vize de domiciliu si cetatenie

stie cineva cum se procedeaza in cazul obtinerii vizei de domiciliu si mai apoi cetatenia romana pt persoane din afara romanie?
ce acte trebuie intocmite, ce conditii trebuie indeplinite, unde se pun actele si cine acorda viza sau cetatenia.
daca ma puteti ajuta , va multumesc.

la multi ani tuturor.

"Nu vezi?.../ Sau-ce-auzi si vezi-nu crezi?.../ N-auzi tu cum suna ora /Fericirii-amandurora?..." Minulescu
cu drag de forum, corina

liviu`s spune:

Iti voi cita cateva articole relevante din ORDONANTA DE URGENTA nr.194 din 12 decembrie 2002 privind regimul străinilor în România:

ARTICOLUL 6
Condiții cu privire la intrarea străinilor
(1) Intrarea pe teritoriul României poate fi permisă străinilor care îndeplinesc următoarele condiții:

a) posedă un document valabil de trecere a frontierei de stat, care este acceptat de statul român;
b) posedă viza română acordată în condițiile prezentei ordonanțe de urgență sau, după caz, posedă permis de ședere valabil, dacă prin înțelegeri internaționale nu s-a stabilit altfel;
c) prezintă, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, documente care justifică scopul și condițiile șederii lor și care fac dovada existenței unor mijloace corespunzătoare atât pentru întreținere pe perioada șederii, cât și pentru întoarcerea în țara de origine sau pentru tranzitul către alt stat în care există siguranța că li se va permite intrarea;
d) prezintă garanții că li se va permite intrarea pe teritoriul statului de destinație sau că vor părăsi teritoriul României, în cazul străinilor aflați în tranzit;
e) nu sunt incluși în categoria străinilor împotriva cărora s-a instituit măsura interzicerii intrării în România sau care au fost declarați indezirabili;
f) nu prezintă un pericol pentru apărarea și siguranța națională, ordinea, sănătatea ori morala publică.
(2) Cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene și ale Spațiului economic european li se poate permite intrarea pe teritoriul României fără îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (1) lit. c) și d).

(3) Străinilor care staționează în zonele de tranzit internațional ale aeroporturilor, în zonele de tranzit la frontiera de stat sau în centrele de cazare care au regimul zonei de tranzit ori pe navele sau ambarcațiunile ancorate în porturi maritime și fluviale nu li se aplică prevederile prezentei ordonanțe de urgență referitoare la condițiile de intrare și de ședere a străinilor pe teritoriul României.

(4) Intrarea străinilor pe teritoriul României se poate face prin orice punct de trecere a frontierei de stat deschis traficului internațional de persoane.

(5) Trecerea frontierei de stat române de către străini se poate face și prin alte locuri, în condițiile stabilite prin acorduri și înțelegeri între România și alte state.

SECȚIUNEA a 2-a
Șederea străinilor în România
ARTICOLUL 11
Dispoziții generale privind șederea străinilor

(1) Străinii aflați temporar în mod legal în România pot rămâne pe teritoriul statului român numai până la data la care încetează dreptul de ședere stabilit prin viză sau, după caz, prin permisul de ședere.

(2) În cazul în care prin convențiile internaționale sau actele normative prin care se desființează unilateral regimul de vize nu este prevăzută perioada pentru care vizele sunt desființate, străinilor care nu au obligația obținerii vizei pentru a intra în România li se permite accesul pe teritoriul statului român și pot să rămână până la 90 de zile, în decurs de 6 luni, începând cu ziua primei intrări în țară.

ARTICOLUL 12
Condiții cu privire la găzduirea străinilor

(1) În cazul unei șederi neîntrerupte mai mari de 10 zile străinul, cetățean al unui stat dintre cele cuprinse în lista prevăzută la art. 36 alin. (2), are obligația să anunțe despre aceasta organul de poliție competent teritorial, până la împlinirea acestui termen.

(2) În situația cazării în hoteluri sau în alte amenajări turistice, străinul va îndeplini formalitățile de luare în eviden ță la administrația locului respectiv care, în termen de 24 de ore, va comunica datele necesare organului de poliție competent teritorial.


ARTICOLUL 13

Informarea autorităților cu privire la schimbările intervenite în situația străinului

(1) Pe durata șederii în România străinii sunt obligați să declare la formațiunea teritorială a Autorității pentru străini, care le-a acordat dreptul de ședere, următoarele:

a) schimbarea adresei de reședință sau domiciliu;
b) orice modificare intervenită în situația personală, în special schimbarea cetățeniei, încheierea, desfacerea sau anularea căsătoriei, nașterea unui copil, decesul unui membru de familie aflat pe teritoriul României;
c) orice modificare intervenită în legătură cu angajarea sa în muncă;
d) pierderea, prelungirea valabilității sau schimbarea documentului de trecere a frontierei de stat.
(2) Furtul sau pierderea documentelor de trecere a frontierei de stat va fi declarată organului de poliție competent teritorial.

