Topic Science Fiction/dezbaterea despre VIATA
Raspunsuri - Pagina 2
ovidiu bufnila spune:
Milioane de omanei au premonitii. Nu e nimic senzational. Milioane de oameni au experiente stranii. Totul e legat de structura intima a universului. Premonitii am avut de mic copil. Asa cum au milioane de copii. Unii dintre ei nu o marturisesc de teama. Sunt copii care au avut experiente extraordinare pe care insa nu le-au comunicat. Dar un profesionist isi poate da seama. Toata saptamana trecuta am avut niste semne. Nu ma simt deosebit. Nu sunt AVANTAJAT. Nu vreau sa castig bani din asta si nici nu voi debita tampenii anuntand Sfarsitul Lumii. Comunic in mod firesc unele experiente omenesti. Nu sunt nici electron pur si nici inger si nici extraterestru deghizat. Si nici scriitor ratacit. Am deschis acest topic aici pentru ca este o arta sa salvezi Viata. O salvezi atunci cand scrii o carte. O salvezi atunci cand dai nastere unui copil. O salvezi atunci cand canti sau cand muncesti. Viata are o maretie a ei, nu o poate contesta nimeni. Sa salvezi viata, concret, practic, IN ORICE CONDITII nu tine de poezie, nu e o incercare metaforica. Copii ar trebui educati in acest spirit. Cati copii sunt educati asa? De ce foarte multi copii se poarta urat cu animalele, de ce le fac rau, de ce atat de multi copii sunt egoisti inca din primele clipe? Ce se intampla in adancul fiintei lor? De ce oamenii urasc fara motiv? De ce au uneori comportamente aberante? De ce isi urasc corpul? De ce isi urasc specia? Utopie? Banalitate? Mistica? Ma faci sa rad amar. Cred ca ai probleme cu propria ta imagine despre Lume. Desigur, e o problema a ta personala. Nu e nimic mistic sa ai o premonitie. Sau pentru asta trebuie sa ma iei peste picior? Nu sunt un papitoi de scriitoras care sa vina sa faca frumos aici. Am deschis acest topic dintr-o perspectiva matura, omeneasca si fireasca. ESTE NUMAI problema ta daca vrei sa iei in ras acest topic. NU ESTI singura fiinta de pe Pamant, mai sunt si alte femei care NU GANDESC asa cum gandesti tu, Qsar! Cunosc femei daruite, femei care salveaza Viata in orice conditii. Am invatat de la aceste femei sa pretuiesc si nasterea, sa pretuiesc un zambet de recunostinta. Poate ca vei avea sansa sa te schimbi.
quote:
Originally posted by qsarquote:Si-n cel de-al patrulea rand... cam lapidara comunicarea despre experienta asta mistico-paranormala.
Originally posted by ovidiu bufnila
Acest topic a fost deschis ieri dimineata in urma manifestarii unei premonitii. Accidentul de la Buzau pare sa fie cheia acestei premonitii.
Q
Inmultirea fiintelor la nesfârsit tine de o economie a viului dar si de filozofia textului, fictionalul fiind constructul fundamental.
ovidiu bufnila spune:
Draga Conchita, un mesaj in raspar?
Bun. Neincrezatoare.
Nu trebuie inchise scolile, trebuie regandita scoala.
Nu e vorba de clarviziune. iei in ras asta, vad.
Bun. La fel de neincrezatoare.
Spiritul, la rigoare, Spiritul Viului e unul si acelasi. Formele lui de manifestare difera. Dar asta e cu totul altceva.
