M-am hotarat... adoptie(partea a 5-a)
Raspunsuri - Pagina 8
Rozi spune:
Oanamagda, sa stii ca n-am "patit" nimic. Am pornit cautarile cum ne-am priceput si noi, la sitalul unde a nascut sora mea, fara sa cunoastem pe nimeni. Am uitat ca banii sunt cheia care deschide orice poarta (ei, hai sa zicem aproape orice poarta). Au mai fost si altele... mi-au lasat un gust amar... copii ingrijiti in functie de buzunarul "sponsorului"... gauri in urechi (pt cercei) costand 300.000 lei...pampersi disparuti... un plic strecurat in buzunarul dr si lauza mutata intr-un salon mai "select"... fetelor, ma simt depasita si incapabila sa ma descurc in hatisul asta. M-a mai "ridicat" din depresie o fata tot de-aici de pe forum, careia ii multumesc. Ce bine ca existati!!! 
Asta e tot, nimic grav, dar socant pt fraiere ca mine 
O zi (mai) buna va doresc tuturor!!
"Nu crede in minuni; lasa-te in voia lor!"
aissa spune:
Rozi, si eu cred ca am uitat ca banii deschid usile si am mers pe la toti cu o atentie dar nu cu plic. Se pare ca nu e suficient.
Aseara am sunat-o pe maternala ca astepta telefon de la mine si nu am vrut sa creada ca sunt neserioasa. A ramas socata cand a auzit ce mi-a spus asistenta despre mama. Ea a zis ca nu cunoaste dosarul, dar ca a vazut-o pe mama de 6-7 ori si nu a vazut nici un semn de retard sau de probleme psihice. Ea a spus ca stie doar povestea spusa de mama: ca dupa nastere a facut o depresie din cauza ca tatal nu a recunoscut copilul si a parasit-o, ca a lasat copilul in casa si ea a iesit pe strada urland si a fost lovita de o masina. Trebuie sa merg sa vad dosarul pentru ca asa nu mai pricep. Trebuie sa vad ce diagnostic are pus, daca e doar depresia post-natala sau o boala veche care s-a manifestat datorita socului nasterii.
Ce mi se pare nasol e ca tu poti vedea dosarul doar dupa ce te hotarasti la un copil, adica il vizitezi, te atasezi de el si pe urma iti arunca bombe din astea.
Claudia, mult succes azi!
carmens spune:
Multumesc mult pentru aprecieri. Oana sa stii ca nu ma supar de ce ai spus pentru ca asa si este. De fapt asta ne-a atras cel mai mult la ea: ochisorii. Exprima totul prin privire , atunci cand rade are luminite in ochisori.
Citesc prin ce sunteti nevoite sa treceti si nu-mi vine a crede. Cred ca noi am fost foarte norocosi. Noua ne-a fost prezentat intai dosarul Otiliei, ni s-a spus tot ce stiau despre mama apoi despre copil, starea de sanatate, dezvoltare, evolutie. Abia dupa ce ne-a intrebat daca suntem multumiti de ceea ce ne-a spus directoarea ne-a aratat o fotografie si asa am cunoscut-o pe Otilia.
Cred ca asa este normal si firesc sa se desfasoare lucrurile.
Totul depinde foarte mult de asistenta sociala la care aveti dosarul. La inceputul drumului nostru am fost atentionati de niste prieteni ca vor incerca sa ne "bage pe gat" tot felul de copii si sa fim atenti pentru ca incearca sa scape mai intai de cei cu probleme. Si cam asa a si fost, abia ce am intrebat ce documente sunt necesare pentru atestat ca mi-au si spus ca au o fetita de 2 ani cu toate ca eu specificasem ca vreau un copil de 6-8 luni. Dupa ce am obtinut atestatul le-am comunicat ca nu vom lua copil din orasul nostru ( aveam nevoie de o copie dupa dosar) si chiar si atunci au insistat ca au un baietel de 11 zile.
Deci parerea mea este sa aveti "grija" de asistenta sociala , ea este cea care va poate ajuta cel mai mult sau va poate incurca cel mai mult.
