Bucurestiul care te poate ucide

Articol aparut in Ziarul din 02.04.2005

www.ziarulcn.com/article/aid/16207/

BUCURESTIUL CARE TE POATE UCIDE
Autor: IONUT CONSTANTIN


Asociatia Eco-Europa si colaboratorii sai au efectuat, la initiativa si sub coordonarea presedintelui Dragos Stan, o campanie de culegere de informatii de mediu in Bucuresti, în urma careia s-a constatat o înrautatire alarmanta a sanatatii locuitorilor si o deteriorare grava a factorilor de mediu din oras.
Va prezentam în continuare un raport sumar al principalilor factori identificati ca fiind responsabili de situatia grava existenta in Capitala.



TRANSPORT

Pe lânga tonele de praf pe care le inhaleaza lunar, cele doua milioane de locuitori ai Bucurestiului inspira si resturile gazoase cancerigene ale celor aproximativ doua milioane de automobile, (cu tot cu cele aflate în tranzit sau venite pentru aprovizionare), numarul acestora în Capitala, pâna în prezent, dublându-se la fiecare 5 - 6 ani. Aproape jumate dintre automobilele care circula în Bucuresti functioneaza pe baza de benzina cu plumb. Fiecare masina elimina un kilogram de plumb pe an, substanta deosebit de nociva, care distruge calciul din oase, generând saturnism, decalcifieri. Femeile nasc copii anemici, cu un intelect scazut si un comportament în general deviant când cresc. Din cauza poluarii, aproximativ 30% din barbatii bucuresteni sunt sterili, iar femeile Capitalei au cel mai scazut nivel de fertilitate din tara.



CANIONUL

Din cauza defrisarilor masive, care au afectat perdelele de protectie de jur împrejurul Capitalei, statiile de betoane raspândite pe tot teritoriul, cladirile abandonate si vânturile care intra în oras depoziteaza lunar, conform ultimelor statistici, 273 tone de praf pe kilometru patrat. Vântul, din fenomen salvator a devenit un factor nociv în oras, deoarece blocarea circulatiei aerului prin aglomerarea constructiilor, mai ales a celor înalte, a condus la aparitia efectului „de canion“, adica la blocarea agentilor toxici (praf, oxizi, plumb, ozon etc.) la nivelul la care respiram, iar la periferie nu face altceva decât sa aduca tone si tone de praf. Din cauza defrisarilor masive.



AGLOMERATIA URBANA

Pe de alta parte, din cauza aglomeratiei, Bucurestiul a devenit unul dintre acele orase în care nu îti doresti sa locuiesti: 9.009 persoane pe kilometru patrat, in conditiile în care în Berlin îsi disputa aceeasi suprafata doar 3.905 locuitori, în Viena - 3.850, în Budapesta - 3.674, iar în Bratislava - 1.226. Cel mai aglomerat sector din Bucuresti este sectorul 2, cu 12.724 locuitori pe kilometru patrat, urmat de sectoarele 3, cu 12.273 si 6, cu 10.874 locuitori/kmp. In schimb, sectorul „rezidential“, 1 adica, are o aglomeratie de doar 3.446 loc./kmp.



ASFIXIATI DE GUNOAIE

Bucurestiul produce aproape 2.000 de tone de deseuri pe zi. Primaria a recunoscut ca, în ultimii 15 ani, numai 80% din cantitatea de gunoaie menajere a putut fi colectata, restul de 20% ramânând a acoperi spatiile verzi, terenurile virane, malurile lacurilor etc). O data cu venirea valurilor de caldura, de seceta, aceste deseuri menajere vor intra în putrefactie si vor aduna roiuri de muste si tântari, vor emana cumplite miasme ce vor calatori prin atmosfera si vor vicia aerul pe care-l respiram.



APA CARE TE ATACA

Bucurestiul este singura capitala europeana fara o statie de epurare normala (detine una, dar este subdimensionata). Anomalia este ca, în industrie, 80% din apa consumata se ia din adâncime, deci din cea mai nepoluata apa, în timp ce pentru populatie se ia din râu, prin statiile de filtrare. Pentru a diminua riscul de îmbolnavire al consumatorilor se recurge la clorinarea apei, lucru cu consecinte deosebit de grave asupra sanatatii populatiei. Introdus în apa pentru a ataca materia organica, clorul ingerat, absorbit prin piele sau inhalat sub forma de aburi la dus, ajunge în corp, unde are acelasi efect ca si în apa - ataca materia organica. Clorul rezidual reactioneaza cu materia organica, formând trihalometanii (THMs), unul dintre acestia fiind cloroformul, substanta suspectata de producerea cancerului. Sistemul de dezinfectare a apei cu clor, un gaz corosiv, solubil în apa, face sa scada rezistenta conductelor metalice care o transporta si în acelasi timp creeaza probleme de sanatate celor care sunt alimentati cu de 3-4 ori mai mult clor decât concentratia maxima admisa de organismul uman.



