M-am hotarat...........adoptie (partea a patra)

Briantis spune:

Buna!
Si eu sunt o aspiranta la statutul de mamica. Noi ne-am luat atestatul la sfarsitul lui august si am demarat cautarile dar n-am avut prea multa bafta .Am incercat la maternitatile din Bucuresti ,la doua fundatii si la un centru de plasament din sectorul 1 si cu toate astea am vazut un singur copil care nu era cel pe care il dorm noi.Nu inteleg cum de s-a rezolvat cazul unui alt cuplu care si-a luat atestatul la o saptamana dupa noi ,care are acelasi asistent social si care au dorit ca si noi un baietel sub 1an.Icepe sa ma apuce disperarea Unde sa mai cautam?

nc

Briantis spune:

Din viteza am mancat niste litere,dar sper ca ma iertati !Credeti ca ar fi mai bine sa-i dau ceva asistentei sociale care s-a ocupat de dosarul nostru ? Daca ne gasim bebe si incredintarea pentru adoptie se incheie in 2005 dupa care lege se va finaliza adoptia ?

nc

aissa spune:

Briantis, bine ai venit printre noi. Ce sa iti zic, nici eu nu pricep cum noua ni se spune ca nu sunt mici adoptabili, iar altii gasesc. Nu stiu daca e vorba de a da ceva. Ei de regula sunt foarte draguti, dar se poate ca unii parinti sa aiba mai mult noroc sau sa cunoasca pe cineva. Si noi am vrea o fetita mai mica de un an dar din pacate peste tot ni se spune ca cei adoptabili sunt mai mari de 2 ani.

Caludia, din tacerea ta eu cred ca ne tii un pic in suspans si ne trezim ca ne spui maine-poimaine ca esti mamica. Sper sa fie asa si sa ai noroc sa gasesti ce iti doresti.

Noi am vazut ieri 2 baietei, unul de 1 an si 8 luni, care ne-a placut, dar parca as vrea sa mai stau un pic poate apare unul mai micut. Al 2-lea avea 7-8 luni, dar nu m-a atras deloc.
Exact cum ma gandeam, asta e faza cea mai grea. Nu stiu cum sa fac, nu m-as arunca direct la primul dar nici nu as vrea sa-l resping din start.

Poze cu noi

Mamica de octombrie-noiembrie, sper

claudia_a spune:

Buna dimineata!
Din pacate nu sunt inca mamica! De luni vor incepe cautarile noastre! Asa ca saptamana viitoare sper sa va dam vestea cea buna...desi vad ca la Briatnis dureaza ceva de cand are atestatul ...oare chiar nu sunt copilashi in tot Bucurestiul? sau vreti cu situatie clara???
Aissa cu siguranta ca bebele vostru va asteapta undeva....sau poate ste unul dintre cei doi baietei vazuti ieri...cine poate sti?!
Mai aveti promisuni, urmeaza sa mai mergeti sa vedeti?

Pupici
Claudia in curand mamica, nerabdatoare!

claudia_a spune:

Briatnisimi pare rau ca aveti parte de o asistenta asa de "draguta" cum am avut noi! Fetelor parerea mea este ca trebuie dat in stanga si-n dreapta...eu nu i-am dat cand a venit acasa in ancheta si rau am facut...am ajuns sa regret...daca stiam nu faceam prostia asta...toate asteapta...diferenta este ca unele sunt mai dragute altele nu...Asa ca draga mea eu iti recomand sa-i dai ceva...mai ales ca din august inca nu ati gasit...si asta cu siguranta din cauza ei...Bucurestiul e mare...e imposibil sa nu fie un bebe si pentru voi!!!Dati-i ceva in plic si ati rezolvat problema!!!


Claudia in curand mamica, nerabdatoare!