(3) Declarațiile prevăzute la alin. (1) se fac în termen de 30 de zile, iar cele prevăzute la alin. (2), în termen de 48 de ore.
CAPITOLUL III
Regimul acordării vizelor
SECȚIUNEA 1
Dispoziții generale

ARTICOLUL 17
Forma și conținutul vizei

Forma, conținutul și elementele de securizare ale vizei se aprobă prin hotărâre a Guvernului României, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe cu consultarea Ministerului Administrației și Internelor și în conformitate cu standardele Uniunii Europene în domeniu.

ARTICOLUL 18
Limitele drepturilor conferite de viză

Viza dă dreptul titularului de a intra pe teritoriul României numai în situația în care, în momentul prezentării acestuia în punctul de trecere a frontierei de stat, se constat ă de către organele Poliției de Frontieră Române că nu există vreunul dintre motivele de nepermitere a intrării în România, prevăzute la art. 8 alin. (1) și (2).

ARTICOLUL 19
Exceptarea de la regimul obligativității vizelor

(1) Sunt exceptați de la obligativitatea vizelor cetățenii statelor cu care România a încheiat acorduri în acest sens, în condițiile și pentru perioadele de ședere stabilite prin aceste acorduri.

(2) Guvernul poate stabili, prin hotărâre, exceptarea unilateral ă a unor categorii de străini de la obligativitatea vizelor.


SECȚIUNEA a 2-a
Tipuri de vize

ARTICOLUL 20
Tipuri de vize

În funcție de scopurile pentru care se acordă, vizele pot fi:

a) viza de tranzit aeroportuar, identificată prin simbolul A;
b) viza de tranzit, identificată prin simbolul B sau prin simbolul B/CL, când este viză colectivă;
c) viza de scurtă ședere, identificată prin unul dintre următoarele simboluri, în funcție de activitatea pe care urmează să o desfășoare în România străinul căruia i-a fost acordată:
(i) misiune, identificată prin simbolul C/M;
(ii) turism, identificată prin simbolul C/TU sau CL/TU, când este viză colectivă;
(iii) vizită, identificată prin simbolul C/VV;
(iv) afaceri, identificată prin simbolul C/A;
(v) transport, identificată prin simbolul C/TR;
(vi) activități sportive, identificată prin simbolul C/SP;
(vii) activități culturale, științifice, umanitare, tratament medical de scurtă durată sau alte activități care nu contravin legilor române, identificată prin simbolul C/ZA;
d) viza de lungă ședere, identificată prin unul dintre următoarele simboluri, în funcție de activitatea pe care urmează să o desfășoare în România străinul căruia i-a fost acordată:
(i) desfășurarea de activități economice, identificată prin simbolul D/AE;
(ii) desfășurarea de activități profesionale, identificată prin simbolul D/AP;
(iii) desfășurarea de activități comerciale, identificată prin simbolul D/AC;
(iv) angajare în muncă, identificată prin simbolul D/AM;
(v) studii, identificată prin simbolul D/SD;
(vi) reîntregirea familiei, identificată prin simbolul D/VF;
(vii) intrarea în România a străinilor căsătoriți cu cetățeni români, identificată prin simbolul D/CR;
(viii) activități religioase sau umanitare, identificată prin simbolul D/RU;
(ix) viza diplomatică și viza de serviciu, identificate prin simbolul DS;
(x) alte scopuri, identificată prin simbolul D/AS.
ARTICOLUL 21
Viza de tranzit aeroportuar

(1) Viza de tranzit aeroportuar este obligatorie pentru cetățenii statelor cuprinse în lista care se întocmește de către Ministerul Afacerilor Externe în acord cu reglementările Uniunii Europene cu privire la măsurile pentru tranzitul pe aeroporturi. Același regim se aplică și străinilor care, fără a fi cetățeni ai acestor state, sunt în posesia unui document de trecere a frontierei de stat eliberat de autoritățile statelor respective.

(2) Ministerul Afacerilor Externe actualizează permanent lista prevăzută la alin. (1), în funcție de reglementările Uniunii Europene.


ARTICOLUL 22
Viza de tranzit

Viza de tranzit este viza care permite unui străin să tranziteze teritoriul României. Viza de tranzit poate fi eliberat ă pentru unul sau două tranzituri, fără ca durata fiecărui tranzit să depășească 5 zile.


ARTICOLUL 23
Viza de scurtă ședere

(1) Viza de scurtă ședere este viza care permite străinilor să intre pe teritoriul României în vederea unei șederi neîntrerupte sau a mai multor șederi a căror durată totală să nu depășească 90 de zile în decurs de 6 luni de la data primei intrări. Acest tip de viză poate fi eliberat cu una sau mai multe călătorii.

