De-as mai trai doar 1 luna...

De-as mai trai doar 1 luna... | Autor: Emilia B.

Link direct la acest mesaj

Mie mi se intampla foarte des sa imi fac planuri, ca o sa fac si o sa dreg, ca bineinteles ca peste 1 an o sa avem o acitivitate prospera, bineinteles ca peste 3 ani o sa avem casa noastra, bineinteles ca peste 5 ani o sa avem un copil infiat, bineintels ca... multe...
Si totusi, oare de ce nu imi amintesc mereu ca, desi nu e rau sa ai planuri, viziuni, in cele din urma ziua de maine nu e in mainile mele, si ca poti fi stapan pe lucruri, dar... pana la un punct?!

Iau lucrurile de la sine, for granted cum se zice in engleza, si uit cat de pretios este momentul, viata, insasi faptul ca acum respir, si celulele organismului meu functioneaza dupa reguli bine stabilite, in armonie unele cu altele. Uit sa ma bucur ACUM de clipa asta, pentru ca nu sta in puterile mele sa decid daca voi mai fi aici sau nu peste o luna...

Voi ce ati face daca ati sti ca mai aveti de trait 1 luna?

Raspunsuri

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns Adela99 spune:

Sinistru gand... dar ai dreptate, nu stim ce ne aduce ziua de maine.
Daca as stii ca mai am doar o luna ... as face o sumedenie de lucruri pe care nu le fac acum. Am inteles poanta, sa fac acum ce as face daca as stii, sa nu mai astept. Sa-mi traiesc Clipa, Carpe Diem.

Si cred ca ai vrut sa mai spui ceva ...

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns buli spune:

eu as face exact ce fac acum.
nu mi-as schimba cu nimic modul de viata. la ce mi-ar folosi?

Anca si bebitza Matei (data nasterii - 1 ianuarie 2004)

http://community.webshots.com/user/ancutza124

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns cl spune:

Grea intrebare! Cred ca as face lucruri pe care am dorit sa le fac si nu am reusit. Si as mai cauta sa-mi petrec tot timpul ramas cu puiul meu, cu familia mea. Si nu le-as spune cat mai am de trait, pana n-as cadea la pat, n-as suporta sa le vad suferinta si compatimirea in ochi.

Claudia

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Rayuela spune:

brrrrrr,sinistru si odios gind.Chiar asa:oare ce as face?nu mai stiu cine zicea ca fiecare zi trebuie resimtita ca si cind ai construi o catedrala.Probabil ca mi-as scoate de la naftalina toate frustrarile,nebuniile,gindurile obscene,si le-as pune in aplicare.Iar in ultima zi,as vrea sa vad un rasarit de soare.

Elena si pisicutza Amelie
http://f2.pg.photos.yahoo.com/ph/rayuela12000/my_photos

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns craluca spune:

e greu sa te gandesti la asa ceva ... probabil as sta cat mai mult langa cei dragi mie si as incerca sa ma bucur de fiecare clipa alaturi de ei. Cred ca nu m-as dezlipi de copiii mei!

Mama Raluca, baiat Alex si bebita mica Ioana
http://community.webshots.com/user/craluca100

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns camiT spune:

