Asistente medicale din toata lumea adunarea!
Raspunsuri - Pagina 5
pufymic spune:
Bine ai venit Mary printre noi si sarcina usoara , nastere nedureroasa
si un bebe sanatos , cumintel si mancacios!
Cand ai iesit din sala?La cate sapt de sarcina?Eu deja in a 2-a sapt de sarcina am stiut ca ceva nu e ok cu mine ca imi era rau in sala.....asa ca am si iesit rapid....(eu lucram ca instrumentara).
Restul fetelor ce mai faceti?/
Mai nici eu nu cred ca se va rezolva preoblema cu numarul de pacienti alocati la o asistenta.....pai sunt atat de multe probleme in sistemul nostru sanitar ca te doare capul numai cand te gandesti......la noi la clinica niciodata nu era suficient personal.....dar si cand era timpul sa ne dea banii se tot punea problema ca nu sunt bani destui.....bani nu, personal nu, materiale sanitare nu!Nimic nu gasesti in spitalele noastre de stat!
Sau numai la clinica unde am lucrat eu e asa?
Pupici!
Ioana
&
Alesio, bāzucu lu' mami si bebelacu lu' tati(08.10.2004)http://alesio.shorturl.com/
---------------------------------------------------------------------------
When life gives you lemons, make a juice!
Donia spune:
Bine ai venit Mary si iti doresc sa duci usor sarcina. Mai faci garzi, cum te descurci? Si eu imi doresc inca un copil si ma ia groaza cand ma gandesc cum e sa fii gravida si sa lucrezi in ritmul asta. Azi noapte chiar am lucrat cu o infirmiera care e gravida si ma uitam la ea cum picotea, saraca, in pauza de masa... si se chinuia sa stea treaza, pentru ca altfel risca sa fie concediata. Si eu alerg kilometri noaptea, ba inca pe doua etaje. Partea buna e ca am slabit 3 kile de cand am inceput sa lucrez, mai ales ca uneori nu am timp nici de pauza de masa. Dar ma tot intreb, o sa rezist cand o sa fiu gravida? Cu greturi, somnolenta, apoi burta mare, picioare umflate...?
Emilly, am mai lucrat si schimbul 2, iar luna asta voi lucra chiar si schimbul 1. Alta distractie, alte lucruri noi de invatat. Da, e placut pe la noi, noaptea e mai rece, dar ziua e tare frumos, vad ca si liliacul incepe sa infrunzeasca, sunt tare fericita ca o sa am liliac inflorit in gradina. Azi dimineata am venit de la servici si m-as mai fi plimbat vreo jumatate de ora, cantau pasarile, iarba e tot mai verde, m-am trezit cantand pe strada...
La voi cum e?
Pufymic, eu am emigrat, deci am plecat cu toata familia. In Canada e imposibil sa pleci cu contract, pentru ca fara examen (uneori si cursuri suplimentare) nimeni nu poate lucra aici ca asistent (poate fac exceptie americanii, dar nu stiu sigur, poate stie Emilly).
Magda, eu inca nu mi-am dat seama care e relatia medic-asistenta aici, pentru ca de o luna, de cand lucrez, am vazut un singur medic, intr-o dupa amiaza 
. Dar invatand pentru examen am aflat ca asistenta poarta raspunderea actiunilor ei si daca ia o decizie proasta poate sa isi piarda licenta. De aceea poate refuza sa administreze un tratament prescris de medic, dar care, dupa propria ei judecata, e nepotrivit pentru pacient. In acest caz trebuie sa discute cu medicul respectiv, apoi sa documenteze refuzul de a administra medicamentul si trebuie sa informeze asistenta sefa. Treaba asta nu am avut ocazia sa o vad pana acum si sunt tare curoasa daca se si practica.
