M-am hotarat...........adoptie (partea a patra)
Raspunsuri - Pagina 7
liliana csaki spune:
Irina, am vazut pozele, ce pui dragalas ai, sa va traiasca si sa va aduca numai bucurii.
Aissa, hi,hi,hi, uita-te bine de jur imprejurul tau, bucura-te de ordinea care domneste acum ca n-o s-o mai vezi multa vreme. Carucior, premergator, tarc, bicicleta, jucarii, hartii decupate pe care n-ai voie sa le-arunci, acuarele, carioci, carti de povesti, masinute, motociclete, nu, nu te speria, n-a explodat casa da' le cam gasesti peste tot. Oricat le pui la loc, in scurt timp vor fi din nou acolo iar tu o sa te crizezi din ce in ce mai rar.
Rozi, asa e, in locul abandonului nu e nimic acum, e doar procedura cu declaratia si decaderea din drepturile parintesti. Cea din urma, deocamdata nu e f. uzitata si oricum nu se declara decat in anumite conditii.
Silvia, ma duc sa culc copiii si pe urma vin si-ti povestesc.
Alo, Claudia, ce faci, ne tii in suspans?
Pozele noastre
liliana csaki spune:
Ok, Silvia, iti spun pe scurt poveste cu david. L-am vazut,placut,hotarat in a 4 zi de viata. Ea nu-l vazuse si nu-l vroia. Dupa o saptamana a plecat din spital si mi s-a spus ca e sigur ca da declaratia la 45 zile. La trei saptamani am zis ca nu mai pot si m-am hotarat sa-l luam acasa,6 noiembrie, plasament de urgenta cu suspendarea drepturilor parintesti pe aceasta perioada(2 saptamani). Dupa, plasament simplu, s-au facut apoi 45 zile, in a 46-a asteptam cu nerabdare telefonul ca au declaratia. Am sunat eu in final si am aflat ca nu venise, mai mult, au trimis pe cineva la ea acasa ca aveau copie dupa buletin si surpriza, nu mai statea acolo de vreun an jumate. Au sunat-o, ca lasase un nr. de mobil dar raspundea altcineva care zicea ca stia ca a plecat sa dea declaratia. Aiurea, inebunisem deja dar ma-ncurajam singura spunandu-mi ca o sa asteptam 6 luni pt. declararea abandonului. Au continuat s-o sune, raspundea mereu altcineva si i s-a transmis ca ar face mai bine sa vina si sa clarifice situatia copilului, il lasa si da declaratia sau il vrea si vine sa-l ia(copilul era la mine de trei saptamani, asa ca iti dai seama prin ce stari treceam). In fine, dupa alte doua zile a aparut si ea ca o floare, aranjata, dichisita si s-a dus fuguta la notar, a dat declaratia si dusa a fost. Nici macar n-a-ntrebat de el, daca mai traieste sau unde e. Dupa ce-au mai trecut si cele 30 zile am primit incredintarea si in 14 aprilie am terminat adoptia. Cred ca situatiile in care ea se razgandeste sunt extrem de rare dar iti spun sigur ca nu esti deloc confortabila cand stii ca exista si acest risc.
Mic sau mai mare, oricum n-o sa mai conteze cand il veti gasi pe-al vostru, totul e sa nu va cramponati de niste tipare.
toate bune,
Pozele noastre
Silvia_Pui spune:
Liliana , multumesc pentru raspuns . Imi dau seama prin ce ai trecut, au cred ca as fi inebunit de spaima . Eu deja alerg in sa vad ce carucior e mai frumos , sora mea vrea sa mi-l trimita din germania , ma uit dupa biberoane , patuturi , hainute . Sper ca macar de data asta Dumnezeu sa fie cu noi si sa ne ajute .
aissa spune:
Liliana, intr-adevar am avut ieri o zi de panica, in care intrebarea de ordine era "o sa ma descurc?". Eu acum sunt o fire destul de comoda si ma gandesc cum va fi cand va trebui, de voie de nevoie sa ma schimb. Toti rad de mine ca nu mai am la ce ma gandi decat la asta, dar imi fac probleme din orice. Oricum, nu sunt cea mai proasta de pe lumea asta si trebuie sa ma descurc, indiferent de greutati.