Silvia_Pui spune:

Nu stiu nici eu ce se intampla , poate ca noi suntem prea multe . Eu am fost si in spital aici la Slatina si nu au nici un copil . Mai mult chiar , mai este o familie pe lista de asteptare . As fi vrut sa fie mai usor cu toate actele , mai ales ca aici asistenta a fost foarte draguta si nu i-am dat nimic . Vroiam sa vin in Bucuresti dar de la voi pricep ca si aici problema e complicata . Mai demult scria cineva de o fundatie patronata de niste maicute , undeva pe langa Ploiesti parca . Mai stie cineva ceva despre aceasta posibilitate ? Parca mi se pare ca visez , credeam ca va fi usor sa gasim un copilas . Se pare inca ca este la fel de greu ca si atunci cand incerci sa-l concepi tu . Offf , deja mi se rup aripile din nou .

aissa spune:

Claudia nu stiu ce sa zic cu datul in stanga si in dreapta. Sunt sigura ca trebuie, dar nu poti pune asa la oricine plic, ca dam faliment. Ieri eu am stat de vorba cu trei persoane desi eu stiam ca ma duc la o singura persoana si aveam pregatit un singur pachet (nu plic, nu sunt de acord sa dau bani pentru ca e o chestie pe care mi se pare imposibil sa pun un pret si oricat as pune in plic mi s-ar parea putin). Mai mult, oricum o sa dai celei prin care vei gasi copilul. Cu cati te intalnesti pana atunci insa.... O mica atentie e suficient. Eu am dat cate ceva (asa cum am vorbit noi doua) si cand am depus cererea si cand a venit acasa si cand am ridicat atestatul. Dar, desi e foarte draguta, nu are cum sa ma ajute pentru ca, cel putin in sectorul 5 nu sunt copii. Adica sunt dar mari si de "etnie". Si prin urmare eu nici nu fac cerere la sect.5 ca nu au ce sa imi arate. Ieri a fost o zi foarte grea pentru ca eu eram plina de speranta si cand mi s-a aratat albumul cu copii adoptabili m-am dezumflat total pentru ca nu imi placea niciunul si cand vedeam ca toate datele de nastere sunt din alti ani (nici unul nu era nascut anul asta) muream de oftica. Doi ne-au facut cu ochiul in poza dar prima era din mama toxicomana, iar al 2lea era si peste 3 ani si ni s-a spus ca nu vorbeste si are un usor retard. Apoi ni l-a aratat doamna respectiva pe cel la care am fost primul si desi prima data nu il observasem am fost de acord sa mergem sa il vedem. Diferenta de la poza la realitate este mare si am fost mult mai incantati de ce am vazut pe viu. Pustiul e simpatic, foarte curat, cumintel. Nu pot sa zic de ce nu am luat inca o hotarare in ce il priveste. Ce pot sa ii "reprosez" in afara ca nu e din mine iesit e ca e baietel si ca e mare. In rest...ne place, are 2 nume care sunt exact numele celor 2 fini ai mei (culmea coincidentei)... inclinam spre el, dar parca as mai astepta un pic. Oricum avem cerere de vizitare facuta pt el si ni s-a explicat ca, chiar daca ar mai vrea cineva sa mearga la el noi avem prioritate pentru ca am facut deja cererea. Oricum va trebui sa ne decidem repede pentru ca nu putem nici sa tinem copilul incurcat...

Poze cu noi

Mamica de octombrie-noiembrie, sper

meme spune:

Nici o clipa nu m-am stresat ca Anca avea deja 8 luni si jumatate in momentul in care am vazut-o.Si eu am aflat ca mama Ancai avusese probleme destul de grave,dar nici acest incident nu mi-a pus frana.Ma gandeam chiar daca eu as fi putut sa dau nastere unui copil la fel de simpatic dupa cati hormoni bagasem in mine.Analizele mi-au confirmat ca fetita era in acel moment perfect sanatoasa.
Nu am vizitat leagane,nu am vazut cataloage cu copii,ci doar pe ea.Odata ce s-a lipit de mine nu am mai putut sa concep ca si eu pot sa o las balta.Mai trecuse prin asa ceva.I-am promis ca va deveni fetita mea si asa a fost.Era slabuta,mititica,stravezie,fusese bolnavioara la nastere,avea o privire plina de tristete,psihiatrul mi-a dat un verdict destul de dur de "usoara inapoiere prin lipsa de stimulare".Am simtit ca am puterea sa o pun pe linia de plutire ,am inconjurat-o cu multa atentie,m-am cocosat ajutand-o sa se ridice in picioare si sa invete sa mearga(nici in fund nu stia sa stea bine),am stat cate 2 ore sa-i dau sa pape,am facut lectii de "dictie",dar in primul rand am coplesit-o cu dragoste infinita.Si astazi este fetita pe care ati vazut-o in poze si pe care mi-as dori sa o cunoasteti si in realitate (poate ca va va da mai mult curaj).
In alta ordine de idei,nu spagile deschid intotdeauna usile,exista si persoane sufletiste(norocul meu ca le-am intalnit) la care eu m-am intors cu placere cu o "floare " in mana.