La nursing home unde lucrez nu exista medic cu norma intreaga, ci fiecare pacient este vizitat de catre medicul sau de familie. Daca apar probleme urgente exista un medic care poate fi sunat, iar daca problemele nu sunt urgente, este sunat medicul de familie atunci cand are program de consultatii. Eu inca mai am de invatat care sunt situatiile in care, legal, poti actiona singura ca asitenta si cand trebuie solicitat medicul, pentru ca aceste situatii sunt diferite fata de Romania si Anglia, sisteme pe care le cunosc. Si in plus sunt si foarte bine reglementate, adica risti pierderea licentei daca nu te conformezi. Chestiunea e ca nu le-am gasit nicaieri scrise, asa ca pot invata despre un anumit aspect doar cand apare o situatie noua.
Practic, aici asistenta, pe langa propriile indatoriri, coordoneaza toata ingrijirea pacientului. Tine legatura cu toata echipa, medic de familie, medic specialist, infirmiera, nutritionist, fizioterapeut, familie, farmacist, preot, stomatolog, ambulanta, asistent social... si apoi transmite informatii, decide cine trebuie instiintat si cand. Cam asta e, fiecare specialist se ocupa de bucatica lui, iar asistenta le pune cap la cap. De asta pun ei accentul mult pe gandirea critica si luarea deciziilor, practic examenul de licenta s-a axat pe asta in proportie de 60% si numai 40% pe cunostinte.
Gata, am epuizat energia pe care o mai aveam, ma tarasc catre pat...
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii (L. Blaga)
Emilly spune:
Of mai Donia, ce-mi spui tu ma ingrozeste...pai nu sunt si posturi mai usoare?ai mai cautat si in alta parte poate gaseai ceva mai lejer??imi dau si eu cu parerea...si zau ca nu stiu cum vei rezista gravida fiind, eu una sigur nu as rezista, poate de asta ar trebui sa-i fac acum Ilincai un fratior si sa termin cu capitolul copilasi si apoi sa ma apuc de "cariera".
Ieri am avut evaluarea pentru COFI si se pare ca voi incepe in august cursurile de franceza si numai apoi echivalarile, deci pe putin 2 ani vor trece pina sa apuc eu sa fac banuti, da...cred ca intre timp mai fac un bb, tu ce zici?
Si la noi e frumos, a venit primavara
mai sunt zile cind ma supar pe vint ca asa bate uneori si nu-mi place deloc, parca ma ameteste, asta e sentimentul meu cind intru in casa.
Ioana si noi tot emigranti si acum chinuiti cu echivalari , examene si tot tacimul, e tare dificil...
Mary sa ai sarcina usoara!ai grija de tine si bb mic.
pupicei fetele!
Emilly cu gaza ei
pufymic spune:
Emilly, Donia....tare greu cred ca va e....si cand ma gandesc ca la un moment dat vroiam si noi sa emigram.......dar a fost doar un gand trecator!Oricum eu inca nu am reununtat la ideea mea de a pleca sa lucrez in strainatate....ramane de vazut ce va mai fi!
Emilly ce mai astepti?Numai bine peste 2 ani cand ai putea sa te apuci serios de munca ai putea avea 2 copilasi...!
Pupici...ma duc ca ma solicita bazucu meu!
Ioana& Alesio, bāzucu lu' mami si bebelacu lu' tati(08.10.2004)http://alesio.shorturl.com/
---------------------------------------------------------------------------
When life gives you lemons, make a juice!
anangel_lexi spune:
Buna fetelor! Ma bag si eu seama aici, cu toate ca nu sunt asistenta medicala. In schimb logodnicul meu face scoala de asistenti medicali, deocamdata e anul 1. Ii place foarte mult, dar si-ar dori enorm ca pe langa scoala sa poata sa si lucreze cumva in domeniu...ca infirmier sau brancardier. Nu a gasit nimic pana acum desi am trimis zeci de CV-uri, momentan lucreaza la un supermarket care il cocoseaza la propriu, lucreaza o saptamana dimineata si una dupa masa. Cand e de dimineata, evident trebuie sa renunte la scoala, cand e de dupa masa incepe programul la 3 si vine noaptea la 1 pe jos din Ghencea pana in Rahova, si a doua zi dimineata la 6.30 e in picioare ca are scoala. Va dati seama ca e terminat, nu are cand sa invete dar cu toate astea nu a luat pana acum niciodata mai putin de 9 la lucrari. De ce scriu toate astea? Pentru ca sper din suflet sa gasesc aici la voi un sfat: ce sa faca sa-si poata gasi si el ceva de lucur in domeniul lui? Daca e nevoie dam si spaga, dar nu stim cui, noi vrem ca el sa capete experienta, mai ales ca ii place mult meseria. Initial vroia sa faca Medicina dar n-a putut din motive personale. Daca stie vreuna din voi cam ce trebuie facut, cum trebuie procedat si mai ales unde sunt primiti barbati infirmieri (de exemplu am aflat ca la Witing nu sunt primiti barbatii), va rog scrieti-mi fie pe PM fie aici, pe forum.