LACURILE DE AGREMENT - PERICOL PUBLIC

În ultimii 15 ani, apele lacurilor bucurestene preiau cantitati uriase de gunoi menajer si deseuri industriale ce se descarca direct în lacuri de catre cetateni si unitati economice. De asemenea, lacurile mai preiau si o parte din deseurile lichide (fecaloid-menajere) ale locuintelor nou amplasate în vecinatatea acestora, la care se adauga cantitatile uriase de detergenti rezultati din spalarea masinilor, covoarelor etc.



DâMBOVITA, CE MIZERIE!

Canalizarea subterana a raului Dambovita permite tuturor particularilor si fabricilor riverane sa-si deverseze mizeriile neepurate fara a fi trasi la raspundere. Zilnic, cel putin 5 vagoane de materii fecaloide curg la vale, netratate, alimentând prizele de apa ale oraselor învecinate - Calarasi, Galati, Braila sau ale cetatenilor Deltei. Pentru a nu mai vorbi si de apele celor câteva mii de fabrici care nu poseda sisteme de epurare eficiente, cu repercusiuni uneori de neimaginat asupra echilibrului natural si a sanatatii oamenilor.



CEL MAI MARE CIMITIR

Apoi, Capitala este probabil una dintre cele mai mari „cimitire“ de autovehicule din lume. Potrivit unor estimari, 5 la suta din cele peste 1.500.000 de autovehicule înmatriculate în oras sunt abandonate prin parcari, garaje, curti, pe trotuare sau chiar pe carosabil, în vecinatati uneori foarte curioase, ocupând inutil spatii pe care le degradeaza. Asta pentru a nu mai pomeni de nevalorificarea unor piese auto reciclabile sau refolosibile.



CANCER, MACARALE...

În România, azbestul este folosit cu nonsalanta la noile constructii (in placile de azbociment) si ca izolant, cu toate ca aceasta substanta este deosebit de periculoasa. Este interzisa în Europa civilizata de peste 30 de ani pentru ca particulele de azbest inspirate în plamani sunt cancerigene. Peste 120 de macarale abandonate de circa 15 ani ne polueaza privirea si risca sa se prabuseasca peste noi. Demontatul lor costa mai mult decât contravaloarea fierului lor vechi. Cele sapte pasaje rutiere din Bucuresti nu au fost reparate de 20 de ani si reprezinta un pericol atât pentru soferi, cât si pentru pietoni. Exemplul cel mai graitor este pasajul Marasesti, care, din cauza neconsolidarii, intra în fiecare luna cu cinci centimetri în pamânt.



MUTANTI DE BUCURESTI

În urma cu câtiva ani, un grup de speologi români au gasit o metoda de antrenament subacvatic mai deosebita: se scufundau în galeriile subterane ale metroului bucurestean (zona Policolor). Aici au întâlnit vietati stranii. Este vorba despre brotacelul alb de metrou. Aceasta broasca este verde si traieste pe uscat în mod normal. Mediul subteran si apa care a inundat galeriile l-au transformat într-o vietate de apa depigmentata. Practic, este alt animal. Si plantele s-au transformat acolo. Înainte de inundarea totala, în aceste catacombe cresteau salcii. Apa le-a transformat într-un fel de plante subacvatice de mediu întunecos care nu mai seamana cu nimic din ceea ce cunoastem. Sunt specii degenerate care ar putea fi purtatoare de te- miri-ce bacterii. Sunt cunoscute aceste date, dar nimeni nu se deranjeaza sa studieze fenomenul.



LACUL MORII - PERICOL IMINENT

Stratul freatic de suprafata s-a modificat periculos de mult în sensul cresterii cotelor sale la un nivel care poate periclita siguranta constructiilor din Bucuresti în cazul unor cutremure de pamânt. Exista zone unde apa ajunge chiar sub fundatia unor cladiri. Acestea risca sa-si piarda verticalitatea din cauza solului îmbibat cu apa. De vina este si amplasamentul defectuos gândit al Lacului Morii. Acest „lighean“ prost izolat, situat la peste 17 metri deasupra cotei Bucurestiului, a modificat prin presiunea exercitata conform principiului vaselor comunicante, cota naturala a zonei. Mai mult, o calamitate naturala ar dezagazui între 20 si 60 de milioane de metri cubi de apa care ar inunda Capitala.




Karina + Bogdanel

www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=41659" target="_blank">Ajutati-l pe Mihaita !