M-am hotarat.....adoptie(partea a 6-a)
Raspunsuri - Pagina 6
Rozi spune:
Nu mai stiu cum sa fac ca sa nu mai gresesc.
Acum imi iau zborul si visez cum o sa am eu acasa bb-le meu, acum parca imi da cineva o palma peste ceafa! Si ma incant, si-apoi cad. Nu stiu cat de sanatoase sunt schimbarile astea, poate nu sunt suficient de tare (psihic, ma refer) ca sa cresc un copil.
"Nu crede in minuni; lasa-te in voia lor!"
aissa spune:
Rozi, suntem suficient de tari toate care am ajuns pana aici. Daca citesti partea anterioara a subiectului te vei regasi in ce scriam eu atunci. Si acum sunt aproape in aceeasi stare. Nu pot decat sa ma rog sa nu fiu din nou doborata, sa mearga totul asa cum imi doresc. Am notat pe calendar ziua Z in care ar trebui sa-si dea consimtamantul mama Alexandrei si am trecut langa un mare semn de intrebare.. Nici noi nu am facut inca cerere pentru ea si acesta e motivul pentru care stau si tremur gandindu-ma la eventuale "surprize" care, sper din tot sufletul sa nu apara. Eu sunt si un om mai pesimist de felul meu si imi fac in cap tot felul de scenarii, cazuri in care s-ar intampla ceva aiurea care mi-ar zadarnicii planurile si narui sperantele.
De aceea, datorita starii in care ma aflu, am zis clar, ca daca nici acum nu reusesc, renunt la idee. Nu as putea sa ma duc sa vad alti copii, sa ma atasez din nou... E groaznic, e imposibil de suportat. Plus ca, noi ne-am asumat riscul sa o "asteptam" pe asta mica si nu am mai avea timp sa gasim alt copilas si sa prindem legea veche. Cum nu as vrea sa trebuiasca sa ma intalnesc cu parintii naturali, nici nu s-ar pune problema sa merg pe legea noua...
Ma rog zilnic, e tot ce pot face, ca sa ma vada si pe mine Dumnezeu si sa imi dea voie sa simt si eu ce simt atatea femei: suprema bucurie de a tine un copil in brate, de a-ti spune cineva "mama", de a-i veghea somnul, de a-l vedea crescand....
Poze cu noi
Cristina, sper o viitoare mamica de ghemotoc mic-mic 
Rozi spune:
Bai Cristino, ma faci iar sa dau apa la soricei!
Sa te-auda Dumnezeu, si dupa toate lacrimile noastre sa se arate soarele in viata fiecareia dintre cele care acum cautam! Soarele despre care ne mai povestesc, cand au timp, cele care l-au luat acasa 
"Nu crede in minuni; lasa-te in voia lor!"
meme spune:
De cand am inceput serviciul nu am mai prea avut timp sa intru pe forum.Este adevarat ca au mai existat si alte motive care mi-au cam taiat elanul de a scrie.
Imi fac intr-un final curaj sa deschid acest subiect si ce-mi vad ochii? Multa suparare? Ce-i cu voi,fetelor? Sa stiti ca fara optimism nu rezolvati nimic.Si mai aveti nevoie de hotarare in tot ceea ce intreprindeti.Trebuie sa fiti mereu cu un pas inaintea celorlalti.Nu se poate sa va fie "suflat " de sub nas un copil,daca vi-l doriti cu adevarat si daca simtiti din tot sufletul ca el este cel trimis voua de catre Dumnezeu. Poate ca am avut noroc si am fost scutita de framantarile prin care treceti voi.Am stiut din prima ca Anca este copilul meu si nu am mai stat nici o clipa pe ganduri in tentativa de a o lua cat mai repede acasa.
Ce sa va mai spun pentru a va motiva mai mult?Sa va povestesc ce copil minunat este Anca,sa va spun cum intinde manutele in fiecare dimineata catre patul meu si ma striga "mama"?Sa va mai povestesc despre cum ne giugiulim apoi minute in sir si nu ne mai saturam una de cealalta?Despre cum plange ,agatandu-se cu manutele de picioarele mele atunci cand trebuie sa ramana cu bona?Despre zambetul ei pana la urechi cand ne reintalnim in fiecare seara?Despre harjoneala care urmeaza,despre joaca si balaceala de dinainte de culcare?Si din nou despre manutele intinse dinspre patutul ei ,pentru a mai implora un pupic si inca unul inainte de nani?
Fetelor,nu mai stati pe ganduri,viata trece asa de repede pe langa noi si e tare pacat sa constatam ca suntem tot singuri!
oanamagda spune:
am o maaaaaaaaare veste pentru voi: voi fi mamica !!!!sunt atit de emotionata incit azi noapte nu am putut sa dorm, azi nu am mincat nimic...miine imi voi vedea baietelul, iar la sfirsit de saptamina il avem acasa!uraaaaaa!!!!i-am cumparat deja hainute si un ursulet...
Oana, viitoare mamica de napirstoc
Rozi spune:
Wow, felicitari, Oanamagda!!! sa dea Dumnezeu sa fie ca intr-o poveste frumoasa de-acum inainte!!! Tine-ne la curent, daca mai poti!
Meme, 
si 
pt tine!
PS Incep sa cred ca-s a' mai fraiera da p-aici... 
aissa spune:
Felicitari Oanamagda, dar da-ne amanunte. Inteleg ca esti emotionata, dar nu am priceput: inca nu l-ai vazut? Cum de il iei asa repede?... Vrem detalii!!!
Oricum, ma bucur pentru tine din tot sufletul.
Poze cu noi
Cristina, sper o viitoare mamica de ghemotoc mic-mic
oana_mm spune:
Felicitari oana!!!!!!!!
Oana Melinte-Moraru
http://www.lamaze.ro
http://community.webshots.com/user/oana_mm
meme spune:
Oana,felicitari! Uite ca ma contrazici tocmai cand ma apucase amocul ca nu reusiti sa luati hotararea vietii voastre!
Rozi,"fii barbata",nimeni nu este mai fraier pe aici,sunt doar persoane cu mai mult sau mai putin noroc,tupeu sau motivatie!Tu sunt convinsa ca te numeri printre cele din prima categorie! Dar si cand norocul iti va surade,sa te tii!Sfatul meu:la urmatoarea vizita la un leagan,nu mai sta pe ganduri fii hotarata si tupeista,pune ochii pe "ales" si scrie imediat,pe genunchi cererea de vizitare.Acela va fii al tau! O sa vezi ca poti sa intri si tu in randul mamicilor cat mai curand.
Claudia,"nasturica" a reusit sa te doboare?Mie Anca cand era mititica(ca acum tare mare mai e) imi datea parca aripi,eram ca pasarea Phonix,picam de oboseala pentru a ma ridica apoi cu mai multa energie si pofta de viata! Vrem poze,vrem povesti...
Flory,bafta multa ,tu ai fost "pioniera" acestui subiect,asa ca trebuie sa fii optimista ca lucrurile vor merge snur.
Va sarut si sper sa reusim pana la sfarsitul anului sa ne intalnim toate in postura de mamici.
mimsi spune:
felicitari, Oanamagda! sa-l aduceti acasa cu bine si sa va bucurati de el. Ai inceput sa-i scrii lui Mos Craciun?