A fi vegetarian

Continua discutia pe forumul nou. Apasa aici

Raspunsuri - Pagina 8

delsim spune:

D., nu are ce sa-i strice un regim , nu numai pentru problema cu sanul , ci pentru sanatate in general. Oricum, medicii recomanda de obicei o alimentatie bazata pe mai multa carne alba (pui, curcan , peste slab), decat pe carne rosie , bogata in lipide,acizi grasi etc.Sa faca tot ceea ce crede ea ca o poate ajuta, atat timp cat nu renunta la medicina traditionala , singura in masura sa ii salveze viata in mod real.

pulstar spune:

"Exceptie de la regula fac doar uleiul de palmier si uleiul de nuca de cocos(virgin), care datorita faptului ca au o structura saturata (in comparatie cu celelalte uleiuri vegetale care au structura poli-nesaturata) este stabil si rezista bine la temperaturi inalte fara a se descompune in compusi toxici si cancerigeni(acizi trans-grasi), asa cum se intampla cu celelalte uleiuri vegetale. "
Am uitat sa adaug listei exceptiilor de la regula grasimile animale precum untul, unsoarea(untura) de porc, vita, gasca(foarte pretioasa), gaina etc.(ori cat de incredibil suna), care datorita structurii saturate a acestora sunt de asemenea apte utilizarii pentru gatit, in aceeasi masura ca si uleiul de nuca de cocos sau palmier(diferenta consta in prezenta acestora din urma a acidului palmitic). Sa nu uitam ca stramosii nostri consumau numai astfel de grasimi, si erau oameni sanatosi si vigurosi, fara sa sufere de bolile civilizatiei mederne ex. cancer de colon, sau boli cardiovasculare, bucurandu-se totodata de o longevitate de invidiat.
(Povestindu-mi despre bunica ei, mama spunea ca aceasta nu gatea nici odata cu ulei vegetal(desi aparuse pe piata) ci doar cu unsoare de porc si gasca. La vremea respectiva ma miram si nu intelegeam de ce, gandindu-ma la cat de nesanatoasa era dieta oamenilor acelor timpuri. Silly me! )
Draga Ruxi, la noi in tara, din pacate prea putin se gaseste de cumparat ulei de nuca de cocos si palmier. Am cautat si eu, dar degeaba. Probabil din cauza ca aici nu cresc palmieri . Oricum eu m-am adaptat la produsele autohtone traditionale, care sunt mai mult decat ok. Uleiuri vegetale nu consum decat presate la rece(masline si samburi de dovleac), si acelea doar in salate.

Draga Alex-n, nu te-am inteles gresit. Rolul cerealelor in hrana omului(despre care spui c-ar fi important) ar trebui totusi sa fie limitat. Nu la baza piramidei alimentare asa cum am aratat mai sus, ci undeva spre varful acesteia. De ce? Deoarece omul a evoluat de-a lungul existentei sale multi-milenare pe acest Pamant avand o dieta preponderent proteica. Inainte sa-mi pierd ideea as dori sa combat teoria(a carui adept probabil esti) conform careia o alimentatie predominant sau exclusiv carnivora deci implicit bazata pe un exces de carne si grasimi animale ar duce ca cancer de colon si boli cardiovasculare. Exista comunitati umane pe glob atat de-a lungul istoriei cat si contemporane care au o alimentatie exclusiv carnivora care NU sufera de boli precum cele mai sus amintite. Exemplu: eschimosii de la Polul N, aborigenii din Australia(cel putin inainte de colonizarea continentului de catre albi), triburile africane precum
Masay, Chewya, Muhima, Watusi etc, triburile indiene native(xioux, etc.) din America, etc. Paradoxal, aceste populatii au o sanatate de invidiat. Cum? Carnea le asigura aminoacizi de calitate si minerale, iar grasimea atasata carnii asigura vitaminele, lecitina si micronutrienti necesari unui organism sanatos. De aceea grasimea este ata de mult pretuita de acestia. Din nefericire, odata cu colonizarea continentelor, hrana nativa a acestor populatii care timp de milenii le-a asigurat sanatate si rezistenta, a suferit modificari majore, care au adus odata cu ele si bolile de nutritie contemporane.
Acum sa revin de la ideea de la care am pornit. Dupa cum spuneam omul a evoluat avand o nutritie preponderent proteica timp de zeci de mii de ani. In acest timp organismul uman s-a adaptat perfect acestui tip de alimentatie. Cerealele au fost introduse mult mai recent in dieta sa, iar organismul a trebuit sa "invete" sa le accepte si sa le asimileze, acesta fiind adaptat unei diete diferite, iar acesta lupta de adaptare a dat nastere bolilor contemporane pe care le cunoastem cu totii. Sa nu mai vorbim de zaharul rafinat, aditivii alimentari sintetici, indulcitorii sintetici, grasimile hidogenate(care nu se regasesc nicaieri in natura)etc. Dar legat de cereale, repet, exista diferite tipuri de metabolisme, fiecare avand gradul sau particular de toleranta la acestea, la glucide(carbohidrati) in general. Asa incat nu spun ca nu ar trebui sa mancam deloc cereale, atata timp cat acestea sunt preparate corect.
Iar legat de galbenusul de ou, stiai ca raportat la greutate unui om matur, un copil mic are toleranta de 40 de galbenuse zilnic? Probabil ca nu, deoarece principiile "clasice" de nutritie spun altceva. Iar un pacient cu hipercolesterolemie ar avea numai de castigat daca ar include galbenusuri de ou crude in dieta sa, deoarece lecitinele speciale si colesterolul alimentar de calitate au proprietate de a regla si elimina colesterolul sangvin daunator.
Despre familia cruciferelor(varza, conopida, brocolii, gulii), pot sa spun ca cel mai bine sunt asimilate in stare fermentata(prin fermentatie lactica) adica sub forma de muraturi, acestea fiind foarte valoroase pentru sanatate, in special pentru femei(deoarece contin o substanta numita indol-3-carbinol care are efect protector imptriva unor afectiuni ca si: nodul si cancer mamar, chist si fibrom uterin, precum si impotriva cancerului de plamani, colon si prostata). In afara de asta fermentarea neutralizeaza substantele(glicoizii) goitrogenice (inhibitoarii tiroidieni) continute de vegetalele crucifere. Substntele goitrogenice pot fi neutralizate la fel de bine prin preparare termica, insa odata cu acestea se dezactiveaza si acea substanta pretioasa protectoare de care spuneam(indol-3-carbinol). Deci, modul ideal de a le consuma este cel fermentat.

