Iertare sau razbunare?

Nu stiu in ce mod sa va povestesc ca sa nu va plictisesc si mai ales ca sa scriu exact fara sa denaturez din subiectivism de la adevar,asa ca am s-o fac cum ma pricep si va rog,daca puteti ajutati-ne cu un sfat.
Cam asa: ea,o fata de vis,angajata de 10 ani la aceeasi companie,ajunsa intr-un post important(dar nu de conducere!)plecand cum s-ar spune de jos si mentinuta acolo doar pentru ca era cel mai corect,cel mai sarguincios,cel mai devotat angajat din cati am vazut la viata mea(asta pentru ca drumurile noastre s-au intalnit vreo cativa ani pe acolo).I-am reprosat(chiar!) de multe ori ca se implica prea mult si cateodata chiar nu merita sa-ti risti sanatatea(lucru care s-a intamplat de fapt mai demult),sa te stresezi si sa te implici cu atata patos pentru ei(proprietarii de drept)din simplu fapt ca nu merita.Am crezut intotdeauna in ceea ce o priveste ca incearca sa demonstreze ceva,cuiva desi nici nu era cazul pentru ca oricum toata lumea o vedea cat e de atasata,de constiincioasa,etc,ce sa zic,stupoarea a fost mare cand am aflat ca au dat-o afara intr-un mod oribil,jignitor pentru motivul ca exista in firma lor scurgeri de informatii si ea(cica!) e singura care o poate face,in fine conexiunea a fost urmatoarea:cumnatul ei care a fost stalpul de rezistenta,a plecat in urma cu cateva luni de acolo si fireste a inceput un bussiness propriu dar in acelasi domeniu de activitate.Socul a fost ca lucru asta s-a intamplat dupa 14 ani in care cei 2 directori au fost doar de decor,e drept ca uneori ii mai scoteau si-i stergeau de praf prezentandu-i la protocolae,dar in rest,vai mama lor,niste incompetenti,lucru sesizat pe scara ierarhica a angajatilor cap/coada;fapt pentru care au fost nevoiti sa inceapa sa munceasca,sa se agite,pe un drum pe care nici nu-i prea greu pentru ca el este deja batataorit,finista,asfaltat...asa ca minti luminate au privit-o pe biata fata ca pe inamicul no 1 ,au acuzat-o pe nedrept fara a avea in sprijinul acuzatiei nici o dovada clara ci doar presupuneri si speculatii,iar in final au aruncat-o pur si simplu intr-o stare ce sa mai de stupoare,de depresie,de indignare.
Eu am incercat sa-i explic ca ceea ce s-a intamplat acolo nu poate ramane lipsit de consecinte,ca exista totusi institutii ,ca lasand la o parte latura morala a situatiei exista si mecanisme juridice prin care ea se poate reabilita cu atat mai mult cu cat fata asta n-a gresit cu nimic,n-a cracnit nicicand,a executat ordinele de parca sclavagismul n-sr fi fost cu secole in urma;poate ca exagerez dar sunt indignata de lipsa de umanoitate ,de profesionalism de tot ce s-a petrecut.
Sotul ei e hotarat sa mearga pana la Protectia Muncii,la Avocatul Poporului si oriunde se poate,dar cu cat ma gandesc mai mult cu atat realizez ca faptul este deja trecut,insa nu-i corect,nu cred ca trebuie inghitit asa ceva,pentru ca mai degraba as baga mana in foc pt. ea decat pt. mine in ceea ce priveste calitatile de angajat.E de prisos sa spun mai mult,va intreb doar: voi ce ati face?
Va multumesc.

"ZAMBESTE, MAINE VA FI MAI RAU"
maryam