Cand Dumnezeu I-a creat pe TATI...

Cand Dumnezeu I-a creat pe TATI...
(Erma Bombeck)


Cānd Dumnezeu i-a creat pe TATI, El a īnceput printr-un contur prelung. Un īnger, ce se tot īnvārtea pe-acolo, L-a īntrebat:

- Ce fel de TATA mai e si asta, Doamne? Daca pe copii īi vei face de-o schioapa, de ce-i faci pe TATI atāt de īnalti? Nici un TATA nu va fi īn stare sa se joace cu trenuletul fara sa īngenuncheze, nici sa-l īnveleasca pe mezin cu plapumioara fara sa se aplece, ca sa nu mai vorbim ca va trebui de-a dreptul sa se īncovoaie ca sa-l sarute de "noapte buna".

Dumnezeu a zāmbit si a raspuns:
- Da, dar daca īl fac dupa masura unui copil, la cine vor mai putea privi īn sus copiii?

Si cānd Dumnezeu a modelat māinile TATALUI, le-a facut mari si late. Īngerul a dat trist din cap si a murmurat:
- Oare Te-ai gāndit bine, Doamne? Īti dai seama ce faci? Māinile mari sunt īntotdeauna aspre, si nu de putine ori stāngace, mai ales daca e vorba sa prinda scaiul de la pampers, sa īncheie nastureii de la jacheta baietelului, sa lege funditele din coditele fetitei sau - mai rau! - sa scoata aschia ce i-a intrat mezinului īn deget cānd īsi cioplea barcuta...

Dumnezeu a zāmbit din nou si a raspuns:
- Stiu, stiu, ai dreptate. Dar vezi tu, māinile acestea sunt īncapatoare, īn ele are loc aproape orice - de la toate nimicurile din buzunarul baietelului, pāna la toate figurinele de hārtie ale fetitei, plus sfori, suruburi, cuie... Īn acelasi timp, īnsa, ele sunt suficient de primitoare, ca īn causul lor sa se cuibareasca fata unui copil.

Apoi Dumnezeu a modelat picioare lungi, un bazin īngust si umeri lati si puternici. Īngerul privea aproape īngrozit la noua creatie.
- Nu, nu se poate, Doamne! Daca se aseaza si vrea sa ia copilul īn brate, o sa-i cada printre picioare, ca ai uitat sa-i faci o poala!

Zāmbind, Dumnezeu a raspuns:
- MAMA, da, ea are nevoie de poala. Īn schimb TATAL are nevoie de umeri puternici ca sa īmpinga masina la nevoie, sa-si sprijine fiul īn timp ce-l īnvata sa mearga pe bicicleta sau sa sustina un capsor adormit īn drum spre casa dupa o plimbare mai lunga īn racoarea serii.

Cānd Dumnezeu era pe punctul sa finiseze picioarele ce urmau sa intre īn cei mai mari pantofi ce au existat vreodata, īngerul nu s-a putut abtine sa nu remarce chicotind:
- Nu-i drept, Doamne! Chiar crezi ca laboacele astea se vor putea coborī din pat īn miez de noapte cānd bebelusul plānge īn leagan? Si cum crezi ca va putea pasi un TATIC cu asemenea picioare printre jucariile rasfirate pe covor, fara sa zdrobeasca una sau doua sub pasul lui greu si apasat?

Dumnezeu a zāmbit din nou si a raspuns cu aceeasi rabdare si īntelegere īn glas:
- Se va descurca, ai sa vezi... Īn plus, īl va putea duce īn spate pe Prāslea, care vrea sa calareasca prin gradina, sau, la o singura bataie de picior, va putea speria soriceii din casuta de vacanta... Si apoi, care copil nu se va bucura sa īncerce pantofii "uriasi" ai TATALUI, anticipānd nerabdator ziua cānd va fi si el la fel de mare ca TATA?

Dumnezeu a lucrat toata noaptea, dāndu-i TATALUI cuvinte putine, dar un glas ferm si plin de autoritate si doi ochi care, desi pot sa vada absolut totul, ramān blānzi si īntelegatori... Īn cele din urma, chiar īn ultima clipa a creatiei, a adaugat lacrimile. Dupa care S-a īntors īncet spre īnger si, privindu-l cu aceeasi blāndete pe care o pusese īn ochii TATALUI, l-a īntrebat:

- Ei, acum esti multumit? Un TATA iubeste la fel de mult ca o MAMA. Inima lui este la fel de sensibila, dragostea lui - la fel de nemarginita.

Īngerului nu i-a mai ramas nimic de spus.




Cristiana si BB Andreea http://community.webshots.com/user/cristiana_negrila
http://community.webshots.com/user/andreea_negrila

angelp spune:

Melaroxy spune:

misto. de-ar citi sotul meu...

Rodica P spune:

Frumos spus, citind mi-am dat seama ca asa e tati!

Rodica si Stefan-Daniel
http://community.webshots.com/user/stefandaniel10
http://www.babiesonline.com/babies/s/stefandaniel10