bunul simt si cei 7 ani de acasa
Raspunsuri - Pagina 2
Clopotzel spune:
Draga mariagi,
Iti inteleg supararea, am citit si celalalt topic postat de tine (despre situatia delicata) si pot sa spun ca nu esti singura...si cred ca intrebarea ridicata de tine in acest topic vine in urma situatiei de la serviciu. Cred asta ptr ca adeseori trec si eu pe aici, si mult mai adeseori ma intreb pana unde poate duce lipsa de bun simt, lipsa de ...nu stiu ce sa mai zic.
De-a lungul timpului am avut multe astfel de situatii cand ma intrebam ce sa fac: daca este bine sa raspund si eu cu aceeasi moneda sau nu.
Uneori cand am raspuns cu aceasi moneda, am avut de castigat.
Alteori cand am raspuns cu aceeasi moneda am avut de pierdut.
Ca o medie...mai mult am pierdut. Nu neaparat am pierdut in fata persoanei respective (ptr ca poate in fata ei am iesit "winner"), dar am pierdut in ochii altora. Persoane care erau neutre acelei probleme.
Asa ca eu m-am hotarat sa nu mai raspund cu aceasi moneda, eventual raspund cu indiferenta (care de multe ori doare mai mult decat altceva) sau in functie de caz...iau o pozitie f ferma si o atitudine clara si impunatoare, dar nu ma cobor la nivelul celui care ii lipseste bunul simt.
Before judging somebody, walk a mile in his moccasins.
cataghe spune:
Pe mine ceea ce ma irita la culme este nu atit lipsa de bun simt a unora, cit faptul ca, de regula, aceste persoane incearca sa profite de bunul tau simt!! Adica, isi permit sa faca tot felul de chestii aiurea, sigure fiind de faptul ca tu nu vei reactiona, tocmai pentru ca ai bun simt si stilul tau e sa te porti in consecinta si sa inchizi ochii. De atitea ori mi s-a intimplat chestia asta si de atitea ori m-am pomenit pur si simplu fraierita contindu-se pe bunul meu simt, incit in ultima vreme m-am hotarit sa reactionez. La modul cel mai politicos si mai civilizat, dar in nici un caz nu mai las nesimtitii sa profite de bunul meu simt, incepind cu vinzatoarele care isi permit sa stea la povesti intre ele in timp ce eu astept, "plina de bun simt", sa termine si sa ma intrebe ce vreau sa cumpar, si terminind cu asa-zisii "prieteni" care isi permit sa iti forteze mina in anumite situatii, convinsi fiind ca nu vei riposta pentru ca nu e stilul tau si de dragul "relatiilor bune" pe care le ai cu ei!
Asa ca, in principiu, ripostez civilizat dar ferm.
Numai bine,
Catalina.
This is the first day of the rest of my life!
mariagi spune:
Ralucami,
daca devine o obisnuinta sa cedem in fata celor,care cum spune mama mea s-au nascut cu o doza mai mare de nesimtire,nu se creeaza un precedent?!
Clopotel,
indiferenta=pozitie neutra fata de cei lipsiti de conduita.si nu cred ca-i doare,pe unii cel putin,deoarece se interpreteaza ca o lipsa de reactie.a noastra.
Maria
Grace spune:
Eu incerc sa ma feresc cit pot de mult de astfel de oameni, nu de alta, dar ori le raspund cu aceeasi moneda (daca sint in dispozitia necesara), ori inghit si ma fac ca ploua, ca sa ma menajez. Eu cred ca cine nu are cei 7 ani de acasa, nici nu o sa-i aiba vreodata. Aici nu este vorba numai de educatie, aici este vorba in primul rind de instinct, instinct care te opreste sa te porti intr-un anume fel cu semenii tai ce le-ar putea aduce sau produce vreo suparare/lezare. Din pacate nu stiu cum s-ar putea lupta impotriva acestui fenomen care ia proportii dupa parerea mea. Cel mult putem da un exemplu prin atitudinea noastra pt. cine are "ochi sa vada" si disponibilitate sa se schimbe. Numai bine.
conchita spune:
semnez si eu, pe aceeasi lungime de unda cu Cataghe 
cred ca pana la urma discutia se reduce la inteligenta sociala, simtul acela intern care ne spune cand si cum sa reactionam, chiar daca e vorba de fapte asemanatoare apartinand unor persoane diferite de exemplu. adica mi-as ierta un prieten pentru ce nu mi-as ierta un coleg? iertare in sensul de a trece cu vederea. initial, am crezut ca prietenul e ca si mine, cu momente si momente, trebuie inteles. colegul nu, ca relatiile sunt strict profesionale si, atata vreme cat eu nu-l zapacesc cu toanele mele, cer acelasi lucru de la el. dar am ajuns la concluzia ca nici pentru prieten nu trebuie sa devii cornul abundentei in materie de "compromisuri". ca fiecare, am limitele mele. in mod normal, tac si asta este, dar daca mi se ating niste puncte sensibile, reactionez de zece ori mai grav decat cel care m-a provocat. mdeh, temperamentul. cea mai buna solutie este, intr-adevar, ignorarea, cum zicea cineva. ce sfaturi sa dai? are vreun rost? daca cineva nu are bun simt fata de tine, e clar ca o face deliberat, premeditat. si cum sa respecte ce ii spui tu, daca nu te-a respectat de la inceput ca pe o fiinta umana si a incercat sa te puna intr-o situatie delicata cu atitudinea sa? daca respectiva persoana devine agresiva, cred ca si politetea victimei trebuie reconsiderata, nu ii spui "te rog frumos, sapa mai incet" celui care iti sapa groapa. am raspuns tot din perspectiva celuilalt topic deschis de Maria, inteleg ca e vorba despre o colega care ii face probleme cu tupeu si nesimtire. in cazuri de-astea, cand e vorba de painea familiei tale, tai in carne vie, nu mai merge cu sarumana. fi rationala si cu sange rece. adica ia masuri, incepand cu o discutie de principiu cu seful. colegei da-i cu flit, personal. profesional, trateaza-o insa corect, ca doar nu vrei sa fii ca ea.
Authority Zero
ralucami spune:
Fetelor dragi vad ca toata lumea vorbeste de "celalalt topic al Mariei" , dar efectiv eu nu il gasesc. "Ghidati-ma " va rog frumos si pe mine sa citesc unde trebuie caci vad ca imi scapa niste detalii si nu as vrea sa raspund pe langa subiect.
Hai noroc si sanatate- ca-i mai buna decat toate!
Clopotzel spune:
quote:
incearca sa profite de bunul tau simt
Ei, da, aici este cam esenta lipsei de bun simt. Intr-adevar asta ma scoate cel mai rau din minti.
Mariagi,
Da sunt de acord cu ce spui tu, dar acuma sunt situatii si situatii cand indiferenta isi face efectul, sau cand indiferenta este luat ca o neimplicare.
Before judging somebody, walk a mile in his moccasins.