(2) În cazul străinilor care călătoresc în mod frecvent în România, pentru relații de afaceri-cooperare, la solicitarea autorităților administrative centrale sau a societăților comerciale cu mare capacitate economico-financiară, viza de scurtă ședere cu intrări multiple poate fi acordată și pe o perioadă de un an. Și în această situație durata șederii nu poate depăși 90 de zile în decurs de 6 luni.

(3) Viza de scurtă ședere se acordă pentru următoarele scopuri:

a) misiune - străinilor care, pentru rațiuni ce țin de funcția lor politică, administrativă sau de utilitate publică, trebuie să se deplaseze în România. Acest tip de viză se eliberează străinilor care îndeplinesc funcții în cadrul guvernelor, administrațiilor publice sau organizațiilor internaționale, precum și pentru cei care, prin scopul șederii lor în România, prezintă interes pentru relațiile dintre statul român și statul de apartenență. Acest tip de viză se poate elibera și membrilor de familie care îi însoțesc pe aceștia;
b) turism - pentru străinul care urmează să călătorească în România pentru motive turistice;
c) vizită - pentru străinul care intenționează să se deplaseze în România în vizită la cetățeni români sau străini posesori ai unui permis de ședere valabil;
d) afaceri - pentru străinul care intenționează să călătorească în România în scopuri economice sau comerciale, pentru contracte ori tratative, pentru învățarea sau verificarea folosirii și funcționării bunurilor achiziționate ori vândute în cadrul contractelor comerciale și de cooperare industrială, precum și pentru străinul care este sau urmează să devină asociat ori acționar al unei societăți comerciale din România;
e) transport - pentru străinul care urmează să călătorească pentru perioade scurte, în scopul desfășurării unor activități profesionale legate de transportul de mărfuri sau de persoane;
f) activități sportive - pentru străinul care urmează să intre în România pe o durată limitată în vederea participării la competiții sportive;
g) activități culturale, științifice, umanitare, tratament medical de scurtă durată sau alte activități care nu contravin legilor române - în condițiile justificării prezenței în România.
(4) Dreptul de ședere pe teritoriul României, conferit străinului prin viza de scurtă ședere, nu poate fi prelungit.

ARTICOLUL 24
Viza de lungă ședere

(1) Viza de lungă ședere se acordă străinilor, la cerere, pe o perioadă de 90 de zile, cu una sau mai multe călătorii, pentru următoarele scopuri:

a) desfășurarea de activități economice - străinilor care urmează să desfășoare activități economice în mod independent sau în cadrul unor asociații familiale, în condițiile legii privind organizarea și desfășurarea unor activități economice de către persoane fizice;
b) desfășurarea de activități profesionale - străinilor care au dreptul de a exercita în mod individual profesii pe teritoriul României în baza unor legi speciale;
c) desfășurarea de activități comerciale - străinilor care sunt sau urmează să devină acționari sau asociați cu atribuții de conducere și administrare a unor societăți comerciale din România;
d) angajare în muncă - străinilor care urmează să intre în România în vederea încadrării în muncă. Viza acordată în acest scop se va elibera și sportivilor care urmează să evolueze în cadrul unor cluburi sau echipe din România, în baza unui contract individual de muncă;
e) studii - străinilor care urmează să intre în România pentru a urma cursuri în învățământul preuniversitar, universitar sau postuniversitar, după caz, ori pentru obținerea unor titluri științifice în cadrul instituțiilor de stat sau particulare acreditate, potrivit legii;
f) reîntregirea familiei - străinilor care urmează să intre în România în scopul redobândirii unității familiale;
g) intrarea în România a străinilor căsătoriți cu cetățeni români;
h) activități religioase sau umanitare - străinilor care urmează să intre în România pentru a desfășura activități în domeniul cultelor recunoscute sau în scop umanitar;
i) alte scopuri - străinilor transferați temporar de către companiile străine, lucrătorilor stagiari sau sezonieri, străinilor care urmează tratament medical de lungă durată, străinilor a căror prezență pe teritoriul României este necesar ă din interese de siguranță națională și celor care desfășoară alte activități care nu contravin legilor române.
(2) Viza de lungă ședere permite străinilor intrați pe teritoriul României să solicite prelungirea dreptului de ședere temporară și să obțină un permis de ședere.

ARTICOLUL 25
Viza diplomatică și viza de serviciu

(1) Viza diplomatică și viza de serviciu permit intrarea în România, pentru o ședere, de regulă, de lungă durată, străinilor titulari ai unui pașaport diplomatic, respectiv de serviciu, care urmează să îndeplinească o funcție oficială ca membri ai unei reprezentanțe diplomatice sau ai unui oficiu consular al statului de apartenență în România.

(2) Aceste tipuri de vize se eliberează titularilor de pașapoarte diplomatice, respectiv de serviciu sau asimilate acestora, la solicitarea Ministerului Afacerilor Externe al statului trimițător sau a unei reprezentanțe diplomatice ori consulare a acestuia, precum și membrilor de familie, împreună cu care titularul locuiește, și sunt valabile pe perioada misiunii sau în conformitate cu înțelegerile bilaterale la care România este parte.


