Nu pot sa mai iubesc..
Raspunsuri - Pagina 2
Vulpea Bucatar spune:
Noah ca-mi bag boticul si pe aici..
O fosta colega de serviciu a fost in aceiasi situatie ... i-a murit logodnicul inainte de nunta, in ziua in care se dusese sa-si caute rochia de mireasa
, intr-un accident de masina stupid.. cu 10 minute inainte de accident a schimbat locul, fiind singurul care a murit din cei aflati in masina. Parinti nu mai are.
E o fata plina de viata, mai vorbim din cand in cand, mi-a trimis pozele de la... nunta ei!!! DA! S-a maritat acum o luna! A purtat doliu 3 ani, in sulfet. A fost iubirea vietii ei, DAR a aparut actualul sot, care a facut-o sa realizeze ca viata merge mai departe si ca se poate, a avut rabdare s-o invete sa iubeasca din nou. Credea ca e blestemata, ca toti pe care-i iubeste mor 
Incearca de exemplu sa te duci la mormantul lui si sa-ti iei "adio", sa-i "spui" ce ai pe suflet, sa scapi de piatra de moara. Lasa doar o amintire placuta a ceea ce a fost si gandeste-te ca de acolo de sus vrea sa te vada fericita. Spui ca esti de un an cu cineva (cred ca stie prin ce ai trecut).. nu cumva incearca actualul sa te invete sa iubesti si tu de frica (ca istoria se poate repeta) iti gasesti motive, iti creezi singura blocaje sa nu mai iubesti? De iubit e usor, mai greu e sa o pastrezi.
Acum totul depinde de tine.. Nu exista nu pot, exista NU VREAU!
motanik spune:
julie, ce poveste trista...Cred ca ai trecut prin momente groaznic de dureroase...Imi pare rau pt logodnicul tau.
Cum bine a zis cineva, viata e ca un sir de camere..trecem din una in alta...si lasam in urma amintiri dragi...
incerc sa inteleg ce e in sufletul tau, probabil te si temi sa iubesti crezand ca nu vei avea nici de data asta o finalitate alaturi de persoana respectiva. Trebuie insa sa lasi trecutul in urma, sunt convinsa ca logodnicul tau nu si-ar fi dorit sa te vada atat de neimplinita pe plan emotional...Lasa-te purtata de val, nu te mai gandi la ce a fost, gandeste-te la lucrurile frumoase din viata, la ceea ce te face pe tine fericita...
Si daca nu e actualul prieten cel care trebuie sa fie...nu e nimik. Cu totii ne gasim jumatatea in viata. Primeste acest gand de la o persoana care a trecut prin 2 iubiri mari crezand de fiecare data ca respectivul e 'the one and only'. S nu a fost. Si acum sunt maritata cu cel acre trebuia sa fie de la inceput...dar nu-l gasisem si credeam ca nici nu o sa il gasesc vreodata.
Ai incredere in tine. Iubirea e ceva frumos.
Andra
http://community.webshots.com/album/170190778fEpvgj
icradulescu spune:
am pierdut pe cineva foarte drag mie acum 15 ani nu poate fi comparta cu nimic acea persoana si nici inlocuita ,pt mine este acceasi persoana care o iubesc enorm dar viata merge inainte si sunt foarte fericit in momentul de fata sunt realizat si am o familie perfecta >parerea mea este ca trebuie sa vb mult cu tine insati si sa vezi ce vrei de la viata trebuie sa realizezi ca viata ta nu a luat sfarsit acun 3 ani si merge inainte!
este un sfat
julie-jolie spune:
buna. imi pare rau tare ca am disparut ca magarusul in ceata. vineri seara am primit telefon ca sambata dimineata sa fiu la aeroport, deoarece trebuie sa merg la londra. deh, alergaturi, viza de
urgenta, delegatie, treburi, munca :( desi m-au luat pe sus, cum s-ar spune, ma bucur foarte mult ca am vazut londra, care e un oras absolut superb. dar m-am intors si va multumesc ca intre timp mi-ati vorbit. o sa incerc sa va raspund tot pe rand.. mi-e mai usor asa.
aschiutza: intr-adevar, viata e un sir de camere si daca o usa nu s-a inchis, in cealalta camera te cam trage curentul.. asa e. ma bucur ca esti fericita acum. ca barbatul de langa tine face orice ca sa iti fie bine.
nora: pana la urma conteaza finalul fericit. am vazut pozele cu familia ta (e voie sa imi bag nasucul prin albume??), sunteti foarte frumosi si nici macar nu trebuie sa spui ca sunteti fericiti. se vede.
povestea ta seamana mult cu a actualului meu prieten. si el a suferit enorm dupa ce s-a despartit de fosta lui prietena, dar acum e senin si ii e bine si e fericit ca am aparut in calea lui. diferenta este ca eu nu am fost dezamagita de barbatul pe care l-am iubit. dimpotriva...
