UNDE E LIMITA? DIVORTEZ?

in functie de situatie fiecare are limita lui. Oare e decizia corecta? sotul meu are o afacere, este ft stresat, vine tarziu iar din cauza stresului a9are impresia ca se amplifica acasa), nu vine.Mergea oro la un prieten, ori la firma. Au fost cateva nopti.

Suntem impreuna de 10 ani, casatoriti de 4, copil superb de 3,iubit enorm de parinti.Copilul l-am lasat la bunici (o saptamana), eu am incercat sa fac sa ne intelegem, sa vorbim, dar in zadar.Relatia sexuala este absenta total(nu am reusit nici cu asta, fara voia lui sa rezolv nimic si cred ca e principalul factor). am avut ideea sa iesim undeva cu prietenii sa ne mai relaxa. A fost o idee proasta(eram si ft obositi) iar dupa un paharel a inceput sa tipe la mine cand i-am cerut sa danseze cu mine (cu ceilalti se simtea ft bine), are ca o ura pe mine, in ultimul timp orice spun tipa ca nu il inteleg si nu are liniste acasa.

Acum tot el vrea sa plece de acasa (demult se tot gandeste la asta), i-am spus sa faca ce vrea dar in mintea mea este un haos, nu inteleg nimic, este complet ilogic. Sa accept ca poate e din cauza stresului ft puternic sau ca nu este umul potrivit? daca pleaca si se intoarce, oare o sa se repete totul? Prioritatea mea e copilul si as trece peste orice, peste jigniri de dragul ei sau peste golul din mine cand simt ca se darama totul si sa continui altfel.dar nu stiu cum e mai bine,Eu as mai vrea sa dau o sansa casniciei.Dar unde e limita?



zepelina

OtiliaLia spune:

Limita e acolo pana unde poti suporta. Ce-ar fi daca te-ai duce si tu cateva zile la bunicii copilului ? Sa^l lasi putin sa aiba liniste "acasa" ?

zepellina spune:

Ma gandesc la multe posibilitati. Problema este ca trebuie sa merg la serviciu si nu mai am concediu. Ideea ta este buna, chiar ma gandesc ca daca avem liber pe 1 decembrie plec seara pana a doua zi sa stau cu fetita mea dupa care ma topesc de dor. Desi muncesc si eu pana seara, ma ocup si de casa (ajutata de o doamna), nu ii cer nimic in privinta asta, dar macar sa inteleaga ca am si eu nevoie de intelegere, ca mai sunt obosita si mai ales AM NEVOIE MARE DE IUBIRE, chiar si de sex pt ca simt ca ma urc pe pereti.

Am citit in multe reviste in general despre refuzul partenerei dar invers nu. Ma refuza si mi-e teama sa ii spun ca am putea sa mergem la un specialist(e orgoliul prea mare)


zepelina

Mihaela R spune:

Zepellina, nu vreau sa pun si eu gaz pe foc, dar esti sigura ca nu are pe altcineva?

Ramonika spune:

quote:

---

Originally posted by Mihaela R

Zepellina, nu vreau sa pun si eu gaz pe foc, dar esti sigura ca nu are pe altcineva?

---

Mihaela are dreptate... Sunt mai mult ca sigura ca are pe altcineva... Cerceteaza si salveaza ce poti daca mai e ceva de salvat. Succes!


Ramonika si pisica

zepellina spune:

Eu stau cu antenutele destul de ciulite,
colegii lui sunt prieteni comuni, m-am mai interesat, am mai urmarit dar ori nu are ori e ft destept sa ascunda atat de bine. Nu ai pus gas pe foc, este prima intrebare la care s-ar gandi cineva. Sunt destul de disperata.

zepelina

pnt_loredana spune:

Intr-un cuplu, cand unul din cei doi are un astfel de comportament este mai mult decat sigur ca are pe altcineva. Oricat ar fi de stresat nu mi se pare deloc logic sa prefere sa innopteze pe la vreun prieten, inghesuit pe o canapea incomoda, in loc sa aleaga confortul ce il ofera caminul.
Nu stiu, sper sa ma insel, dar si eu am un sot care este la fel de ocupat, insa nu avem astfel de probleme, orice tensiune se rezolva prin comunicare si atata timp cat mai exista iubire totul se solutioneaza!
Incearca sa aveti o discutie eleganta, fara reprosuri, arata-i ca esti dispusa sa-l ajuti sa se regaseasca, ca tu si copilul sunteti totusi parte din viata lui si impreuna ve-ti reusi sa treceti peste aceste probleme.
Multa bafta si curaj!
Sa auzim numai de bine!