Emilia, este foarte adevarat ce spui tu legat de planuri. Sunt sigura ca toti oamenii isi fac planuri cu privire la viitorul lor. Eu si sotul meu ne tot intrebam incotro sa mergem in continuare,unde ar fi mai bine pentru noi si copilasul nostru. Dar vreau sa va spun ca nu ne gandim doar la noi ci si la semenii nostri pentru ca acolo unde vom merge in viitor,la noul nostru camin, vom intalni noi oameni si ne vom face noi prieteni. Ce vreau sa va spun este ca de fiecare data cand ne facem planuri avem in vedere voia Domnului si nu voia noastra caci de foarte multe ori ce credem noi ca este bine pentru noi de fapt nu este bine. In ceea ce priveste ziua de maine ne incredintam viata in mainile Domnului si Il lasam pe El sa ne indrume pasii pe drumul pe care El l-a pregatit pentru noi.
Daca asi sti ca mai am doar 1 luna de zile de trait, atunci aceasta luna asi face sa fie una foarte frumoasa. Asi trai-o alaturi de cei dragi, de familia si parintii mei, carora le-asi arata ca nu sunt trista si nu sufar pentru ca stiu ca voi merge la Tatal meu Ceresc si voi traii o vesnicie alaturi de El. Ce minunat este sa cunosti ca dincolo de moarte este viata vesnica ce o vom trai in Imparatia Lui D-zeu unde nu soarele ci lumina Domnului ne va lumina in permanentza.
De ce asi fi trista si asi suferi plangand mereu si vaitandu-ma ca voi muri si ii voi lasa pe cei dragi in urma mea?
D-zeu este cu mine, este in permanentza langa mine, El este la fel, nu se schimba. El este taria mea in orice situatie din viata mea.
In El ma incred si nu in altcineva.
Sa privim la El si sa ne bucuram caci El este cu noi toti.
Va.

Cami si bebeul David

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Idora spune:

Daca aveti ocazia, uitati-va la filmul "Life or something like this" in care e vorba despre cineva care mai are doar o saptamana de trait si in saptamana asta face tot ceea ce ar fi dorit sa faca dar n-a facut, adica isi traieste viata la maxim!! E f. bun filmul si din fericire finalul se termina cu bine!!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns OtiliaLia spune:

quote:
Originally posted by cl

Grea intrebare! Cred ca as face lucruri pe care am dorit sa le fac si nu am reusit. Si as mai cauta sa-mi petrec tot timpul ramas cu puiul meu, cu familia mea. Si nu le-as spune cat mai am de trait, pana n-as cadea la pat, n-as suporta sa le vad suferinta si compatimirea in ochi.

Claudia


Idem, cu deosebirea ca nu as "ascunde" din compasiune ci pentru a-i lasa sa se bucure de tot, si m-as retrage in final intr-un colt linistit, unde sa fiu doar eu.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Arhistefy spune:

Nici eu nu as trai altfel decat pana acum. Sunt multumita de viata mea si Dumnezeu imi arata bunatatea Sa nemarginita in fiecare zi.


Nu te teme de ziua de maine, Dumnezeu este deja acolo.
Cu drag,
Mihaela

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Banti spune:

Pare sinistru, dar multor oameni chiar li se intimpla acest lucru. Poate si noi avem in familie oameni dragi care sint bolnavi. De multe ori doctorii dau un termen pina cind cineva mai poate supravietui. Ni se poate intimpla si nou. De multe ori noi oamenii uitam ca sintem
de fapt muritori. Am citit o data un citat care mi-a ramas adinc intiparit in minte si care m-a facut sa ma gindesc la lucrurile profunde ale vietii si sa caut raspunsuri. Vorbea de faptul ca oamenii ar trebuie sa fie constienti ca vor muri intr-o zi, sa se gindeasca la acest lucru mereu, sa nu isi iroseasca viata. Multumesc lui Dumnezeu ca am gasit raspunsurile si ca am inteles ca viata mea are o semnificatie vesnica.
Daca as mai avea doar o luna de trait cred ca as petrece mult timp cu familia mea, as vrea sa ii intilnesc pe toti si sa le spun cit ii iubesc si desi durerea despartirii este mare, rugaciunea mea vesnica va fi sa ne intilnim din nou cu totii cindva. Stiu ca acest lucru este posibil. Apoi, daca as mai putea din punct de vedere fizic, cred ca as face unele lucruri pe care nu le-am facut pina acum, ca de exemplu sa sar cu parasuta si sa zbor cu avionul :-) Si m-as trezi devreme de tot sa pot admira rasaritul de soare si as sta intinsa pe iarba sa privesc cerul si lucrurile minunate create de Dumnezeu pentru noi.

Ioana

Mergi la inceput