Va urez mult succes in cautarile vostre.
PS : Stiu ca nu este comparabil dar,si noua ni s-a spus ca Otilia nu este suficient dezvoltata locomotor pentru varsta ei pentru ca a stat in spital pana la 4 luni(acolo a abandonat-o mama ei) si acum la 7,5 luni sta singurica in fundulet, paseste si aseara a reusit sa se ridice singurica in picioare in tarc. Aproape toti copii au probleme dar cu dragoste si atentie pot fi depasite. Copii atunci cand simt dragostea evolueaza mult mai repede si in bine, parca ar vrea sa te rasplateasca pentru dragostea ta.
Rozi spune:
Mai ce ma'nerveaza astia!!! Sa vedeti la noi: am facut o cerere sa vedem si noi rezultatul evaluarii psihologice. Raspuns: "ba! Daca va duceti la un psiholog sa faceti teste, platiti, nu? Aici nu ati platit!" Zic: duca-se! Dar cei de la Brasov (convorbire telefonica, date luate de pe net) au cerut sa le trimitem prin fax copii dupa: atestat, raportul de evaluare, caracterizarea psihologica. Cand le-am cerut, asistenta n-a vrut sa ni le dea, cica trimit ei dosarul daca e nevoie!!!! Sa-i dau nr de fax si numele persoanei cu care am vorbit si trimite ea. De parca ar fi secret si pt noi ce e in nenorocitul ala de dosar!!
Ei, precum vedeti, daca la noi, la inceput, lucrurile mergeau snur si ziceam ca probabil e voia lui Dumnezeu, acum intampinam tot felul de piedici si dezamagiri, de ajung sa ma intreb daca sa merg mai departe! Ca si drumul spre iad e pavat cu bune intentii, nu??
"Nu crede in minuni; lasa-te in voia lor!"
Silvia_Pui spune:
Deja ma ingrozesc de ceea ce se intampla . Astia nu au nici un Dumnezeu , chiar nu le e frica de judecata celui de sus ? In tara asta nu mai exista oameni , doar roboti ce pornesc la vederea unei hartii cat mai colorate ?
Rozi spune:
Silvia, nu sunt toti asa, slava Domnului!! Mai sunt o gramada de oemani cu suflet, oameni care te ajuta fara sa astepte nimic in schimb, am intalnit si sper sa mai intalnesc. Hai sa avem incredere!
"Nu crede in minuni; lasa-te in voia lor!"
meme spune:
Rozi,intre cele doua dpc-uri (cel care ne-a emis atestatul si cel ce urma sa ne dea incredintarea Ancai),dosarul a "circulat" in plic sigilat.Asa cum noi pretindem (conform legii) ca identitatea noastra de parinti adoptivi sa ramana secreta,asa ca poate si ei trebuie sa respecte,in acest protocol,niste reguli.
Si nu va mai dezarmati asa usor in fata fiecarui hop.Ganditi-va ca va asteapta un drum lung si aveti nevoie de nervi tari.Este greu,dar merita!
Multa bafta
Meme
http://community.webshots.com/user/danancamm
irina_ina2000 spune:
Bine va regasesc pe toate cu bucurii si suparari( care sincer sper ca vor trece repede).
Aissa imi pare rau pentru voi si stiu ca si eu gandeam cam ca voi dar ma bucur ca nu am fost pusa in fata unei astfel de situatii,noi am preferat sa riscam fara sa stim ce este in urma ( nestiind ce este cu parintii Alexandru).Ieri tocmai ma pregateam sa-ti spun ca ce bine ca tu ii spui Alex ca eu il strig Andu si asa vom face o mica diferenta intre ei.Oricum eu cred ca inca nu e totul pierdut pentru ca tu de fapt nu ai cunostinta de fff multe detalii.Nu stiu daca se pot da sfaturi sau pareri in asa situatie , cred ca nu dar in schimb putem sa te ascultam si asa sa te descarci de tot ce te apasa pe suflet si sa poti revenii mai departe in toata aceasta aventura( pentru ca se pare ca deocamdata cam cu asa ceva seamana).
