Spatiul virtual DC

"Am ris cu lacrimi la ultima poanta a xenocidului,maaaai,ce paruiala a iesit la Farenheit,Raul a facut 3 pasi singurel,incredibil ce distractie iese la scandinavi,am racolat chiar fete din alte locuri,ca cica sintem simpatici,spitalele din Romania lasa de dorit,tot cu shpaga se rezolva toate,am vazut niste linkuri de pantofi de am innebunit,o sa o bat pe Veve,a fost de curind sarbatoare la musulmani,cred ca Lilanda a citit toate cartile de pe mapamond,ce bancuri misto a postat angelp,oare sa ma mai fac permanent sau sa le intreb pe fete la femina intim,trebuie sa le povestesc neaparat despre ultimul documentar despre Nanny 911 la fete,oare a nascut oanacretu,iata ca a fost si ziua de nastere a lui cl,bebelusii de la martie aprilie au o gramada de dintisori si incep incet incet sa mearga,ia sa vad daca au mai pus fetele poze la album,sa nu uit sa citesc ultimele postari de la "Dialoguri cu copilul atomic"....
Toate aceste lucruri le-am spus in mai putin de 5 minute,inconjurata find de citiva prieteni.Observ in jur priviri milostive...eheeee,Eleno,iar ai baut vreo tuica?Le intorc privirea ofensata si le spun inca o noutate din Romania."Asta de unde ai aflat??"iar priviri intrebatoare."Cum unde???Pe forum ,bineinteles,ce Dumnezeu,nu v-am mai spus o data???
Imi aprind o tigara si ma pierd in fumul albastriu...si iar imi zboara gindul la DC..oare o mai fi postat cineva la ZZ??
Privesc capatul tigarii si ma gindesc la dependentza.Oare sint dependenta de DC??Nu cred ca e vorba de dependenta,e altceva.Un sentiment nou,pe care incerc sa-l inghesui intr-un tipar consacrat si nu-mi iese.E mult mai mult.Am prieteni noi.O parte i-am cunoscut in "real life",cind ne-am intilnit cu toti scandinavii si am tras un week end de pomina intr-o cabana in sudul Suediei.Cu alte fete m-am imprietenit fara se le cunosc personal...cu Claudia,cuscra mea,am vorbit la telefon de mai multe ori,de parca ne cunoastem de o viata,de parca am fi surori...cu alte fete am stat la taclale,cu camerele web,si ne-am admirat piticutzii....aici,in mijlocul lumii DC,a venit pe lume Amelie,minunea minunilor...aici m-am luptat cu primele nopti nedormite,alaturi de alte mamici...am alaptat ,am schimbat pampersi,am inceput sa-mi cresc fetita,la adapost,sub privirile a citorva mii de mamici grijulii care au fost alaturi de mine.
Ma tot gindesc la spatiul virtual DC.E o lume intreaga adunata intr-un ecran de calculator.Mamici si tatici din toate colturile lumii,din toate orasele Romaniei...fete aspirante la rolul de mamica,fete suparate ,vesele,exuberante,mamoase,acide,nedormite,gravide,lauze,tatici haiosi,grijulii,oamenii cu probleme ,oameni...
Ma simt mai putin singura.Inainte de DC ma miscam mult in spatiul ...real...cautind raspunsuri,punindu-mi intrebari,deseori picata in apatie.Incerc o firava comparatie:oare e mai bine aici,in lumea DC ,decit afara.."pe lumea cealalta"???Mi-e bine aici.Dimineata iau uneori cafelutza cu fetele de la mamici..la prinz trag o raita pe la Poznasi si la Un ochi ride..seara imi rezerv deliciul Zonei Zoster...ehehehe!!Am tabieturi deja!!!
Imi inchei micul monolog interior si incerc sa intru iar in peisaj,alaturi de prieteni..care mai arunca cite o poanta:Stati bey,ca ne zice acum Elena,o sa iasa sigur Basescu,pe forum cica are 65 % din voturi...le zimbesc inofensiv si arunc o mica rautate:Habar-n-aveti voi de forumul meu...
Incerc sa trag o linie.Sa adun bune si rele...mamaaaaa,ce m-am mai enervat pe DC..la nici nu mai tin minte care discutie...ce am plins ,ce am ris,ce m-am distrat,ce am salivat la retetele de "La bucatarie"...cite sentimente si senzatii am trait ,e incredibil...
Si o concluzie,dupa care trebuie sa-mi scot papusica la plimbare,gata cu DC-ul...pina diseara....
Ce am invatat?
Nici nu stiu cu ce sa incep.Am invatat sa ma cunosc mai bine,sa-mi pun sub semnul intrebarii unele convingeri ,sa ramin ferma cu citeva principii de baza,sa "citesc" oamenii dincolo de aparenta virtualului,sa fiu mai toleranta si mai ingaduitoare cu semenii...sa imi reprim unele porniri de rautate si ironie ieftina,sa ma gindesc mai mult la necazurile si bucuriiile altora..intr-un cuvint,sa fiu un om mai bun.
Va multumesc!!

Elena si Amelie