Mii de multumiri 
, Alexandra
I wish I were an angel...
http://photos.yahoo.com/anangel_lexi
Donia spune:
Emilly, nu am cautat altceva, asta a fost primul post pe care l-am vazut in ziar, m-am dus la interviu si gata... la treaba! Oricum, ma consider norocoasa ca am luat o slujba la primul interviu, fara experienta canadiana, dar probabil m-a ajutat voluntariatul facut acolo. Nu sunt posturi suficiente si cand vad ca am colege care fac naveta de la 150 km... iti dai seama ca deoamdata ma simt multumita. Dar mi-am spus ca in 3 luni de zile voi vedea daca merita sa raman aici sau daca e cazul sa imi caut altceva. Si va fi un avantaj faptul ca deja voi avea experienta canadiana. Si cine stie? Poate peste 3 luni o sa ma obisnuiesc si toate imi vor parea mult mai usoare.
In cazul tau, chiar ca merita sa te gandesti serios la un bebe, ca odata intrata in campia muncii... sigur va fi mai greu, dar nu imposibil.
Pufymic, eu zic ca e greu, dar merita. Cel putin pentru familia noastra, ca nu pot vorbi in numele tuturor emigrantilor. Mie mi s-ar fi parut mai greu sa plec undeva la munca si apoi sa ma intorc, mi s-ar fi parut ca imi intrerup cumva viata... pentru 1 an, 2, 3... Dar asa, am luat o decizie si ne-am luat viata de la capat.
Ananagel Lexi, eu nu ma pricep sa iti dau sfaturi, ca nu mai cunosc deloc spitalul public, eu am lucrat la o fundatie privata in ultimul timp in tara. Ma gandesc ca poate dupa ce face prietenul tau mai multa practica pe undeva, poate ii intra pe sub piele vreunei persoane importante pe acolo si se lipeste de o slujba. Ca in timpul scolii mereu mi se parea ca baietii (colegii) sunt favorizati de cucoane (profesoare, asistente, doctorite), ca sunt rari in meseria asta... Oricum, sa fie indraznet si sa intrebe prin spitalele pe unde face practica, nu se stie de unde ii sare norocul.
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii (L. Blaga)
alinamoro spune:
quote:
Originally posted by Donia
Hei, inseamna ca suntem din aceeasi generatie! Eu am lucrat la Oncologie si apoi la o fundatie de ingrijiri paliative pentru bolnavi de cancer in faze avansate, Hospice "Casa Sperantei", in Brasov. Credeam ca nu pot sa vad mai multa suferinta, dar dupa cateva vizite la o verisoara internata la Neurologie, mi-am dat seama ca m-am inselat.
Si aceeasi senzatie am avut-o cand am ajuns la actualul loc de munca, un nursing home. Aici sunt internati bolnavi varstnici (spre deosebire de retirement home unde sunt varstnici sanatosi si relativ independenti, adica au nevoie de ingrijiri minime) si majoritatea au cate 4-5 diagnostice: boli neurologice si psihice, cancer, insuficiente de organ, diabet... in general boli cronice care cand si cand se acutizeaza. Ce ma nemultumeste aici este ca acesti oameni au nevoie de mai mult, dar volumul de munca este imens, asa ca nu am timp sa stau sa ii ascult, sa le ofer sprijin emotional, asa cum faceam la hospice, de exemplu. Aici am doar timp sa fac tratamentul in viteza si documentatia o rezolv cam dupa terminarea programului.