http://community.webshots.com/user/danancamm

aissa spune:

Meme asta imi doream si eu sa vad ca se lipeste si el de mine. Dar asta mic are 1 an si 8 luni, si anul ala face toata diferenta. El deja merge foarte bine, incearca si sa spuna cateva cuvinte, si din punctul asta de vedere ma bucur ca se vede ca nu are probleme. Dar fiind mai maricel nu a vrut sa vina la noi, tot il strigam si se ascundea, nici nu am vrut sa il fortam. Observand ca e in centrul atentiei se rusina. El se ducea la asistenta sociala pe care o stia deja. Maternalele cu care sta in casa tot il indemnau spre noi, intr-un final venea aproape de mine dar numai pentru ca ii facem poze si il atragea aparatul, blitul. Oricum vrem sa mai mergem la el, sa incercam sa ne acomodam unii cu altii pentru ca altfel ar fi greu si sa il rup din mediul unde este acum.
Si mai ales mergand si la al 2-lea care era cam de varsta Ancutei tale cand ai luat-o a stat la noi in brate, radea la orice miscare se lipise mult mai bine. Din pacate de acesta sunt sigura ca nu e al meu ca nu mi-a placut deloc.
In schimb la primul ne tot gandim, ma uit la poze si incerc sa imi inchipui ca il voi vedea pe langa mine... Suntem in dilema dar sper ca vom lua curand o hotarare. Coincide aceasta perioada cu niste zile foarte aglomerate pe care le avem amandoi si la serviciu si acasa si nu cred ca pana saptamana viitoare vom mai putea face ceva dar gandurile ne sunt intr-un singur loc.

Poze cu noi

Mamica de octombrie-noiembrie, sper

Rozi spune:

quote:

---

Originally posted by oanamagda

mi-a dat o foaie cu toate actele pe care trebuie sa le am la dosar, plus o cerere de vreo 5 pagini de completat; mi-a urat succes, mi-a promis ca ma va consilia pre si post adoptie; azi am si inceput sa adun actele, sper sa finalizez dosarul cit mai curind; m-a mirat insa o chestie: voi primi o vizita de la asist. sociala, dar si de la cineva de la primarie care va veni acasa sa vada conditiile de trai a.i. sa-mi elibereze un atestat de la primaria orasului; adica, dosarul pt atestatul de fam. apta pt adoptie include acest atestat de la primarie; s-a mai intilnit cineva cu situatia asta?

---

Bine ai venit, Oana, si-ti doresc mult noroc pe calea implinirii!

Nu stiu din ce oras esti tu, la Bucuresti, sect 3, cererea a fost o hartie scrisa de mana, pe loc (dictare ) si nu ne-a trebuit nimic de la primarie! Dar precum am vazut ca si in Bucuresti procedura difera de la un sector la altul, in tara cu atat mai mult. Nu stiu cat de normal este, dar, ce sa facem, trebuie sa dansam dupa cum canta ei.

Sunt unii oameni care trebuie sa se zbata si sa lupte din rasputeri pentru orice realizare; un copil probabil e cea mai mare realizare a unui om, asa ca... LA LUPTA, FETELOR!! doar nu ne lasam asa usor infrante, nu??

"Nu crede in minuni; lasa-te in voia lor!"