ARTICOLUL 26
Viza colectivă

(1) Viza colectivă este o viză de tranzit sau de scurtă ședere acordată în scop turistic și pentru o perioadă care să nu depășească 30 de zile, eliberată unui grup de străini, constituit anterior solicitării, cu condiția ca membrii acestuia să intre, să rămână și să părăsească teritoriul României în grup.

(2) Acest tip de viză este eliberat pentru grupuri compuse dintr-un număr de minimum 5 și maximum 50 de persoane. Conducătorul grupului trebuie să dispună de un pașaport individual și, după caz, de o viză individuală.

(3) În cazul unor grupuri organizate de elevi care sunt cetățeni ai unor state pentru care există obligativitatea vizei și sunt rezidenți într-un stat membru al Uniunii Europene, care călătoresc în România, în cadrul unor excursii școlare sau se află în tranzit, se poate permite intrarea fără viză, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

a) grupul să fie însoțit de un cadru didactic din partea școlii care organizează excursia;
b) să existe o listă oficială a participanților după care aceștia să poată fi identificați;
c) participanții să fie în posesia unor documente valabile de trecere a frontierei de stat.

SECȚIUNEA a 3-a
Condiții generale de acordare a vizelor

ARTICOLUL 27
Acordarea vizei române

(1) Viza română poate fi acordată străinilor, la cerere, în condițiile și pentru scopurile prevăzute în prezentul capitol.

(2) Viza română se acordă numai dacă:

a) sunt îndeplinite condițiile cu privire la intrarea în România, prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), c)-f);
b) nu există vreunul dintre motivele de nepermitere a intrării pe teritoriul României, prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b)-d);
c) străinul nu a fost condamnat definitiv pentru infracțiuni săvârșite în străinătate, incompatibile cu scopul pentru care solicită acordarea vizei;
d) sunt îndeplinite condițiile generale prevăzute în prezenta secțiune, precum și condițiile speciale de acordare a vizei în funcție de scopul pentru care este solicitată.
ARTICOLUL 28
Condiții cu privire la valabilitatea documentelor de călătorie

(1) Valabilitatea documentului de călătorie în care urmează să fie aplicată viza trebuie să depășească valabilitatea vizei solicitate cu cel puțin 6 luni.

(2) Pe cale de excepție, pentru motive de urgență, cu caracter umanitar sau de interes național ori în virtutea unor obligații internaționale asumate de România, pot fi acordate vize și străinilor care se află în posesia unor documente de trecere a frontierei de stat, a căror valabilitate este mai mică decât cea prevăzută la alin. (1), cu condiția ca durata de valabilitate a vizei să nu o depășească pe cea a documentului.


ARTICOLUL 29
Condiții cu privire la solicitarea vizei

(1) Cererea de acordare a vizei trebuie să fie însoțită de documentul de trecere a frontierei de stat, valabil potrivit art. 28, în care să poată fi aplicată viza, de documente care să justifice scopul și condițiile călătoriei, precum și de dovada că posedă mijloace de întreținere pe timpul șederii în România și pentru a părăsi teritoriul României.

(2) Pot fi acceptate ca dovadă a mijloacelor de întreținere sumele de bani în valută convertibilă, cecuri de călătorie, carnete de cec asupra unui cont în devize, cărți de credit cu extrasul de cont pentru acestea, emis cu cel mult două zile înaintea solicitării vizei, sau orice alte mijloace care dovedesc existența resurselor financiare corespunz ătoare.

(3) La solicitarea vizei de intrare în România străinii trebuie să se prezinte personal la autoritățile competente să acorde viza.

(4) Pot face excepție de la prevederile alin. (3) personalit ățile marcante ale vieții sociale, culturale, politice sau economice ori cazurile în care străinii trebuie să parcurgă o distanță foarte mare pentru a se prezenta la reprezentan ța diplomatică sau consulară a României și numai dacă nu există nici un dubiu cu privire la buna-credință a solicitantului, precum și în cazul unor grupuri organizate, când un organism recunoscut și demn de încredere răspunde de buna-credință a solicitanților.


ARTICOLUL 30
Organele competente să acorde viza română

(1) Viza română se acordă de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României din străinătate, cu aprobarea prealabilă a Ministerului Afacerilor Externe.

(2) Misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României din străinătate pot acorda viza de scurtă ședere, fără aprobarea prealabilă a Ministerului Afacerilor Externe, străinilor care nu au nevoie de viză pentru a intra pe teritoriile statelor membre ale Uniunii Europene.

(3) În vederea aprobării acordării vizei de scurtă ședere pentru străinii proveniți din statele incluse în lista prevăzută la art. 36 alin. (2), precum și a vizei de lungă ședere, Direcția generală afaceri consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe solicită, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 40 alin. (2), avizul Autorității pentru străini, în care se precizează dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 27 alin. (2) lit. a) și b). Avizul Autorității pentru străini se emite în termen de 30 de zile de la primirea solicitării Direcției generale afaceri consulare.