Carmen felicitari pentru mica printesa.Este o scumpa si te vrajeste din "priviri".
Rozi bine spune Meme sa nu dezarmezi asa de usor.Asta e o chestie minora si inca nu ai terminat cu tot.Cu rabdare , tact si cred si cu destula insistenta din partea voastra se va rezolva tot.
Meme imi pare sincer rau de despartirile dureroase din fiecare dimineata dar parca traiesti cosmarul meu zilnic de la cresa.Alexandru din momentul incare intram in cresa incepe sa-mi spuna nu pleaca mama ( si deja plang singura fara lacrimi si-mi fac curaj).Apoi eu ii spun nu inca si incep sa-l schimb si ii spun nu plec inca dar stii ca vin in fiecare zi si te iau si el da incet din cap si spune da in fiecare zi dar cu lacrimi deja in ochisori.E dureros dar incerc sa-mi fac curaj ca pana la urma va fii bine, asta deoarece el acolo mananca bine, doarme fara probleme la pranz.
Va doresc sa va rezolvati toate problemele si sa auzim ca numarul mamicilor a crescut pe aici.
Numai bine!
http://community.webshots.com/user/irinaina
Rozi spune:
quote:
Originally posted by meme
Rozi,intre cele doua dpc-uri (cel care ne-a emis atestatul si cel ce urma sa ne dea incredintarea Ancai),dosarul a "circulat" in plic sigilat. Meme, atunci de ce cei de la Brasov mi-au solicitat aceste acte prin fax? Asta m-a incurcatOricum, nu asta m-a "dezechilibrat" (altele...), treaba lor cum fac, mi s-a parut doar ciudat, mai ales ca in alte parti umbla familiile cu dosarul personal pe la DPC-uri.
Si nu va mai dezarmati asa usor in fata fiecarui hop. Hehe, unii "e" mai tari, altii mai slabutzi... Ganditi-va ca va asteapta un drum lung si aveti nevoie de nervi tari.Este greu,dar merita!
Multa bafta
Meme
http://community.webshots.com/user/danancamm
Multumim, Meme, suportul tau conteaza!
"Nu crede in minuni; lasa-te in voia lor!"
claudia_a spune:
Buna fetelor, am reusit si eu sa mai intru...din pacate observ ca e multa tristete si aici...parca nu e de ajuns ca sunt si eu trista?!
Aissa draga, ce sa zic, sfaturile nu-si au rostul...ce va zice voua inima??? Incercati si mai cautati...stiu ca este ingrozitor ce zic....stiu ca este greu...insa ai si tu dreptate cand zici ca familia, sotul tau si tu meritati sa fiti pe deplin fericiti si impliniti!! Poate copilashul vostru va asteapta in alta parte...nu stiu...zic si eu!!! Te rog mult sa ai multa putere si auzim vesti bune...cu toate avem nevoie de ele!!
Este nedrept ce se intampla cu unele dintre noi...insa Dumnezeu stie de ce le randuieste asa pe toate!! si eu sper ca va fi asa cum trebuie si vom fi fericite si noi!!!
Eu sunt trista...s-a mai lungit termenul de asteptare... Ieri au fost cei de la DPC la mama Ioanei acasa...nu au gasit-o ...au lasat termen ca pana marti sa se prezinte...daca nu vor merge iar acolo...oare de cata rabdare sa ai parte??? Eu una cred ca numai gandul la Ioana ma face sa trec peste zilele astea ingrozitoare...numai zambetul ei de foecare seara ne face sa traim pana cand vom spune ca suntem pe deplin fericiti!!
Asteptam si iar asteptam...macar de-ar fi hotarata sa semneze pentru abandon!!!
Gata nu va mai intristez si eu...sa stiti ca sunt aici...vad fiecare mesaj, dar evit sa-mi scriu pasurile... prea multa tristete este...sunt cu gandul la toate cele care aveti probleme si va inteleg mai mult decat credeti!
Pe curand
Ioana nasturica 
si mami 