Cu incredere, spre Canada! (8)
Raspunsuri - Pagina 14
ymellda spune:
Nelia, LA MULTI ANI !!!! Agatei, si multa sanatate.
Multumim ca ne tii la curent. Chiar eram curioasa cum au fost primele zile pentru noii sositi. Mai asteptam pana va reusi Ira sa intre pe net.
Pupici la toata lumea.
Alina si 
Andra !!!
liliput spune:
Nelia in primul rand "La multi ani, sanatate si noroc"! Agatei, in alta ordine de idei multumim ca ne-ai mai pus la curent cu noutati despre Ira si familia ei si ma bucur mult ca ia venit mai usor cu punerea la punct a "inceputului"(tot ce inseamna el)pe pamant Canadian si asta a fost posibil datorita voua.Ma bucur pentru voi ca in sfarsit sunteti impreuna ca o familie mare de romani si imi doresc sa fac si eu parte candva din ea acolo in Canada.Va sarut pe toate 
,,,........si tot asa.De data asta din 
Ira spune:
Heeeeeeeeeeeeeei !
Sara buna tuturor, dragii mei !
Va multumesc pentru gandurile bune si pentru intrebari, acum sunt la o biblioteca si nu m-am putut abtine sa intru pe forumul meu drag.
Noi suntem f fericiti, ne place totul aici, sunt insa prea multe de povestit pentru a ma face inteleasa, cert este ca foarte mult conteaza si puterea de adaptabilitate a fiecaruia pentru mulajul cat mai fidel la formele noii si diferitei lumi canadiene.
Pentru noi, cel putin pana acum, aceasta mutare a insemnat contactul cu niste oameni absolut deosebiti, in primul rand, niste romani cunoscuti cu ajutorul acestui forum si fara de care, poate, nu as mai fi scris cu acelasi entuziasm cu care o fac acum. Aceasta mutare a insemnat, de asemenea, si o imensa cantitate de "nou", care uneori poate fi f greu de suportat, nici mie nu-mi este usor, recunosc, dar oricum imi este mai usor decat in propria mea tara....
Montrealul este orasul pe care l-am visat, foarte viu, foarte curat si foarte vesel ! Cartierul unde locuiesc, care de unii a fost denumit ghetoul Montrealului, arata ca o zona rezidentiala din Bucuresti, locul cainilor comunitari fiind luat de veverite si de pescarusi. In plus, pe strada aud numai romana, asa ca atunci cand urc cu sotul meu de la metro, ii spun de fiecare data : Eh, iar am ajuns in Romania ! Sunt extrem de multi romani pe aici ! Aerul este f curat si miroase a sarat, ca la mare. Orasul subteran este uimitor, magazinele sunt imense si f diverse.
Cu noi totul este f clar, incertitudinile dispar - in lumea drumurilor f bine calauzite si a regulilor stricte. Cam atat, nu mai vad ce as mai putea scrie la acest subiect, decat poate sa dau un mic sfat tuturor celor care se gandesc in continuare sa emigreze.....
Incompetenta in emigrare nu exista, exista doar oameni care sunt facuti pentru asta, si oameni care nu se pot rupe de radacini niciodata. Depinde de fiecare din noi sa descoperim, inca de acasa, din care categorie facem parte. Atunci cand facem aceasta descoperire abia dupa ce am ajuns in tara adoptiva, se complica deja lucrurile....
Numai bine din Montreaaaaaaaaaaaaaal !
Suntem in Canadaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa !
Irina
conchita spune:
vai Ira, mi-a stat inima in loc de bucurie cand ti-am vazut numele ca ultimul postant la subiect!!! ce ma bucur sa aud vesti de la tine, cu atat mai mult ca sunt bune! cinste prietenilor vostri pentru calauzire, v-au scutit de greutati pe care e mai bine ca nu le veti cunoaste niciodata din proprie experienta. aveti niste prieteni admirabili, norocul e si al nostru ca sunt aici pe forum :)) excelent ca va place orasul si ca nu va clatina nimic decizia de a o lua de la capat intr-o lume cu totul noua, spune-ne totusi de gargarita ta, ati gasit gradinita? ea cum intampina schimbarea? sa ne mai dai vesti neaparat, mie una mi-e tare drag sa mai aud din cand in cand de tine
Authority Zero
ymellda spune:
Doamne, nu-mi vine sa cred ca am gasit mesaj de la Ira, am intrat sa vad ce se mai discuta si... surpriza!!!!
Doamne, ce ma bucur ca sunteti bine, sa te vad optimista si plina de avant.
Bravo voua, sa fiti fericiti si mult mult succes in continuare. Eu astept cu mare interes postarile ulterioare, cu atat mai mult cu cat in cel mult 10 zile voi trimite plicul cu actele de emigrare. Sa ma ajute Dumnezeu.
Si voua, tuturor, mult bine si mult soare.
Alina si Andra !!!
Mona_B spune:
Ira, imi vine si mie sa strig uraaaaaa! m-a emotionat mesajul tau.Ma bucur mult pt.voi ca sunteti fericiti acolo, sunt sigura ca veti face fata noului, cu succes!Oricum ati dovedit ca sunteti puternici, prin simplul fapt ca ati avut curajul sa faceti pasul emigrarii. Mult noroc in viitor!