ARTICOLUL 31
Acordarea vizei române de către organele poliției de frontieră

(1) Vizele de scurtă ședere și de tranzit se pot acorda, cu titlu de excepție, și de către organele poliției de frontier ă, în punctele de trecere a frontierei de stat, numai în următoarele situații:

a) în caz de urgență, determinată de dezastre, calamit ăți naturale sau accidente;
b) în caz de deces sau îmbolnăviri grave ale rudelor apropiate, dovedite cu documente corespunzătoare;
c) în cazul echipajelor și pasagerilor navelor sau aeronavelor, aflate în situații deosebite, care sunt nevoite să acosteze ori să aterizeze ca urmare a unor defecțiuni, intemperii sau pericol de atac terorist;
d) în cazul funcționarilor care aparțin unor organizații internaționale și au fost delegați să îndeplinească misiuni oficiale în România într-un interval de timp scurt;
e) în cazul participanților la acțiunile internaționale organizate în România, când intervalul de timp dintre informarea participanților și data acțiunii nu permite obținerea vizelor de intrare. În această situație vizele vor fi acordate cu avizul prealabil al Autorității pentru străini, solicitat de organizator, și cu informarea ulterioară a Ministerului Afacerilor Externe;
f) în cazul marinarilor străini care urmează să fie repatria ți la încetarea contractului de muncă sau în cazul efectuării schimburilor de echipaje.
(2) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. f) viza română se acordă marinarilor străini aflați în aceste situații, la cererea agenției de navlosire sau a agenției de navigație a statului în care nava este înmatriculată, după efectuarea verificărilor cu privire la:

a) corectitudinea datelor puse la dispoziție, privind existen ța navei pe care urmează să se producă schimbarea într-un port românesc, și necesitatea acordării vizei;
b) îndeplinirea celorlalte condiții pentru intrarea în România de către marinarul care face subiectul cererii de viză;
c) itinerarul și mijloacele de deplasare între punctele de trecere a frontierei de stat, inclusiv existența biletului de călătorie în baza căruia marinarul străin urmează să părăsească țara.
(3) După efectuarea verificărilor prevăzute la alin. (2), dacă datele puse la dispoziție de agenție sunt corecte și sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru ca marinarul să poată intra în țară, șeful punctului de trecere a frontierei de stat va înainta cererea prevăzută la alin. (2) Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, în vederea aprobării.

(4) Vizele prevăzute la alin. (1) se pot acorda pentru perioade care să nu depășească:

a) 10 zile, în cazul vizei de scurtă ședere;
b) 5 zile, în cazul vizei de tranzit.

SECȚIUNEA a 6-a
Condiții speciale de acordare a vizei de lungă ședere
ARTICOLUL 41
Viza de lungă ședere pentru desfășurarea de activități economice

Viza de lungă ședere pentru desfășurarea de activități economice se acordă străinilor care urmează să desfășoare activități economice în mod independent sau în cadrul unor asociații familiale, în conformitate cu legea privind organizarea și desfășurarea unor activități economice de către persoane fizice și care prezintă următoarele documente:

a) dovada îndeplinirii condițiilor referitoare la atestarea pregătirii profesionale, prevăzute de legea privind organizarea și desfășurarea unor activități economice de către persoane fizice;
b) asigurare medicală pe perioada valabilității vizei;
c) certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeași valoare juridică.

ARTICOLUL 42
Viza de lungă ședere pentru desfășurarea de activități profesionale

(1) Viza de lungă ședere pentru desfășurarea de activit ăți profesionale în mod individual se acordă străinilor care urmează să desfășoare aceste activități în conformitate cu legile speciale care reglementează condițiile de exercitare a profesiilor respective.

(2) Acest tip de viză poate fi acordat străinilor care îndeplinesc următoarele condiții:

a) fac dovada îndeplinirii condițiilor legale de exercitare a profesiilor respective;
b) fac dovada faptului că în țara de origine practică o profesie similară cu cea pe care intenționează să o desfășoare în România;
c) prezintă dovada asigurării medicale pe perioada valabilit ății vizei;
d) prezintă certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeași valoare juridică.

ARTICOLUL 43
Viza de lungă ședere pentru desfășurarea de activități comerciale

(1) Acest tip de viză se acordă, pe baza avizului Agenției Române pentru Investiții Străine, străinilor care sunt sau urmează să devină acționari ori asociați ai unor societăți comerciale, cu atribuții de conducere și administrare a acestora.

