De ce ne iubim barbatii?
Raspunsuri - Pagina 6
bia spune:
Adusca...ce bine le zici tu...dar suna cam ciudat<nu suntem indragostiti,dar ne iubim>;sunt etape care se parcurg,daca iubesti,e clar ca ai fost indragostit(a)de el(ea),dar daca ai fost indragostit,nu inseamna neparat ca ai ajuns si sa iubesti.Fireste ca acel foc de la inceput,s-a transformat in altceva,dupa n ani de calatorit impreuna prin viata,toate la timpul lor...fluturasi in stomac la 20 de ani si daruire totala,la 40.Si e posibil,in functie de situatie,sa le ai pe amandoua.
adusca spune:
quote:
Originally posted by bia
Adusca...ce bine le zici tu...dar suna cam ciudat<nu suntem indragostiti,dar ne iubim>;sunt etape care se parcurg,daca iubesti,e clar ca ai fost indragostit(a)de el(ea),dar daca ai fost indragostit,nu inseamna neparat ca ai ajuns si sa iubesti.Fireste ca acel foc de la inceput,s-a transformat in altceva,dupa n ani de calatorit impreuna prin viata,toate la timpul lor...fluturasi in stomac la 20 de ani si daruire totala,la 40.Si e posibil,in functie de situatie,sa le ai pe amandoua.
dori
si tu le zici tare bine bia, mai mai ca ma indragostesc de tine daca o sa continui
Da, e posibil in fuctie de situatie sa le am pe amundoua, mai ales cand face cate un gest total neasteptat si ma ia prin suprindere (placut, bineinteles) atunci simt fluturasii in stomac ca-n tinerete...insa nu pt mult timp:)) Stie sa ma si aduca brusc la realitate. Deh, e al meu cu bune si rele. Nu cred ca e mai bun sau mai rau decat altul, se spune ca suma viciilor este mereu constanta, insa e pe gustul meu....mai ales daca imi face mofturile
(o conditie de baza de altfel)Viata e ca carosabilu'...unii vine, altii trece...
mircea42 spune:
Fetelor care se irita nitelus cam iute pentru gustul meu: nu uitati vorba din strabuni – "Adevarul supara"...
mircea42 spune:
Fetelor care se irita nitelus cam iute pentru gustul meu: nu uitati vorba din strabuni – "Adevarul supara"...
Altminteri va urez ani citi mai multi in crisalida voastra.
Luana spune:
ma "irita" faptul ca suntem studii de caz pentru un venerabil plictisit ca dumneata; nu posteaza nimeni ca sa fie pe "gustul" dumitale;
si noi avem opinii despre opinii, dar avem decenta sa le tinem pentru noi, pentru ca - asa cum iti spuneam - fiecare vorbeste din pantofii lui, prin lentilele propriei experiente; orice as face, nu pot intelege complet datele celuilalt;
dumneata ne dai note, ne pui etichete, ne aranjezi pe categorii, profile psihologice etc. fara nici o ezitare
mai gandeste-te ca nu poti avea succes pe site-ul asta in studiul asupra esantionului de varsta urmarit de dumneata, pt. ca in majoritate suntem mamici tinere, mamici in asteptare sau tinere femei dornice sa fie cat mai curand mamici; slabe sanse sa avem zeci de ani de casnicie si experienta cautata de dumneata; in acele conditii n-am mai avea energie si entuziasm nebun sa facem copilasi; nu zic ca nu sunt si exceptii demne de admiratie;
daca sunt singura care se "irita" asta e
Numai bine!
L.
bia spune:
Luana,probabil ca sunt mai multe<iritate>,dar nu vor sa continue o disputa la nesfarsit;crezi ca vei reusi sa-i schimbi parerea lui Mircea?Oamenii vad (asa cum ai spus si tu)din perspectiva proprie,experienta personala,viata...eu cred cu tarie ca ceea ce mie mi se poriveste perfect,altuia nu si invers.Lasa-l pe Mircea,eu m-am obisnuit cu el asa cum este!Asta nu inseamna ca sunt de acord intotdeauna cu parerile lui<binevoitoare>la adresa celor care scriu aici.
