Dumnezeule mare, iti multumesc!!!

Cred ca doar atat mai pot spune dupa ce mi s-a intamplat aseara cu scumpul meu baietel. Sunt inca in stare de soc si nu stiu ce sa fac ca sa ma linistesc.
Dar ce s-a intamplat... Stateam linistiti eu, sotul si copilul, era o seara normala in familie...Luca bea apa din biberon, cand deodata il vad ca inspira puternic si se umple de apa pe fata si pe bluzita. Initial m-am amuzat, am crezut ca a iesit tetina de la biberon (ca poate a tras-o cu dintisorii) si s-a udat. Dar cand am vazut ca el plange puternic, deodata a inceput sa icneasca, ca si sum ar fi vrut sa vomite...I-am strigat sotului sa caute repede tetina ca nu o vedeam la biberon... Nu a gasit-o...Luca icnea in conitnuare, i-am bagat degetul pe gatut ca sa-i provoc voma, a varsat in doua reprize puternice. Cand am vazut ca i s-a invinetit limba si am vazut ca are cateva picaturi de sange pe manuta....nu stiu cum am iesit amandoi din casa si cum am ajuns la masina...
In masina darul vietii mele a inceput sa-si revina (acum ca rememorez cred ca a inceput sa-si revina din lift cand s-a stins becul si el mi-a spus "Mami, umina..."). Eram atat de disperati...dar m-am linistit putin cand am vazut ca respira bine, vorbeste cu mine si ca totul parea ca este in regula. Am ajuns de urgenta la Municipal, la camera de garda toti ne-au crezut nebuni (intre noi fie vorba asa cred ca si aratam). Dra pediatra de garda ne-a spus ca ea nu crede asa ceva si ne-a trimis la Gr. Alexandrescu sa stam internati, sub supraveghere. Am ajuns si acolo, Luca era din ce in ce mai in verva...deja incepea sa-i placa escapada de noapte, dar noi nu eram linistiti pt ca tetina nu putea sa dipara pur si simplu... Tati a plecat acasa sa ne aduca ceva haine si Doamne ajuta, tetina, iar noi am inceput diverse investigatii: a baut puiul trei gurite de bariu-nu s-a vazut nimic, l-au controlat medic chirurg si un alt pediatru plus un ORList. Toti s-au purtat impecabil desi eram veniti parca din Vestul salbatic...
Aventura noastra s-a incheiat cand a venit sotul cu corpul delict. Tetina era intrata in biberon...Va jur ca nu se vedea decat daca te uitai cu fff mare atentie (era din silicon, deci complet incolora). Nu va pot spune cat de usurata am fost dar in acelasi timp cat de rau ma simt si cat sunt de ingrijorata cand ma gandesc ca puteam sa-l pierd pe scumpul meu copilas. Eu asta am gandit si am simtit..ca-l pierd. Voi mamicile, va puteti inchipui prin ce am trecut. Nu stiu, vreu sa nu devin paranoica dar dupa episoudl de aseara as sta in permanenta cu el...dragul mamei...

Asa cum am inceput o sa si inchei: Multumesc Doamne Dumnezeule ca ai grija de noi!