(2) Avizul Agenției Române pentru Investiții Străine se acordă străinilor care îndeplinesc următoarele condiții:

a) existența unui plan de afaceri care să cuprindă date referitoare la natura, amplasarea, durata activității avute în vedere, precum și nevoile estimate de forță de muncă;
b) dispun de fondurile necesare desfășurării activității, în valoare de cel puțin 70.000 euro, în cazul în care urmează să devină acționari, și 50.000 euro, în cazul în care urmează să devină asociați într-o societate cu răspundere limitată;
c) activitatea să fie benefică economiei naționale și să se concretizeze în aporturi semnificative de capital, tehnologie și crearea de locuri de muncă;
d) în țara de origine practică o activitate similară sau apropiată cu cea pe care intenționează să o desfășoare în România.
(3) Solicitarea de viză va fi însoțită de următoarele:

a) avizul Agenției Române pentru Investiții Străine;
b) certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeași valoare juridică;
c) asigurare medicală pe perioada valabilității vizei.
(4) Cererea însoțită de documentele prevăzute la alin. (3) se depune la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României și se transmite, prin intermediul Direcției generale afaceri consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, Autorității pentru străini, pentru avizare conform competențelor.

(5) Avizul Agenției Române pentru Investiții Străine are drept scop constatarea îndeplinirii condițiilor tehnice și de utilitate economică a activității ce urmează a fi desfășurată de către străin.


ARTICOLUL 44
Viza de lungă ședere pentru angajare în muncă

(1) Viza de lungă ședere pentru angajare în muncă se acordă străinilor pe baza avizului Oficiului pentru Migrația Forței de Muncă și al Autorității pentru străini.

(2) Avizul Oficiului pentru Migrația Forței de Muncă se eliberează, la solicitarea angajatorului, care trebuie să facă dovada faptului că desfășoară o activitate legală în România, că nu are datorii și că a făcut o selecție legală, cu prezentarea dovezilor care să ateste acestea, precum și cele legate de prezentarea actelor din care să rezulte calificarea profesională, vechimea în specialitate a străinului, faptul că este apt din punct de vedere medical să desfășoare activitatea respectivă, că nu are antecedente penale și că are cunoștințe minime de limba română.

(3) Solicitarea de viză trebuie să fie însoțită de următoarele documente:

a) avizul scris al Oficiului pentru Migrația Forței de Muncă;
b) dovada mijloacelor de întreținere la nivelul a cel puțin trei salarii medii pe economia națională;
c) certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeași valoare juridică, eliberat de autoritățile din țara de domiciliu sau de reședință;
d) asigurarea medicală pe perioada valabilității vizei.
(4) Viza de lungă ședere pentru angajare în muncă se eliberează și străinilor lucrători transfrontalieri în România.

ARTICOLUL 45
Viza de lungă ședere pentru studii

(1) Viza de lungă ședere pentru studii poate fi acordată străinilor, la cerere, în limita locurilor stabilite potrivit art. 5 lit. b), de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României din țara în care aceștia își au reședința sau domiciliul.

(2) Solicitarea trebuie să fie însoțită de următoarele documente:

a) scrisoarea de acceptare la studii din partea Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului;
b) dovada achitării taxei de studii;
c) dovada mijloacelor de întreținere, în cuantum de 250 euro lunar, pentru întreaga perioadă înscrisă în viză, cu excepția străinilor bursieri ai statului român, a străinilor cu un ascendent care a avut sau are cetățenie română și a situațiilor când, pe bază de reciprocitate, s-a stabilit altfel;
d) certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeași valoare juridică.
(3) Străinii bursieri ai statului român sunt exceptați de la îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (2) lit. b) și c).

ARTICOLUL 46
Viza de lungă ședere pentru reîntregirea familiei

(1) Străinii, titulari ai unui drept de ședere în România, cu excepția celor cărora li s-a acordat acest drept în scop de studii, pot solicita Autorității pentru străini reîntregirea familiei pentru:

a) soț;
b) copiii minori, necăsătoriți, rezultați din căsătorie ori din afara căsătoriei, precum și cei adoptați de ambii sau numai de către unul dintre soți, precum și cei încredințați ambilor ori numai unuia dintre soți printr-o decizie a unei autorități competente din statul de origine, cu condiția ca aceștia să fie în mod efectiv în grija oricăruia dintre soți. Fac excepție minorii în vârstă de peste 12 ani, adoptați după obținerea de către solicitant a dreptului de ședere în România.
(2) Cererea-tip se depune la formațiunea teritorială a Autorității pentru străini în a cărei rază domiciliază sau își are reședința solicitantul și va fi însoțită de următoarele documente:

a) certificatul de căsătorie sau, după caz, dovada legăturii de rudenie;
b) declarația solicitantului, în formă autentică, din care să reiasă că membrii de familie vor locui împreună cu acesta;
c) copia permisului de ședere;
d) dovada deținerii legale a spațiului de locuit;
e) dovada mijloacelor de întreținere;
f) dovada achitării obligațiilor către stat, inclusiv către creditorii bugetari;
g) asigurarea medicală a solicitantului.
(3) În cazul în care există dubii cu privire la legătura de rudenie, Autoritatea pentru străini poate solicita și alte dovezi pentru stabilirea acesteia.