Mircea,am si pentru tine un mic raspuns,adevarul de care vorbesti,poate este doar al tau,nu e neaparat al celor care si-au spus parerea aici.Ia mai reflecateaza putin si astept parerea ta.
adusca spune:
quote:
Originally posted by Luana
[teal]
mai gandeste-te ca nu poti avea succes pe site-ul asta in studiul asupra esantionului de varsta urmarit de dumneata, pt. ca in majoritate suntem mamici tinere, mamici in asteptare sau tinere femei dornice sa fie cat mai curand mamici; slabe sanse sa avem zeci de ani de casnicie si experienta cautata de dumneata; in acele conditii n-am mai avea energie si entuziasm nebun sa facem copilasi; nu zic ca nu sunt si exceptii demne de admiratie;
Luana esti tendentioasa si un pic rea, ma ierti ca-ti spun, tu de fapt vrei sa ma atingi pe mine ca i-am dat dreptate lui mircea. Mi-e greu sa cred ca intra cineva aici sa agate, e plin internetul de chat'uri cu aslpls sau fel de fel de site'uri cu adrese a unor persoane in cautare de asa ceva. Hai nu fi naiva sa crezi ca x sau y intra pe un forum despre copii sa faca "victime". Asta mi se pare cu totul deplasat. Si inca ceva, un barbat la 42 de ani nu e interesat de femei cu "zeci de ani de casnicie si experienta cautata de dumneata" , ci de femei tinere....asta sustin statisticele, dar nu cred ca e cazul lui mircea. Cumva a incercat sa te agate? Zi-mi sa inteleg si eu rostul rautatilor de mai sus.
Eu ii dau dreptate, pt ca am avut nefericirea sa vad multe cazuri care au inceput c-o dragoste furtunoasa si au terminat dramatic. Te sfatuiesc sa citesti un pic abuzurile domestice de pe acest forum sa-ti faci o idee.
Doar timpul, bucuriile si greutatile impartite in doi cimenteaza o iubire...cu urcusurile si coborasurile ei. Dragoste ca-n telenovele nu exista decat in prima parte a casniciei....ah, si pe acest forum.
Cand vine cineva si spune ca are cateva luni dar isi iubeste sotul (care de fapt e viitorul sot) la nebunie, ca dragoste ca a lor nu este....nu poti sa te gandesti decat ca acea femeie la primul obstacol ori va claca ori va suferi enorm.
Eu am facut liceul, facultatea cu sotul, el mi-a fost primul prieten (asta la 20 de ani), ne-am sprijinit enorm unul pe altul, cand unul cadea celalat lupta pt amundoi, plus ca-l ajuta pe cel cazut sa se ridice (sotul meu are obiceiu sa iasa din tipare, a facut pt mine ce nu ar face multi barbati pt nevestele lor....nu, nu ma refer la flori in fiecare zi...nu am cum sa va explic, sorry). Din toti cunoscutii mei eu am cea mai frumoasa casnicie, dar nu lipsita de evenimente. Stiu ca in public fiecare are tendinta sa se laude sau sa-si ascunda durerile si amaraciunile. De asta in Romania sunt peste 50% de femei abuzate, ca prefera sa taca si sa-si trambiteze iubirea, ca sa nu intre in gura lumii. Asa nici copii lor nu vor invata ce trebuie, vor credea ca acest lucru e normal.
Revenind la casnicia mea...la mine nu a fost vorba de violenta, in schimb a avut perioade cand credea ca i se cuvine totul...io sa am job si sa ingrijesc de casa si dansul sa mearga la biliard nopti la randu cu prietenii. Atunci daca incercam sa-l atrag, mai rau faceam.....neglija mai mult familia, si io tremuram langa telefon asteptand o veste de la dansul. Asta pan'a inceput sa nu-mi mai pese. L-a durut crunt asta si urgent si-a revenit...numai cam am avut eu o perioada de vreo doi ani cand incercarile lui de a repara ma lasau rece. Sacrificiul lui m-a impresionat, s-a dat peste cap sa ma obtina din nou...am analizat la rece si am ajuns la concluzia ca atat timp cat ne mai leaga inca sentimente se merita sa facem incercare dupa incercare sa fie totul bine.
Normal c-o sa spuneti c-a vostru e perfect, si nu se compara....asa sa fie, io de fapt nici nu vreau un barbat perfect, il vreau pe el (si pe Brad Pitt, da' numa' o data
)Si inchei spunand ca mi-a placut mult un mesaj de-a conchitei referitor la relatia ei, nu era cu floricele si inimioare roz, ci unul foarte realist....am simtit ca se iubesc.
Numai bine, Adina
Viata e ca carosabilu'...unii vine, altii trece...
Luana spune:
Chiar nu am vrut sa ating pe nici una dintre doamnele de pe forum. Chiar nu. Nici nu mi-a trecut prin cap. Scuze daca asa a parut cumva, candva, pe undeva. Eu m-am adresat punctual celui care m-a "iritat" si cu toata buna credinta. Ce-am spus a fost ceea ce am vrut sa spun, chiar daca mi-a reusit sa fiu si "rea".