Ramona
Mona_B spune:
Respectele mele si numai bine tuturor care au fost alaturi de Ira si familia ei!Ma bucura acest fapt cu atat mai mult cu cat noi n-am avut acest noroc dar, din fericire, ne-am adaptat rapid aici, unde se stie ca solidaritatea intre oameni, chiar de aceeasi nationalitate," exista dar lipseste cu desavarsire" vorba genialului Caragiale.
iris spune:
ira, imi vine sa te string in brate, tare bine imi fac , si nu numai mie, mesajele tale; bafta in continuare!
Daisy spune:
Dragi prietene,
Imi permit sa va numesc astfel deoarece suntem cunostinte vechi, de aici, de pe forum. Am avut o intrerupere de 1 an in prezenta mea pe forum. Motivul? Lesne de inteles, Andreea... Fetele de la sectiunea "aspirante" ma cunosc mai bine si probabil isi mai amintesc de problemele mele.
Sunt Daisy, cea care in urma cu 1 an demara procedura de adoptie pentru un copilas, mai degraba pentru o fetita. Copilul in cauza este Andreea, pe atunci nu o cunosteam :((. Am primit-o in 27 august anul trecut la varsta de 10 luni si de atunci, viata noastra a capatat alte coordonate. Este minunea noastra de zi cu zi si nu demult a devenit "a noastra" cu acte in regula si ca sa nu deviez de la topic, asa de "in regula" caci in octombrie vom zbura impreuna inspre Toronto. Am reusit in paralel sa reglementam si statutul de copil adoptat cu cel de viitor emigrant (noi aveam deja bagate actele, ea a venit din urma si am conexat dosarele).
Marea mea rugaminte este sa-mi relatati mai multe despre zborul pe care l-ati facut impreuna cu copilul. Mi-e groaza, Deea este forte activa, as putea spune chiar superactiva si mi-e rau cand ma gandesc ca vom face cu schimbul printre picioarele pasagerilor si eu si barbatu-meu, incercand sa-i mai potolim entuziasmul :))
Deea va avea 2 ani cand vom zbura (15 oct.) dar este f. bine facuta - 15 kg. si 87 cm. asa ca am decis sa-i cumparam loc separat cu toate ca ageta de tiketing ne-a recomandat sa zburam pana in data de 3 oct. cand se aniverseaza Deea, pentru a fi considerata infant si sa nu platim decat 10% din pretul unui bilet, urmand sa o tinem in brate. Am gandit noi si am decis ca ideal este ca fiecare sa aiba locul lui. Problema care se pune este daca va trebui sa-i administram ceva siropel calmant sau nu. Pediatrul ei a spus ca noi decidem insa noi am dori si alte pareri.
Fetelor, de asemenea, m-ar interesa si ce-i mai important de carat cu noi dincolo pentru ea (patut, carut, car seat) dar si pentru noi (vesela, asternuturi, haine, incaltaminte, etc.).
Ma bucur ca m-am reintors printre voi.
Va pup pe toate,
Cea care spera
Mona_B spune:
quote:excelenta postarea ta, si eu sunt interesata de astfel de info, intrucat voi zbura si eu in septembrie anul viitor spre Toronto doar eu si BB, ca sotul va fi deja acolo.
Originally posted by Daisy
Dragi prietene,
Imi permit sa va numesc astfel deoarece suntem cunostinte vechi, de aici, de pe forum. Am avut o intrerupere de 1 an in prezenta mea pe forum. Motivul? Lesne de inteles, Andreea... Fetele de la sectiunea "aspirante" ma cunosc mai bine si probabil isi mai amintesc de problemele mele.
Sunt Daisy, cea care in urma cu 1 an demara procedura de adoptie pentru un copilas, mai degraba pentru o fetita. Copilul in cauza este Andreea, pe atunci nu o cunosteam :((. Am primit-o in 27 august anul trecut la varsta de 10 luni si de atunci, viata noastra a capatat alte coordonate. Este minunea noastra de zi cu zi si nu demult a devenit "a noastra" cu acte in regula si ca sa nu deviez de la topic, asa de "in regula" caci in octombrie vom zbura impreuna inspre Toronto. Am reusit in paralel sa reglementam si statutul de copil adoptat cu cel de viitor emigrant (noi aveam deja bagate actele, ea a venit din urma si am conexat dosarele).
Marea mea rugaminte este sa-mi relatati mai multe despre zborul pe care l-ati facut impreuna cu copilul. Mi-e groaza, Deea este forte activa, as putea spune chiar superactiva si mi-e rau cand ma gandesc ca vom face cu schimbul printre picioarele pasagerilor si eu si barbatu-meu, incercand sa-i mai potolim entuziasmul :))
Deea va avea 2 ani cand vom zbura (15 oct.) dar este f. bine facuta - 15 kg. si 87 cm. asa ca am decis sa-i cumparam loc separat cu toate ca ageta de tiketing ne-a recomandat sa zburam pana in data de 3 oct. cand se aniverseaza Deea, pentru a fi considerata infant si sa nu platim decat 10% din pretul unui bilet, urmand sa o tinem in brate. Am gandit noi si am decis ca ideal este ca fiecare sa aiba locul lui. Problema care se pune este daca va trebui sa-i administram ceva siropel calmant sau nu. Pediatrul ei a spus ca noi decidem insa noi am dori si alte pareri.
Fetelor, de asemenea, m-ar interesa si ce-i mai important de carat cu noi dincolo pentru ea (patut, carut, car seat) dar si pentru noi (vesela, asternuturi, haine, incaltaminte, etc.).
Ma bucur ca m-am reintors printre voi.
Va pup pe toate,
Cea care spera