(4) Cererea se aprobă în cazul îndeplinirii următoarelor condiții:

a) să nu existe o stare de poligamie;
b) solicitantul să dețină spațiu de locuit corespunzător, în suprafață de cel puțin 12 m2 pentru fiecare membru al familiei;
c) solicitantul să posede mijloace de întreținere, în cuantumul corespunzător categoriei dreptului de ședere al cărui titular este.
(5) Cererea va fi soluționată în termen de 3 luni de la data depunerii.

(6) Aprobarea cererii va fi comunicată în scris, atât solicitantului, în vederea transmiterii acesteia membrilor de familie interesați, cât și Direcției generale afaceri consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, care nu va mai solicita un aviz ulterior al Autorității pentru străini.

(7) În cazul respingerii cererii, motivele vor fi comunicate solicitantului, în scris.

(8) Viza va fi eliberată de către misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din țara în care membrii de familie își au reședința sau domiciliul.

(9) Solicitarea de viză va fi însoțită de următoarele documente:

a) aprobarea Autorității pentru străini, prevăzută la alin. (6);
b) dovada asigurării medicale pe perioada valabilității vizei;
c) certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeași valoare juridică, eliberat de autoritățile din țara de domiciliu sau de reședință a străinului.
ARTICOLUL 47
Viza de lungă ședere pentru activități umanitare sau religioase

Viza de lungă ședere pentru activități umanitare sau religioase se acordă străinilor, la cerere, de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României din țara în care aceștia își au reședința sau domiciliul, în următoarele condiții:

a) existența avizului Ministerului Culturii și Cultelor ori, după caz, al Comisiei interdepartamentale pentru coordonarea și sprijinirea activităților umanitare din cadrul Ministerului Sănătății;
b) dovada calității de reprezentant al unei organizații religioase legal înființate în România sau al unei organizații umanitare;
c) dovada spațiului de locuit și a mijloacelor de întreținere, la nivelul a trei salarii medii pe economia națională;
d) dovada asigurării medicale și că nu suferă de boli care pot pune în pericol sănătatea publică;
e) prezentarea certificatului de cazier judiciar sau a altui document cu aceeași valoare juridică, eliberat de autoritățile din țara de origine a străinului.
ARTICOLUL 48
Viza de lungă ședere pentru alte scopuri

(1) Viza de lungă ședere pentru alte scopuri se acordă, la cerere, de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României din țara în care aceștia își au reședința sau domiciliul, următoarelor categorii de străini:

a) celor transferați temporar de către o companie străină cu sediul pe teritoriul unui stat membru al Organizației Mondiale a Comerțului, la o reprezentanță, sucursală ori filială a sa, aflată pe teritoriul României, sau la o societate comercială, persoană juridică de drept român, al cărui asociat/acționar este compania-mamă, cu același obiect de activitate, dacă fac dovada că nu sunt în raporturi de muncă cu persoana juridică română;
b) celor al căror acces pe piața muncii din România este reglementat prin acorduri bilaterale încheiate de România cu alte state;
c) celor care urmează tratament medical de lungă durată, în cadrul instituțiilor medicale publice sau private, dacă prezintă scrisoare de acceptare din partea instituțiilor respective, în care să fie precizate diagnosticul și durata tratamentului. Această viză poate fi acordată și pentru un eventual însoțitor, care asistă străinul aflat în imposibilitatea de a se îngriji singur, dacă acest lucru este menționat expres în scrisoarea de acceptare;
d) celor care desfășoară alte activități ce nu contravin legilor române, dacă își justifică prezența pe teritoriul României.
(2) Străinilor din categoriile prevăzute la alin. (1) li se acordă viză dacă:

a) prezintă dovada asigurării medicale pe perioada de valabilitate a vizei;
b) prezintă dovada asigurării condițiilor de cazare;
c) prezintă certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeași valoare juridică, eliberat de autoritățile din țara de origine.

ARTICOLUL 49
Viza de lungă ședere pentru străini căsătoriți cu cetățeni români

Viza se poate acorda străinilor căsătoriți cu cetățeni români, cu condiția să nu existe una dintre situațiile de nepermitere a intrării prevăzute la art. 8, iar căsătoria să nu fie de conveniență, constatată în condițiile prevăzute la art. 64.

ARTICOLUL 70
Stabilirea domiciliului în România
(1) Stabilirea domiciliului în România se aprobă, la cerere, de către șeful Autorității pentru străini.

(2) Străinii titulari ai unui drept de ședere temporară în scop de studii nu pot solicita stabilirea domiciliului în România.