Intru de mai multi ani pe forum si de multe ori m-a intrigat faptul ca unii dintre taticii/sotii/iubitii intrati sa-si spuna opinia au incercat sa sublinieze inaltimea evidenta de la care o fac in comparatie cu noi care clocotim din orice prostioara, la orice indigestie sau stranut. Se poate spune ca asta e in firea lucrurilor si ca lupta asta nu are vindecare - care pe care. Si asta e / o fi adevarat (nu-mi place competitia asta, oricum).
Chiar ma gandeam azi, dupa ce am postat, ca nu pot schimba nimic povestindu-i ce ma scoate din calmul meu mioritic cand ii citesc postarile. Asta il incita sa dea replici si mai teribile, dupa parerea lui. E clar imposibil sa schimbi punctul de vedere al cuiva (e fireste valabil si in cazul meu).
Asa ca m-am jucat si eu un pic inainte sa-mi vad bebelusul acasa (se va intampla in cateva zile si o sa am sansa sa retraiesc bucuriile de care am avut parte in urma cu cativa ani!!!). Atunci voi fi prea ocupata cu ghidusiile specifice si nu voi mai avea energii pentru polemica.
Sa fiti fericite!
(Sau - cum obisnuieste sa spuna sotul meu - sa avem intelepciunea sa fim fericiti! sa nu lasam bucuriile neobservate, sa se consume singure.)
L.
adusca spune:
Imi cer scuze Luana, acum observ ca i-ai raspuns lui mircea cand te refereai la un anumit segment din femeile ce frecventeaza acest forum....el facuse o referire de acest gen, care mie insa mi-a scapat. Si cum am fost singura casatorita de mai multi ani....si culmea, si de acord c'un mesaj de-a lui...am crezut ca faci aluzie la mine.
Te implor sa ma ierti si promit ca voi fi mult mai atenta.
Viata e ca carosabilu'...unii vine, altii trece...
conchita spune:
quote:
Originally posted by adusca
Eu ii dau dreptate, pt ca am avut nefericirea sa vad multe cazuri care au inceput c-o dragoste furtunoasa si au terminat dramatic. Te sfatuiesc sa citesti un pic abuzurile domestice de pe acest forum sa-ti faci o idee.
Doar timpul, bucuriile si greutatile impartite in doi cimenteaza o iubire...cu urcusurile si coborasurile ei. Dragoste ca-n telenovele nu exista decat in prima parte a casniciei....ah, si pe acest forum.
Cand vine cineva si spune ca are cateva luni dar isi iubeste sotul (care de fapt e viitorul sot) la nebunie, ca dragoste ca a lor nu este....nu poti sa te gandesti decat ca acea femeie la primul obstacol ori va claca ori va suferi enorm.
Eu am facut liceul, facultatea cu sotul, el mi-a fost primul prieten (asta la 20 de ani), ne-am sprijinit enorm unul pe altul, cand unul cadea celalat lupta pt amundoi, plus ca-l ajuta pe cel cazut sa se ridice (sotul meu are obiceiu sa iasa din tipare, a facut pt mine ce nu ar face multi barbati pt nevestele lor....nu, nu ma refer la flori in fiecare zi...nu am cum sa va explic, sorry). Din toti cunoscutii mei eu am cea mai frumoasa casnicie, dar nu lipsita de evenimente.
off topic: in curand o sa solicit oficial sa fiu declarata apostolul anti-generalizare pe DC si sa mi se dea si-un tricou si-o insigna pentru ca merit si pen'ca sunt plina de vanatai de veteran de la cate castane am incasat de fiecare data cand am intervenit sa stavilesc avantul generalizator pe zona. :))
Adina, faptul ca li s-a intamplat cunoscutilor tai si tie nu garanteaza o regula.
iar interventia lui Mircea ar fi fost logic sa-ti stimuleze feminismul revolutionar pentru ca mesajele lui au fost clar ridiculizatoare, mai si recunoaste ca e misogin, deci ce vrei mai mult de-atat? in fine, nu lui vreau sa-i raspund ca mi s-ar parea fara sens sa daruiesc o floare (confesandu-ma ca sa-l contrazic) cuiva care uraste florile inainte sa fi avut ocazia sa planteze vreuna. ci tie vreau sa-ti raspund la chestia cu indragosteala, de fapt sa te intreb ce anume te face sa iti refuzi singura fluturasii atata vreme cat iti iubesti sotul mai presus de propria viata? te intreb pentru ca nu inteleg; in lumina limitatei mele experiente, dragostea si indragosteala (fluturasii) merg impreuna.