Claudia???????? Chiar ca ne tii pe jar. Spune-ne ce ai mai facut.
Poze cu noi
Mamica de octombrie-noiembrie, sper 
claudia_a spune:
Buna dimineata...scuze ca ieri nu am scris!!! Din pacate nu am nici o veste inca....asteptam si iar asteptam!
Nu, nu a sunat inca...nu vreau sa o presez...mi-am intins antenele si am gasit pe cineva care o cunoaste ...si ne-a spus ca este o tipa foarte capabila, sensibila....a crescut fara mama... si cu siguranta daca nu a sunat ori nu a gasit in baza de date ceva deocamdata care ni se potriveste, sau a fost plecata in teren (2 zile pe saptamana pleaca in judet, in locurile unde au fost infiati copii...) ....si sa stam linistiti ca daca a zis ca ne suna saptamana asta ...ne va suna!!!
Este cumplit sa astepti...insa ce folos sa o sun si sa o stresez...aici e altfel ca in Bucuresti...in prima faza asistenta sociala care se ocupa de caz, are obligatia sa prezinte ea copii din oras parintilor adoptivi!!! Si probabil abia apoi daca nu gasim aici...plecam sa cautam noi! Sincera sa fiu de asta si asteptam...pentru ca prefer sa il gasim aici... va fi mai usor pentru noi...in alta parte nu cunoastem pe nimeni!
Azi e deja miercuri...mai este putin din saptamana asta 
si sigur ne va suna in curand!!
Apropo de asta...cand am iesit de la comisie si ne-a zis ca ne suna saptamana asta....am zis printre dinti:" ...sper sa nu fie vineri saptamana asta!"....asa mi se intampla mereu...daca nu ma tine in suspans ceva...inseamna ca nu gust cum trebuie momentul!
Legile lui Murphy sunt in floare in cazul meu!
Aissa iti urez asteptare usoara pana vineri si nu-ti fie teama...ca s-ar putea sa te intrebe ca si la noi: daca nu vrei 2 copii?!!
La ce cazuri sociale au ei in comisie, e o binecuvantare cand mai apare cineva sa adopte!
Va pup si cu siguranta va voi tine la curent cand voi afla ceva!
Claudia in curand mamica, nerabdatoare!
Silvia_Pui spune:
Eu nu mai pot intelege ce se intampla , peste tot se fac campanii pentru adoptie si cand cineva porneste la drum apar tot felul de ostacole . Cand noi am facut cererea ne-au spus ca in Slatina nu au copii pentru adoptie . Inteleg ca si in Bucuresti sunt probleme de acest gen . Eu am fost internata si la Polizu si la Panait Sarbu . La ambele spitale mergeam in saloanele cu copii abandonati si credeti-ma , nu erau putini .
irina_ina2000 spune:
Buna Silvia,
iti dau dreptate cand gandesti asa deoarece si noi am patit tot cam asa .Cand am mers in audienta la directoarea de la Protectia Copilului pentru a ma initia in etapele procesului de adoptie am fost lamurita fff clar de tot ce trebuie facut si pentru ca ea a fost f draguta cu mine m-a intrebat si ce am dorii noi sa adoptam.Raspunsul meu a fost ceva de genul un baietel cat mai mic posibil chiar si de o zi daca se poate.Atunci a cerut lista de copii adoptabili si stii ce mare mi-a fost surpriza cand am aflat ca era doar o fetita de 2 ani si ceva pe lista de copii adoptabili si apoi urmau copii de peste 6 ani.Explicatia a fost urmatoarea ca la multi copii nu este inca clarificata situatia pentru ca ei se chinuie pe cat posibil sa convinga mamele sa nu renunte la copii sau exista bunici care cer adoptia nepotilor dar nu indeplinesc cerintele materiale ca sa-i obtina.Pesemne ca daca insisti vei reusii sa afli ce copii sunt inca cu situatia neclarificata si de ce si atunci vei putea sa vezi care sunt aproape gata de a putea fi declarati adoptabili.Oricum succes si vei vedea ca nici nu te vei astepta cand va aparea deodata puiul tau.