ioana_sora: asa e, totul trece printr-un filtru la a doua sau a mai multa relatie... printr-un filtru asa de gros ca ajungi sa te intrebi: bine, bine, da eu cand mai traiesc de-adevaratelea? cum zic
fetele, o sa treaca norii si o sa radem din nou..
claudiachirila: da, inca de la inceput relatia mea a pornit pe ideea ca, dat fiind ca amandoi am suferit, ne putem intelege unul pe celalalt. da, ne intelegem, ne respectam, ne ajutam.. intr-adevar, poate asta ne leaga..
vulpea bucatar: nu, prietenul meu nu incearca sa ma invete sa iubesc. la amandoi ne e intr-un fel frica. nu incercam sa invatam, doar sa crestem afectiv unul langa altul fara sa suferim..
motanik: imi pare rau daca te-am intristat. dar am putine sanse sa vorbesc cu cineva care sa aiba rabdarea sa ma asculte si sa imi dea un sfat din inima, nu ca sa scape..
poate ca prietenul meu nu mi se potriveste. poate. ma gandesc mult la asta. dar nu stiu cum sa imi dau seama. cum bine a zis cineva, fiecare om e unic si trebuie sa redescopar ce ma face fericita, cu el sau fara el..
icradulescu: da, viata merge, muncesc, imi vad prietenii, am o relatie, sunt vie, merg, respir, anotimpurile se schimba, nu, viata mea nu s-a terminat atunci, dar e viata mea fara barbatul pe care l-am iubit si pe care cred ca il mai iubesc..
of, imi pare rau ca vorbesc atat de mult. sper ca nu va plictisesc..
motanik spune:
quote:
Originally posted by julie-jolie
buna. imi pare rau tare ca am disparut ca magarusul in ceata. vineri seara am primit telefon ca sambata dimineata sa fiu la aeroport, deoarece trebuie sa merg la londra. deh, alergaturi, viza de
urgenta, delegatie, treburi, munca :( desi m-au luat pe sus, cum s-ar spune, ma bucur foarte mult ca am vazut londra, care e un oras absolut superb. dar m-am intors si va multumesc ca intre timp mi-ati vorbit. o sa incerc sa va raspund tot pe rand.. mi-e mai usor asa.
motanik: imi pare rau daca te-am intristat. dar am putine sanse sa vorbesc cu cineva care sa aiba rabdarea sa ma asculte si sa imi dea un sfat din inima, nu ca sa scape..
poate ca prietenul meu nu mi se potriveste. poate. ma gandesc mult la asta. dar nu stiu cum sa imi dau seama. cum bine a zis cineva, fiecare om e unic si trebuie sa redescopar ce ma face fericita, cu el sau fara el..
of, imi pare rau ca vorbesc atat de mult. sper ca nu va plictisesc..
Draga Julie-jolie,
Uite cum fusesi la Londra si nu dadusi nici un semn de viata ca sa fac pe ghidul. Ce ai vizitat? Cat ai stat si unde?
Stai linistita, nu ai plictisit deloc, de asta suntem aici sa ne spunem pasurile unuii altora. Legat de actualul tau prieten, cred eu ca e simplu sa afli daca ti se potriveste. Sunt niste intrebari pe care tb sa ti le pui si apoi pui ion balanta raspunsurile. intrebari de genul: te simti tu in apropierea lui? Te face sa razi? Te vezi langa el toata viata? Il vezi ca pe tatal copiiilor tai? samd, sunt sigura ca sunt multe lucruri pe care le stii deja dar tb doar sa ti le aduci aminte...
Ai grija de tine.
Andra
http://community.webshots.com/album/170190778fEpvgj
julie-jolie spune:
motanik, chiar imi pare rau ca nu am stiu din timp, ca ieseam si noi sa bem o ciocolata calda in oras :) am stat 5 zile la Holiday Inn Regent Park si a fost super dragut, desi doua zile au fost pline de treaba. in rest, am vizitat de la catedrala Sfantul Paul pana la muzeul figurilor de ceara si asa mai departe. mi-a placut insa fooooarte mult si vizita (vizitele) la magazine. oricum, voi veni si la anul pe vremea asta.
cat despre prietenul meu, stiu intr-adevar intrebarile la care trebuie sa imi raspund... dar nu ma grabesc sa raspund la toate. poate ca sunt raspunsuri de care mi-e frica...
motanik spune:
quote:
Originally posted by julie-jolie
motanik, chiar imi pare rau ca nu am stiu din timp, ca ieseam si noi sa bem o ciocolata calda in oras :) am stat 5 zile la Holiday Inn Regent Park si a fost super dragut, desi doua zile au fost pline de treaba. in rest, am vizitat de la catedrala Sfantul Paul pana la muzeul figurilor de ceara si asa mai departe. mi-a placut insa fooooarte mult si vizita (vizitele) la magazine. oricum, voi veni si la anul pe vremea asta.
cat despre prietenul meu, stiu intr-adevar intrebarile la care trebuie sa imi raspund... dar nu ma grabesc sa raspund la toate. poate ca sunt raspunsuri de care mi-e frica...
