UNDE E LIMITA? DIVORTEZ?

zepellina spune:

Va multumesc mult tuturor. Cred ca este important sa mergem la un cabinet (poate chiar el separat), si asta cred ca e o problema pshica.
Vrea sa moara, nu ii trebuie nimic, nici firma pt care a muncit in mod inuman (intr-un timp scurt a ajuns sus singur, cu firma) dar dupa discutia cu prietenii nostri parca s-a mai inmuiat, putin, nu aplecat de acasa si am dormit impreuna.Il simt sfarsit iar azi pleaca el la copil, la socrii (unde este fetita)pt 2 zile si sper sa isi mai revina deoarece i-am pus si pe ei in garda cu perioada prin care trece.

M-am gandit si eu la sfaturile lui Marius pt o perioada scurta, chiar sunt printre persoanele care au sustinut cu mare ardoare independenta femeii si inacceptarea umilintei.Am o fetita pe care vreau sa o educ asa si nu pot sa ii dau un exemplu bun daca nu il vede in casa, daca nu simte. Nu pot sa spun ca am avut necazuri pana acum dar poate din cauza asta simt ca nu pot duce, nu imi vine sa cred, sunt inca sub efectul calmantelor de aseara cat timp am asteptat sa vina, sa vad cum e.
Ma rog lui Dumnezeu sa fie BINE.

zepelina

zepellina spune:

am incercat si , am incercat si, si tot ce am crezut, a functionat pe termen scurt, dar ...ii place sa vorbeasca dar dupa un timp, sa fiu eu ft sensibila si rabdatoare sa ascult.Problema mea este ca sunt independenta, impulsiva uneori si in mod sigur mult nu pot sa rabd, simt ca trece viata degeaba, dar trebuie sa iau hotararea cea mai corecta, ca nu ma mai intorc.

zepelina

dulcetica spune:

Cum adica vrea sa moara?Vezi ca asta intra deja in sfera patologica!Nu e loc de simple discutii ci de intilnire direct cu psihiatru. Poate vorbeste aiurea?In ce context iti spune asta?Esti foarte sigura ca afacerile merg bine?

zepellina spune:

Afacerea merge ft bine dar a dezvoltat defapt 2 afaceri diferite (una la 500 Km, unde merge mai rar), a facut mult, toata lumea e mirata de puterea lui, de capacitatea enorma de a-i mobiliza pe toti, dar cred ca vorbeste serios, ca vrea sa se sinucida dar ca ii e frica.
Din cauza asta spun ca ar trebui sa mearga intai la un cabinet.Sper sa reusim.

zepelina

mama lia spune:

draga mea, sunt de acord cu Marius, el a expus problema din punctul de vedere al barbatilor, noi o analizam din punctul nostru de vedere....si din pacate nu prea picam la acelasi numitor comun, dar sa stii ca avand multa rabdare si intelepciune poti rezolva conflictul.

si eu cred ca este stresul, bata-l vina, care pune stapinire periodic pe noi.....insa fiecare reactionam diferit.

cind ne casatorim oa fecem pentru 'la bine si la rau', asa ca acum fiind o periaoda delicata, inarmeaza-te cu cu rabdare si intelepciune....fii tu cea puternica si trage si pentru el, nu o sa iti para rau. pentru casnicia ta, mai ales cind sunt si copiii la mijloc, trebuie sa lupti!!!!

Dumnezeu sa te ajute!

chatonel spune:

quote:

---

Originally posted by pnt_loredana

Intr-un cuplu, cand unul din cei doi are un astfel de comportament este mai mult decat sigur ca are pe altcineva. Oricat ar fi de stresat nu mi se pare deloc logic sa prefere sa innopteze pe la vreun prieten, inghesuit pe o canapea incomoda, in loc sa aleaga confortul ce il ofera caminul.
lory

http://community.webshots.com/user/pnt_loredana

---

Nu sint de acord cu tine. Eu am avut astfel de trairi din cauza stresului, cind eram pe ultima suta de metri si faceam proiectul intr-o unitate de cercetare (unde mergeam de dimi si plecam seara, singura pauza era la prinz, cind mincam pachetelul scriind raportul in Word.
Imi venea sa imi iau lumea in cap, imi era greu, nu mai eram pe aceeasi lungime de unda cu el, chiar ma intrebam cum de mai rezist.
Si nu numai ca nu aveam pe altcineva, dar nici nu imi ardea de relatii sexuale.