Partea buna este ca rezidentii sunt ingrjiti foarte bine din punct de vedere fizic, dar au si nevoi emotionale care oficial sunt recunoscute, dar practic este aproape imposibil sa gasesti timp. Daca iti spun cati rezidenti am in ingrijire... La schimbul 1 si 2 sunt 32, iar la schimbul 3 sunt 64!
Colegele mele din Romania spuneau ca acum se discuta despre introducerea de norme noi care practic specifica numarul maxim de bolnavi in ingrijirea unei asistente. S-a inceput oare?
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii (L. Blaga)
Donia,am o prietena in Oradea,care lucreaza la o fundatie asemanatoare cu cea din Brasov unde ai lucrat tu,se cheama Hospice "Emanuel" si se ocupa de bolnavii cu cancer in faza terminala.Ea a fost la Brasov pentru ceva cursuri de specialitate.
E destul de greu,ii ingrijeste la domiciliu.Pacientii care au o situatie materiala precara sunt ajutati si material,tot prin aceasta fundatie.
Cgabi,cum ti se pare la medic de familie (in afara de salariu!!!
)? Aveti multi pacienti inscrisi,cate asistente sunteti? Ioana,vrei sa emigrezi?
Mary,sarcina usoara si un bb sanatos!
Alina & Dragos 
(11.04.2002) 
pozici Dragos la 3 ani
cgaby spune:
anangel - deci ne intalnim si aici? nici aici nu scap de tine???ma urmaresti, bag de seama...
pupici "tauroaico"! im9i pare rau ca nu te pot ajuta!
mary - si eu amlucrat la SMC la OFTALMO acum 5 ani(in 2000). pupici!
eu acuma sunt ocupata ca am terminat scoala de soferi si astept ex! sunt si in presesiune....
asa ca...am multa treaba!
alina - ai atins punctul sensibil...bani!cu banii stau fffff prost, munca e mai mult de secretariat, rapoarte, retete, fise....mai putin treaba de asistenta! de asta nu mai imi place!avem aprox 2000 de pacienti. si e o asistenta, ca eu sunt in concediu pana pe 13 iulie cand trebuie sa ma intorc la munca!
va pupicesc pe toate!
cgaby
http://community.webshots.com/user/cgaby100
Donia spune:
quote:
Originally posted by alina morostes
Donia,am o prietena in Oradea,care lucreaza la o fundatie asemanatoare cu cea din Brasov unde ai lucrat tu,se cheama Hospice "Emanuel" si se ocupa de bolnavii cu cancer in faza terminala.Ea a fost la Brasov pentru ceva cursuri de specialitate.
E destul de greu,ii ingrijeste la domiciliu.Pacientii care au o situatie materiala precara sunt ajutati si material,tot prin aceasta fundatie.
Ce mica e lumea! Pai probabil ca o cunosc pe prietena ta, eu tineam si cursuri cand lucram la hospice. Cum o cheama? Pe cele mai vechi le cunosc mai bine, ca ne-au vizitat de multe ori. Oricum, fetele de la Oradea sunt minunate, fac treaba tare buna si numai ele stiu cum se descurca cu fondurile, ca si colegii mei din Brasov.
Si la Brasov am inceput tot cu ingrijirea la domiciliu, apoi am infiintat Centrul de Studii pentru Ingrijiri Paliative, singurul acreditat din tara. Iar acum 3 ani patronul nostru a a deschis si primul centru cu paturi, unde sunt internati si adulti si copii, pentru perioade limitate. Tot acolo avem si Centre de zi, unde adultii si copiii care se simt putin mai bine vin doar sa-si petreaca ziua.
Asa e cum zice prietena ta, ingrijirea hospice e holistica si are in vedere nevoile fizice, emotionale, spirituale si sociale, nu se trateaza boala, ci omul ca un intreg. Iar la nevoile sociale se incadreaza si cele financiare, avem asistenti sociali care cauta resurse pentru ei, iar unele familii sunt ajutate financiar atunci cand gasim resurse. Mai avem noroc cu donatii, uneori bani, alteori alimente, haine...