Spiritul Viului are viziunea tragicului. Noi insa ne-am desprins de asta. De acest miracol. Totul in jurul nostru este neincredere si bascalie. Luam in ras dar rasul nostru suna dogit. Ne uram corpurile dar ura asta e dogita. Multi isi iau un animal in casa nu pentru ca s-ar simiti singuri ci din alte motive ascunse. Dar fiecare are dupa SUFLET. Pe fata rad cu tine, pe la spate te injura. De cate milioane de ani? Sigur ca ar fi o utopie sa credem intr-o schimbare miraculoasa dar trebuie sa facem efortul in aceasta directie. De ce rictus? De ce invidie? De ce ignoranta combinata cu mediocritate da URA? O ura fara de margini fata de succesul altuia, fata de fericirea altuia! Premonitie? Un simt acut al tragicului. Si, in alta ordine de idei, premonitiile nu localizeaza de regula. Eu eram departe de eveniment. La cateva sute de kilometri. Dar axa accidentului era orientata catre locul in care ma aflam. Dar nu e vorba de mine. E vorba de oamenii care s-au implicat farar a AVEA CONSTIINTA pericolului! De ce? De ce nu si-au luat masuri de siguranta? De ce nu si-au luat masuri de prevedere? De ce prietenul meu a pornit la drum intr-o iarna fara unelte, fara hrana? De ce oamen ii se arunca orbeste in pericol? DE CE NU AU INTUITIA pericolului? Ea trebuie cultivata. NU FRICA CI CURAJUL SI SIMTUL DE RASPUNDERE! Un copil trebuie sa invete sa fie responsabil din primii ani de viata. Dar am vazut copii crescuti intr-o tatala dispretuire fata de alte fiinte. Am vazut copii incredibili de aroganti de la varste fragede. Cum de au ajuns in ipostaza asta nefireasca. Ignoranta e primul drum catre moarte. De ce?
quote:
Originally posted by conchitaquote:
Originally posted by ovidiu bufnila
Este o arta sa salvezi viata. O arta complexa. Tine de premonitie, de previziune, ...
considerand marturisirea ta cu premonitia despre Buzau, crezi ca puteai salva ceva?
vorbind de scoala ca despre o carcera, ce recomanzi in schimb, cursuri pentru clarvazatori?quote:
A lua in ras un om care vine sa vorbeasca onest despre un lucrur atat de delicat, grav, fundamental mi se pare o eroare inacceptabila.
vezi tu, si Spiritul altora e liber sa vada lucrurile diferit de cum le vede Spiritul tau, aici macar esti de acord?
Authority Zero
Inmultirea fiintelor la nesfârsit tine de o economie a viului dar si de filozofia textului, fictionalul fiind constructul fundamental.
ovidiu bufnila spune:
Despre predictie, profetie si premonitie. Sunt trei stari distincte, stie toata lumea. In jurul acestor stari ale fiintei se poate broda, se poate manipula, se pot construi felurite povesti.
qsar spune:
quote:Hm! Din pacate acum ma grabesc foarte-foarte si n-am timp sa-ti raspund; da' interesante concluzii ai tras despre mine, monstrul cu chip de femeie . Este una dintre viziunile tale premonitorii? Sau ai si "clar-viziuni" care te ajuta sa "citesti" o persoana dintr-o singura privire? Esti depaaaarte. Foarte departe. Mai incearca.
Originally posted by ovidiu bufnila
Utopie? Banalitate? Mistica? Ma faci sa rad amar. Cred ca ai probleme cu propria ta imagine despre Lume. Desigur, e o problema a ta personala. Nu e nimic mistic sa ai o premonitie. Sau pentru asta trebuie sa ma iei peste picior? Nu sunt un papitoi de scriitoras care sa vina sa faca frumos aici. Am deschis acest topic dintr-o perspectiva matura, omeneasca si fireasca. ESTE NUMAI problema ta daca vrei sa iei in ras acest topic. NU ESTI singura fiinta de pe Pamant, mai sunt si alte femei care NU GANDESC asa cum gandesti tu, Qsar! Cunosc femei daruite, femei care salveaza Viata in orice conditii. Am invatat de la aceste femei sa pretuiesc si nasterea, sa pretuiesc un zambet de recunostinta. Poate ca vei avea sansa sa te schimbi.