Toulouse, la ville rose

OtiliaLia spune:

quote:

---

Originally posted by zepellina

dar cred ca vorbeste serios, ca vrea sa se sinucida dar ca ii e frica.
Din cauza asta spun ca ar trebui sa mearga intai la un cabinet.Sper sa reusim.

zepelina

---

Nu mai astepta, deja e un pas bun ca ti-a spus...

Carmenita spune:

Draga mea, ce ma intristeaza sa vad ca suferi. Si eu trec printr-o perioda destul de critica cu sotul meu, doar ca noi nu avem inca un bebe. El nu este pregatit pentru asta. Eu in acest moment aplic metoda lui Marius si ma rog sa ii treaca nebuneala pentru ca nu stiu cat o sa mai rezist si eu.
Dar daca are asa ganduri negre inseamna ca trebuie sa ii fii alaturi. Cred ca stressul te poate aduce in acest stadiu. Am avut momente si eu de oboseala atat de mare incat simteam ca nu mai am puterea nici sa mai traiesc. Cred ca ar fi cel mai bun lucru sa mergi impreuna cu el la un psiholog si inca ceva. sa stii ca spasmofilia te poate aduce in pragul unor depresii ingrozitoare. Deci poate fi si ceva fizic, nu doar psihic. Asa ca stai langa el si ajuta-l!
Fruntea sus!

oz spune:

si noi am trecut prin asta , cand am ajuns aici, cu 2 copii, el era foarte stresat, simtea ca nu face fata la job, ca este prea mult, prea nou, banii nu ne ajungeau, cheltuiam din rezerve care se duceau vazand cu ochii...si el era irascibil si inchis, eu incercam sa destind atmosfera si el considera nepotrivit, ca de asta imi arde mie ...
eu am incercat sa fiu intelegatoare, sa aplic sfaturile lui marius impotriva firii mele si nu a mers...la un moment dat s-a declansat un scandal (de la o prostie evident) si ne-am certat...si ne-am certat...pana am ajuns la miezul problemei, atunci el mi-a zis cat de stresat este, ce ganduri are, cum nu poate dormi noaptea de griji si lucruri pe care le-a ascuns de mine ca sa nu ma incarce ca nu le puteam schimba oricum, si eu i-am zis cat de izolata ma simt, ca numai pe el il am aici, ca nu am cu cine vorbi, nu am pe umarul cui plange si simt cum el ma respinge...in final, dupa ce ne-am zis tot ce aveam pe suflet ne-am simtit amandoi mult mai bine, am hotarat ca uniti putem trece peste orice incercare, parca in momentul ala lucrurile au inceput sa mearga bine, situatia s-a schimbat...in fine, de atunci nu am mai trecut prin asta, dar ne-a facut mai puternici.

gegea spune:

Ce poate fi mai important pe lumea asta decat COMUNICAREA? Problema este ce ne facem atunci cand nu avem cu cine comunica, cand lasam stresul sa ne domine, cand nu mai suntem noi insine. Sincer, mie mi se pare foarte delicata si greu de rezolvat problema zepelinei doar asa...citind mesaje, scriind si raspunzand. Acolo e nevoie de mana specialista care sa desluseasca cheia asa cum scrie la carte.
Sincer esti de admirat...dar, parerea mea este ca, daca nu exista cale de rezolvare, nu are rost sa te chinui. Cineva spunea ca trebuie sa te gandesti ca este si un copil la mijloc. Intr-adevar, copiii se adapteaza mai greu la situatii de ganul asta, dar oare e mai bine sa-l lasi sa sufere? Va creste, va intelege ca ceva nu merge, poate se va interioriza si va fi afectat ca individ.
Decizia sta in mainile tale. Stiu ca te simti neputincioasa, dar Dumnezeu nu are cum sa te uite! Ai rabdare si credinta, ai putere si totul va intra pe fagas normal! In viata nimic nu e intamplator!