Oooof, cum vorbesc... parca inca as lucra acolo. Dar in 11 ani de zile mi-am lasat acolo o bucata mare din suflet si hospice-ul ramane marea mea iubire. Ar trebui sa existe hospice-uri in toata tara, ca prea multi oameni sufera, dar din pacate statul nu se implica mai deloc. Macar daca s-ar implica mai mult in educatie, sa incurajeze predarea ingrijirii paliative in scoli, ca sunt atatea metode prin care se poate usura suferinta...
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii (L. Blaga)
alinamoro spune:
quote:
Originally posted by Doniaquote:
Originally posted by alina morostes
Donia,am o prietena in Oradea,care lucreaza la o fundatie asemanatoare cu cea din Brasov unde ai lucrat tu,se cheama Hospice "Emanuel" si se ocupa de bolnavii cu cancer in faza terminala.Ea a fost la Brasov pentru ceva cursuri de specialitate.
E destul de greu,ii ingrijeste la domiciliu.Pacientii care au o situatie materiala precara sunt ajutati si material,tot prin aceasta fundatie.
Ce mica e lumea! Pai probabil ca o cunosc pe prietena ta, eu tineam si cursuri cand lucram la hospice. Cum o cheama? Pe cele mai vechi le cunosc mai bine, ca ne-au vizitat de multe ori. Oricum, fetele de la Oradea sunt minunate, fac treaba tare buna si numai ele stiu cum se descurca cu fondurile, ca si colegii mei din Brasov.
Si la Brasov am inceput tot cu ingrijirea la domiciliu, apoi am infiintat Centrul de Studii pentru Ingrijiri Paliative, singurul acreditat din tara. Iar acum 3 ani patronul nostru a a deschis si primul centru cu paturi, unde sunt internati si adulti si copii, pentru perioade limitate. Tot acolo avem si Centre de zi, unde adultii si copiii care se simt putin mai bine vin doar sa-si petreaca ziua.
Asa e cum zice prietena ta, ingrijirea hospice e holistica si are in vedere nevoile fizice, emotionale, spirituale si sociale, nu se trateaza boala, ci omul ca un intreg. Iar la nevoile sociale se incadreaza si cele financiare, avem asistenti sociali care cauta resurse pentru ei, iar unele familii sunt ajutate financiar atunci cand gasim resurse. Mai avem noroc cu donatii, uneori bani, alteori alimente, haine...
Oooof, cum vorbesc... parca inca as lucra acolo. Dar in 11 ani de zile mi-am lasat acolo o bucata mare din suflet si hospice-ul ramane marea mea iubire. Ar trebui sa existe hospice-uri in toata tara, ca prea multi oameni sufera, dar din pacate statul nu se implica mai deloc. Macar daca s-ar implica mai mult in educatie, sa incurajeze predarea ingrijirii paliative in scoli, ca sunt atatea metode prin care se poate usura suferinta...
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii (L. Blaga)
Donia,pe prietena mea o cheama Florentina Curpas si o cunosc si pe doctorita cu care lucra ea,o cheama Mihaela,probabil le stii pe amandoua. Ei ii place foarte mult ceea ce face,pune mult suflet si daruire in a sprijini acesti bolnavi care necesita o ingrijire aparte.
Intr-adevar ca in RO statul nu se implica prea mult in ingrijirea acestor bolnavi.
Mi-am dat seama din ceea ce ai scris ca si tie iti place foarte mult ce faci chiar daca este greu.Succes in continuare!
Cgabi,si eu am stat 2 ani acasa cu copilul si nu am vrut sa ma mai intorc tot la medic de familie,dar pana la urma tot acolo am ajuns.De cand m-am intors din concediu(aprilie 2004) suntem 2 asistente si e mai usor cu hartogariile. Mie cel mai mult imi convine programul ca e mai lejer.
Alina & Dragos (11.04.2002) pozici Dragos la 3 ani