Ei, atunci ne vedem la anu' daca nu pierdem legatura!
Nu-ti fie teama, oricum sunt lucruri pe care le stii..
Pupici
Andra
http://community.webshots.com/album/170190778fEpvgj
n/a spune:
Julie, pe 18 octombrie s-au facut exact 3 ani de cand iubitul meu, Erick, s-a sinucis. Am suferit enorm. De fapt, sufar si acum. E o durere pe care n-o s-o pot alina niciodata. Īnsa in primele momente durerea era atat de profunda incat...nu stiu nici macar s-o descriu...ma durea -fizic- fiecare fibra, fiecare celula...Am crezut ca n-am sa-mi revin niciodata din asta. Am incercat odata sa-mi pun durerea in cuvinte aici, pe forum. Si...am fost numita "telenovelista"...Oamenii, atunci cand manjesc ceva cu noroi, nu se uita. Nu le pasa ca lovesc chiar in durerea ta cea mai intima, cea mai neostoita...In fine...Nu despre asta voiam sa vorbesc acum. De fapt, nici nu stiu daca voi mai avea vreodata puterea sa vorbesc pana la capat despre Erick.
Ce voiam sa-ti spun este ca in zilele imediat urmatoare pierderii mele, prietenul cel mai bun al lui Erick mi-a scris o scrisoare. Am sa-ti traduc o particica din ea:
"Sunt mai mult decat sigur, asa cum l-am cunoscut, ca dorinta ta de a-l urma dincolo ar fi ultimul lucru pe care el si l-ar dori.
Cea mai buna cale de a-i onora memoria este sa-ti traiesti viata TA din plin!!!
Stiu ca el te-a iubit foarte mult si mi-as dori s-o intalnesc intr-o zi pe fata pe care el a iubit-o si sa ne putem aduce impreuna aminte de el.
Erick a fost un om cum rar intalnesti si am sa-i simt lipsa.
Ai vazut Titanicul? Imagineaza-ti ca Erick e Jack si ca cel mai frumos cadou pe care poti sa i-l faci este sa-i sarbatoresti VIATA transformand-o pe a ta intr-un splendid succes!!!"
De atunci, de cate ori ascult www.katieaylor.com/Music%20Files/Page%20Music/Celine%20Dion%20-%20My%20Heart%20Will%20Go%20On.mp3" target="_blank">melodia din Titanic ma gandesc la el...
Si i-am ascultat sfatul. Am cunoscut un baiat. M-am casatorit. Suntem impreuna si ne impacam excelent. Evident, pe Erick n-am sa pot sa-l uit niciodata...
paula2003 spune:
Draga Julie
Am avut o viata destul de grea cu multe peripetii si multi prieteni in acelasi timp. Am invatat un lucru, iubeste barbatul care te iubeste altfel nu irosi sentimentele ca tot tu suferi, fii desteapta si vezi dincolo de situatia prezenta, uita-te la calitatile lui, la ce-ti doresti de la viata. Cu timpu dragostea se duce si ramane respectul, intelegerea, afectiunea, mila....daca este un baiat bun si are ce-ti doresti nu-l pierde ca ai sa regreti.
Femeia lasa foarte mult de la ea pt. intelegere, liniste, respect, statut, si astai cursul vietii. Nu cauta mare iubire ca nu se stie daca o intalnesti, si este dureros daca iubesti tu si el nu, nu merge nimic, absolut nimic (am iubit foarte mult un barbat si dupa 7 ani am renuntat pt. ca nu ma iubea cat mi-as fi dorit "un pic mai mult decat mine" si l-am intalnit pe sotul meu care mi-a oferit peste asteptarile mele si totul e ok , toete merg ca unse daca te iubeste)
Multa intelepciune si noroc foarte mult.
paula2003
& alexandra 
http://pg.photos.yahoo.com/ph/alexa13tinta/
fraguta spune:
Situatia nu e tocmai una fericita. Dar trebuie sa te gandesti , tu singura , ca viata merge inainte. sunt momente in viata in are trebuie sa fim egoisti, sa ne gandim numai la persoana noastra.
Noi nu stim ce e in sufletul tau, incercam sa te incurajam , dar stiu ca orice am spune nu te linisteste pe deplin...si nu te prea ajuta.
Gandeste-te ca viata merge inainte. Cate tragedii s-au intamplat? Si cate persoane sunt acolo, facand fata suferintei....Daca privin cu defetism, cum spunea si Cioran, "suferinta duce la renuntare"; dar aici e vorba de iubire...fericire..nu poti trece fara macar sa dai o sansa...