Q
conchita spune:
quote:
Originally posted by ovidiu bufnila
Draga Conchita, un mesaj in raspar?
Bun. Neincrezatoare.
asa ti s-a parut tie? ti-am pus intrebari firesti si la obiect. mintea mea functioneaza altfel, iar mesajul tau nu a fost clar, ceream lamuriri suplimentare.
quote:
Nu trebuie inchise scolile, trebuie regandita scoala.
de acord, s-o transformam in agora, ti-ar placea?
quote:
Nu e vorba de clarviziune. iei in ras asta, vad.
Bun. La fel de neincrezatoare.
te inseli iarasi, clarviziunea cu ccc care te laudai iti joaca feste. e o intrebare logica: vezi vreo metoda prin care sa folosesti darul pe care il posezi? daca vrei sa imi raspunzi, e ok, multumesc, dar fara citate din MISA te rog frumos.
quote:
Spiritul Viului are viziunea tragicului. Noi insa ne-am desprins de asta. De acest miracol.
tin sa te contrazic, desi suntem foaaarte departe de subiect: miracolul nu este tragicul, ci dragostea, lumina. ca sa traduc pe intelesul tuturor ce spui tu aici, sustii ca ar trebui sa fim mai constienti de realitatea mortii. sfat pe care nu-l sustin. oamenii mor, melcii se duc, elefantii de asemenea, nu suntem Creatorul sa oprim trecerea asta naturala prin lume intr-o halta dincolo de timp. murim, punct. cum traim e important. daca ar fi ca tine (si ma bucur ca nu este, desi iti faci iluzia ca sunt femei, mai mult-mame, care gandesc ca tine), ar trebui sa traim in Moarte pana in ultima clipa, ca doar asta se intampla cand iti supui Spiritul tuturor supliciilor pe care le propui cu atata inflacarare.
quote:
Totul in jurul nostru este neincredere si bascalie. Luam in ras dar rasul nostru suna dogit. Ne uram corpurile dar ura asta e dogita.
aiurea in tramvai! ei ash! basme, monser!! viata e superba si totul in jur musteste de frumusete, dragoste si pace. ai un punct de vedere tare morbid, pe care io, fiinta foarte solara, nu ti-l impartasesc. ce-i drept, frumusetea sta in ochii privitorului.
quote:
De ce rictus? De ce invidie? De ce ignoranta combinata cu mediocritate da URA? O ura fara de margini fata de succesul altuia, fata de fericirea altuia!
sfat de critic literar: priveste mai atent in jurul tau si ai sa descoperi ca tocmai mediocritatea se rasfata in succes, asa ca nu mai plange, nu esti credibil.
la restul nu mai comentz ca n-am inteles mare lucru. cu respect, imi declin competenta.
Authority Zero
ovidiu bufnila spune:
Sunteti niste ingeri!
Acum topicul are relief, are profunzime si o multime de provocari.
Va multumesc pentru pasiunea cu care construiti aici adevaruri libere.
O sa va indragesc. Imi plac argumentele voastre.
Ovidiu Bufnila
consilier de imagine
http://finance.groups.yahoo.com/group/Atelierul_de_Imagine/
Inmultirea fiintelor la nesfârsit tine de o economie a viului dar si de filozofia textului, fictionalul fiind constructul fundamental.
ovidiu bufnila spune:
Cum putem salva un Spirit? Un Suflet? Cum putem convinge un om sa lupte pentru propria lui viata? Sunt situatii cand suntem martorii unor manipulari crase. Cum luam pozitie? Ne implicam? Situatii concrete? Cu miile. In viata publica, in familie, pe strada, la strand, in excursie, la un seminar. Cum dam o mana de ajutor unui om caruia toata lumea ii spune ca e slab, ca e incompetent, ca e tampit, ca e rau, ca nu se pricepe si asa mai departe? Ce facem? Ridicam melcul din mijlocul actelor de manipulare?