lory

http://community.webshots.com/user/pnt_loredana

zepellina spune:

poate fac parte din cele care nu vad, nu cred si nu vor sa creada asta. Nu stiu, eu nu mi-am dat seama.Cred ca se poate intampla dar mai degraba consider ca e LIPSA DE COMUNICARE. Programele noastre sunt diferite, el vine tarziu, eu deja dorm sau imi culc copilul cu care adorm pt ca ma trezesc devreme iar acum cand e la bunici evita discutiile.Am incercat sa discut, sa intreb unde gresesc, cu ce il supar sau stresez,DAR DE AICI VINE DISPERAREA, nu imi da un raspuns concret, este un om ft jovial cu ceilalti, isi ajuta mult prietenii in orice problema dar pe el nu se vede deloc, este ft mandru sa isi discute problemele, inchis si incapatanat.

zepelina

Zina spune:

Eu cred ca are pe altcineva, atunci cum ar putea el sa zbiere la tine din nu stiu ce motiv, sa nu vina acasa (ceea ce este inadmisibil), sa nu fie langa tine si copil. Si ce este cu un mare semn de intrebare: de ce nu mai aveti viata intima? De ce te refuza? Si aici nu cred ca este lipsa de comunicare. Ar trebui sa faci in asa fel incat sa afli adevarul si cat mai repede. Nu mai accepta asa ceva. Sper ca totul sa se rezolve si sa fiti din nou fericiti.

Mihaela R spune:

Eu m-am gindit ca poate are pe cineva pentru ca, din ce ne-ai povestit, nu e vorba numai de oboseala si stres. Pe linga faptul ca evita comunicarea, te respinge...asta e cuvintul care ar caracteriza purtarea lui, nu ? Tipa la tine cind vrei sa dansezi cu el, il irita orice spui sau faci tu, il irita apropierea de tine...
Poate ar trebui sa il lasi in pace un timp, sa nu mai pui la suflet nimic (ma rog, sa te prefaci), sa nu mai "tragi" de el, sa fii indiferenta, si eventual sa lipsesti de acasa citeva zile...

marius spune:

Bun, am citi cu mare atentie ce ai scris. Iti dau un raspuns scurt (relativ) pe care recomandarea mea ar fi sa il citesti cu atentie.

1. Situatia ta seamana extrem de mult uneori prin ce am mai trecut (si probabil vom mai trece) si noi.
2. Aveti o relatie Ok, factorul perturbator este stressul
3. Sotul tau nu reuseste sa "iasa" din acest cerc si oricat ai incerca vei reusi sa il iriti mult mai mult decat orice altceva
3. Este foarte orgolios, ocupta, obosit, stressat, are sentimentul ca doar el poate sa rezolve problemele lui sau ale voastre, ca tu habar nu ai ca doar dai din gura, si ca cel mai bun lucru ar fi sa tafi si sa mergi mai incolo. Punct. Ceva imi spune ca la asa ceva se ajunge in extrem de multe cazuri. Pot sa gresesc.

Ce este de facut?

1. Sa taci
2. Sa fii blanda cu el
3. Sa inghiti pentru ca nu este un om rau si mai mult ca sigur merita sa treci mai departe
4. Sa fii domoala pentru ca te iubeste
5. Sa iti faci planuri proprii
6. Sa mergi pe drumul tau in paralel cu problemele "de casa"
7. Sa propui dar sa nu impui
8. Sa faci singura ceea ce poti sa faci si singura
9. Sa vezi de tine si de copil exact cat poti de mult ca o femeie si ca o mamam ce esti.
10. Sa vezi intotdeauna partea plina a paharului cu apa nu partea goala
11. Sa iti rezervi momente de placere si linisite si pentru tine
12. Sa nu ai impresia ca viata ta poate sa fie traita 100% doar cu sotul tau
13. Sa te detasezi de imagini si impresii
14. Sa nu pui la suflet pentru ca nu merita
15. Sa nu uiti sa ii spui ca il iubesti nu de alta ci pentru ca asa si este fara a astepta imediat sau a doua zi ca si el sa se conformeze
16. Investeste incredere in el arata-i ca ai incredere in el, ca il sprijini asa cum poti ca ii stai alaturi, lauda-l spune-i cuvinte frumoase, incurajeaza-l sincer, nu il jigni, nu il obosi, nu il sacai, mangaie-l atunci cand are puterea sa te lase, nu uita ca tot ceea ce face face pentru voi, nu ii zgandari NICIODATA orgoliul pentru ca INTOTDEAUNA vei (veti) avea doar si numai doar de pierdut.
17. Zambeste chiar daca iti vine sa urli.
18. Nu fii niciodata dezamagita daca nu ti se intoarce zambetul azi sau maine. Sigur va veni.


Atunci vei sti ca ai reusit sa fii inteleapta atunci vei sti ca ai avut puterea sa mergi mai departe si pur si simplu a meritat. Sotuyl tau chiar daca nu o va spune te va pretui in tacere. Poate TU nu vei afla niciodata acestea. Chiar si asa MERITA!

Marius Pernes
13.