suflet romanesc

Nu stiu alti cum sant .....

dar sufletul si inima mea traieste roamaneste. Deabia aici departe de cassa (si pot zice ca sant plecata de 5 ani) am inceput sa iubesc si sa apreciez ce am acasa in Romania.
Poate ca asta a fost si avantajul plecarii, caci atat timp cat am fost acasa nu prea dadeam importanta trecutului si tradiitiilor noasstre. o priveam ciudat pe mama cand asculta tresarand o doina sau un cantec popular si nu intelegeam trairea ei.
Acum plang cand ascult muzica noastra si descoper ce frumoasa si bogata este, nu gasesc nimic mai frumos ca doina, buciumul, sarba si hora, sa mai zic de muzica cantata la taragot.....

Descoper cu placere ce frumoase sant costumele noastre populare si regret mult caci nu mai sant purtate cu aceeasi mandrie pe la sate, chiar prin unele regiuni disparand cu desavarsire ..lund locul hainele de la oras.
Ma doare inima ca aceste traditii o sa dispara incet si noi nu facem nimic ramanem indiferenti ..
Lumea de la sate o sa dispara incet si o sa ia locul modernizarea bine bine probabil acum o sa aruncati cu rosii , modernizarea e buna dar in moderatie caci altfel nu o sa mai avem nimic cu ce sa ne mandrim o sa ramanem pustiiti.
Eu imi aduc aminte cu mare bucurie in suflet de bunici mei de la tara si cine a petrecut vacantele la tara ma intelege de ce.
ii multumesc Domnului ca mia dat asemenea bunici care mi-au facut copilaria fericita si datorita lor am asemenea amintiri frumoase, povestile bunicului la gura sobei, romantele cantate, painea copta in cptiorul de lut, si batutele jucate cu foc nu le-as da pt tot aurul din lume.
Ma gandesc cum am pute noi ajuta si pastra ce avem