Va respect infinit!
Ovidiu Bufnila
consilier de imagine
owner
http://finance.groups.yahoo.com/group/Atelierul_de_Imagine/
Inmultirea fiintelor la nesfârsit tine de o economie a viului dar si de filozofia textului, fictionalul fiind constructul fundamental.
conchita spune:
quote:
Originally posted by ovidiu bufnila
Cum putem salva un Spirit? Un Suflet? Cum putem convinge un om sa lupte pentru propria lui viata? Sunt situatii cand suntem martorii unor manipulari crase. Cum luam pozitie? Ne implicam? Situatii concrete? Cu miile. In viata publica, in familie, pe strada, la strand, in excursie, la un seminar. Cum dam o mana de ajutor unui om caruia toata lumea ii spune ca e slab, ca e incompetent, ca e tampit, ca e rau, ca nu se pricepe si asa mai departe? Ce facem? Ridicam melcul din mijlocul actelor de manipulare?
stai putin ca nu inteleg cat de infinit ne respecti daca tu continui cu intrebarile fara sa raspunzi la intrebarile celorlalti? eu abandonez topicul tau, momentan, sorry, nu mi-au placut niciodata cei care tin discursuri cu sala goala, numai sa se auda vorbind. dar, promit aplauze cand o sa le meriti, am fair play. pana atunci, pa si nu uita ca esti pe un forum de mamici, cel mai putin recomandat loc unde sa vii TU, mascul, sa tii teorii despre A DA VIATA si sa jignesti pe cine te contrazice argumentat. Qsar este o doamna si o mamica, nu-ti merita discursul spumos (adica plin de spume), ai nota zero la purtare de data asta.
Authority Zero
nadina spune:
Fara introducere.
Nici nu sunt sigura ca ar trebui sa postez la topicul asta sau era mai bine sa deschid eu un subiect. Chestia e ca de vreo saptamana ma tot framanta ceva.
De cand ne-am mutat in noul aprartament nu am avut probleme majore cu vecinii, doar ca la fiecare sarbatoare "pater familia" (asa ii zice, nu?)din apartamentul de deasupra se imbata si face scandal.
Acum vreo cateva seri eram doar eu si mandarina acas,tac-su lucra pana tarziu. La inceput am auzit cateva tipete ale lui musiu care se adresau consoartei. Nu mi-am facut griji, treba lor, daca asa se simt bine... La un moment dat am inteles ca furia se indrepta impotriva copilului. Tipa "il omor", s-au auzit niste bufnituri, mi-e groaza sa imi imaginez ce se intampla. Si apoi am auzit plansetul copilului, imposibil de descris in cuvinte, plansul unui copil caruia ii era teama pana si sa planga. Mandarina a inceput sa planga si ea speriata. A trebuit sa o duc in dormitorul nostru sa o pot adormi. Si acolo a ramas pana dimineata. La un moment dat s-au potolit, probabil l-a doborat alcoolul si a adormit.
Problema e ca de atunci ma simt foarte nasol, simt ca trebuia sa fac ceva pentru puitul ala insa mi-a fost teama sa chem politia, sa urc sa ma iau de nemernic. Parca aud si acum plansul micutului.
Voi ce parere aveti? Cum ati fi reactionat in locul meu? Ce ar trebui sa fac daca se repeta?
Nadina
descintec spune:
exista un numar verde unde pot suna femeile si copiii abuzati..poate cei de acolo te pot indruma..cred ca eu as incerca sa vorbesc cu mama..sa aflu unde e copilul la scoala..orice..si daca as fi Radu, varul meu de la trupele speciale, m-as duce si intre patru ochi l-as lipi de un perete si l-as speria de moarte..si sufletul tatalui, il lasam pe Ovidiu sa-l salveze :)
D.