ARTICOLUL 71
Condiții de stabilire a domiciliului în România

(1) Străinii își pot stabili domiciliul în România dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

a) o ședere temporară legală și continuă de cel puțin:
(i) 3 ani în cazul celor căsătoriți cu cetățeni români;
(ii) 6 ani în cazul celorlalte categorii;
b) fac dovada faptului că dețin mijloace de întreținere:
(i) cel puțin la nivelul salariului mediu lunar pe economia națională în cazul străinilor căsătoriți cu cetățeni români;
(ii) din activitățile legal desfășurate pe teritoriul României, în cuantumul prevăzut de prezenta ordonanță de urgență, corespunzător dreptului de ședere acordat până la formularea cererii, în celelalte situații;
c) fac dovada deținerii legale a spațiului de locuit;
d) vorbesc limba română la un nivel satisfăcător;
e) sunt îndeplinite în continuare condițiile cu privire la intrarea în România, prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), c),
e) și f);
f) nu a intervenit, pe perioada șederii în România, vreunul dintre motivele de nepermitere a intrării pe teritoriul României, prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b)-d).
(2) Pentru străinii căsătoriți cu cetățeni români durata căsătoriei trebuie să fie de cel puțin 3 ani, în caz contrar fiind aplicabile prevederile alin. (1) lit. a) pct. (ii).

(3) Străinilor de origine română sau născuți în România, străinilor care au împlinit vârsta de 60 de ani, precum și celor a căror ședere este în interesul statului român li se poate aproba stabilirea domiciliului fără îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (1).

(4) În cazul în care ambii părinți ai străinului minor sunt titulari ai dreptului de ședere permanentă, acesta obține stabilirea domiciliului în România o dată cu părinții săi. În cazul în care numai unul dintre părinți este titular al dreptului de ședere permanentă, este necesar consimțământul celuilalt părinte, în formă autentică.


ARTICOLUL 72

Condiții cu privire la solicitarea aprobării stabilirii domiciliului în România

(1) Cererea pentru aprobarea stabilirii domiciliului în România se depune personal de solicitant la formațiunile teritoriale ale Autorității pentru străini.

(2) Cererea se completează în limba română și va fi însoțită de următoarele documente:

a) copii legalizate ale actelor de stare civilă;
b) documentul de trecere a frontierei de stat, în original și în copie;
c) acte doveditoare privind deținerea legală a spațiului de locuit, în original și în copie;
d) acte doveditoare privind mijloacele de întreținere;
e) certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeași valoare juridică, eliberat de autoritățile din țara de origine și de autoritățile române;
f) certificat medical eliberat de o instituție sanitară publică sau privată, din care să rezulte că nu suferă de boli care pot pune în pericol sănătatea publică;
g) dovada asigurării medicale.
(3) Cererea, însoțită de documentele prevăzute de prezenta ordonanță de urgență, se înaintează, în termen de 10 zile de la data înregistrării, comisiei prevăzute la art. 73.


ARTICOLUL 73

Comisia pentru analizarea cererilor de aprobare a stabilirii domiciliului în România

(1) În scopul soluționării cererilor de aprobare a stabilirii domiciliului în România se constituie, prin ordin al șefului Autorității pentru străini, o comisie care analizează fiecare cerere și formulează o propunere motivată, care se supune spre aprobare șefului Autorității pentru străini.

(2) Termenul de soluționare a unei cereri de stabilire a domiciliului este de 6 luni de la data înregistrării.

(3) Decizia se comunică în scris solicitantului, în termen de 10 zile de la adoptare.

(4) Străinul căruia i s-a aprobat stabilirea domiciliului în România este obligat să se prezinte, în termen de 30 de zile de la comunicare, la formațiunea teritorială a Autorității pentru străini unde a fost înregistrată cererea, pentru eliberarea permisului de ședere permanentă.

corina iulia spune:

liviu`s, iti multumesc pentru informatii, dar mie nu mi-e clar ceva. viza de sedere permaneta, art.70 nu inseamana ca are apoi si cetatenia, nu? sau atunci i se acorda si cetatenia?
ce drepturi are cetateanul strain cu viza de sedere permanenta pe teritoriul romaniei?

la multi ani, liviu`s!

"Nu vezi?.../ Sau-ce-auzi si vezi-nu crezi?.../ N-auzi tu cum suna ora /Fericirii-amandurora?..." Minulescu
cu drag de forum, corina

liviu`s spune:

Art. 71 se refera doar la conditiile stabilirii domiciliului pe teritoriul Romaniei. Faptul ca are viza de lunga sedere nu inseamna ca dobandeste automat si cetatenia. Cererea pentru aprobarea stabilirii domiciliului în România se depune personal de solicitant la formațiunile teritoriale ale Autorității pentru străini.

corina iulia spune:

ok, am inteles cu domiciliul, dar unde se depun tyoate actele, aici la bucuresti saudaca am buletin de provincie , acolo in provincie?
aceste intrebari sunt valabile si pt cetatenie, daca se mai poate...

"Nu vezi?.../ Sau-ce-auzi si vezi-nu crezi?.../ N-auzi tu cum suna ora /Fericirii-amandurora?..." Minulescu
cu drag de forum, corina