http://community.webshots.com/user/irinaina
Silvia_Pui spune:
Si atunci asteapta ca si acesti copii sa creasca si sa ajunga pe o lista atunci cand vor avea peste 6 ani . Eu i-am vazut acolo pe acei copii , nimeni nu-i lua in brate , nimeni nu le oferea dragoste . Nu am intrat nici o data fara sa ies plangand . Un copil crescut fara dragoste , mai ales in primii an de viata , va fi un copil marcat toata viata . Chiar crede cineva ca o mama care fuge din spital si isi lasa acolo odorul se va mai razgandi . Scene din acestea cum au mai aratat pe la TV cu mame care apar dupa 1 an sau 2 si tot ameninta ca se sinucid mi se par de-a dreptul grotesti . O mama care si-a parasit odata copilul nu va ezita sa o fac si a doua oara , daca va fi pusa sa aleaga . Legea ar trebui sa fie mult mai dura cu ele , nu cu noi care avem atata dragoste de daruit . Odata abandonat firesc ar fi sa-si piarda drepturile pentru totdeauna . Un copil nu este o pereche de pantofi , ma mai gandesc 30-40 de zile sa vad daca il vreau sau nu . Multi dintre acesti copii ii vom gasi mai tarziu prin gari sau metrou cersind . Noi , oamenii mari , ii condamnam la o astfel de viata .
aissa spune:
Ai perfecta dreptate Silvia, asa gandesc si eu, asa gandesc si asistentii sociali (cel putin cea care a fost la noi), dar problema sunt presiunile din exterior. Aia considera ca la noi se declara prea repede adoptabili si ca interesul copilului e sa CREASCA IN FAMILIA NATURALA. Nu conteaza ca aia e de 10 ori mai proasta, ca mediu de crestere vorbind, au prioritate fata de noi care nu avem decat foarte multa dragoste de oferit.
Poze cu noi
Mamica de octombrie-noiembrie, sper
meme spune:
Mai este un picut si vom fii o multime de mamici la acest subiect!
Aissa,asteapta-te la "scotoceala",nu gluma din partea unui micut.Mie Anca imi intoarce casa cu fundul in sus,deschide toate sertarele,usile de la dulapuri,imprastie tot ce gaseste pe unde apuca.Are chiar si unele initiative nu tocmai fericite si anume imi scormoneste pamantul de la flori si-l intinde pe covoare,incearca sa arunce diverse obiecte pe golul scarii direct in pivnita.De cand a capatat siguranta pe picioruse,nu mai sta locului,alearga peste tot,joaca fotbal cu mingii,baloane si cu alte obiecte inlocuitoare.Si vei mai gasi si papica imprastiata pe unde te astepti mai putin.Daca vii la mine dupa o dimineata de joaca poti crede ca m-au "vizitat" hotii.Perchezitie,nu gluma!Sa ma vezi in patru labe cautand pe sub pat,dulapuri,mese si incercand sa reconstitui totul si sa fac ordine.
Irina,ce mare s-a facut Alex si cata caldura are in privire.Imi este dor de voi,voi reveni cu un PM.
Pentru fetele care sunt in "focuri",multa bafta in cautari si va repet,daca nu gasiti alta cale, trimiteti-mi un PM si voi incerca sa va ajut.
Eu sunt putin cam trista,de luni trebuie sa ma intorc la serviciu si cred ca imi va fii foarte greu sa stau atatea ore departe de Anca.I-am gasit o bona si sper din tot sufletul sa-i faca fata"copilului atomic",ca daca nu,sunt in pom.
Pe curand
http://community.webshots.com/user/danancamm