Referinte nenumarate se pot gasi pe sit-urile:
www.mercola.com
www.westonaprice.org/splash_2.htm

link-uri separate:
http://www.westonaprice.org/foodfeatures/ourdailybread.html

http://www.westonaprice.org/modernfood/wheatyindiscretions.html

http://www.westonaprice.org/traditional_diets/out_of_africa.html

http://www.westonaprice.org/traditional_diets/korean_beef.html

http://www.mercola.com/2000/apr/23/fiber_colon_cancer.htm

http://www.mercola.com/1999/archive/fiber_and_colon_cancer.htm

http://www.mercola.com/article/carbohydrates/scientific_evidence_low_grains.htm

http://www.mercola.com/2002/feb/9/vegetarian2.htm

...etc.

_pulstar_

slakje spune:

nu am timp sa citesc toate postarile aici dar iti spun parerea mea:
chiar daca devii tu vegetariana acum tot duci in spate bogatia genetica de NEVEGETARIENI care ti-au dat nastere si tot acolo esti.
ce nu e "toxic" in ziua de azi?
eu sunt pt mancare, orice dar cu masura.
dece sa trec eu la laptuci cand oricum in gena mea e inscrisa friptura?ce le face bine la unii le poate face rau la altii.
trebuie sa fii echilibrat :) si in alimentatie :)
:)

Salmida spune:

Pulstar, din ce stiu eu, carbohidratii sunt acelasi lucru cu glucidele. S-au denumit asa pt cä au ca elemente constituente carbon, hidrogen si oxigen in raportul Cn(H2O)n ... fapt care le-a atras denumirea mai putin corectä de hidrati de carbon. Iar clasificarea lor in simpli si complecsi are legäturä cu numärul unitätilor moleculare care inträ in constitutia lor. Mai exact, glucidele simple au un nr redus de unitäti; fructoza, glucoza sunt monoglucide, zahärul (zaharoza) este diglucidul format din glucozä+fructozä, lactoza (glucidul laptelui) este de asemenea diglucid etc. In categoria carbohidratilor complecsi inträ, de ex. amidonul, celuloza,etc. care sunt macromolecule. Iar dacä este o clasificare strict din considerente nutritive, atunci sunt de pärere cä induce in eroare folosirea acelorasi termeni ca cei din clasificarea (bio)chimicä.

Si o altä observatie as mai vrea sä fac. Nu cred cä putem face asa usor o paralelä cu omul preistoric...o datä cu alimentatia si noi ne-am schimbat, ne-am adaptat, de-a lungul timpului. Pe parcursul evolutiei s-au format mecanisme de adaptare care au permis organismelor sä valorifice cat mai bine resursele alimentare. De ex. o serie de cercetätori au arätat cä in multe täri subdezvoltate, cu lipsä acutä de proteine in ratia zilnicä a populatiei, s-a evidentiat in intestinele bästinasilor o microflorä de simbiozä care sintetizeazä aminoacizi esentiali. Deficitul de beta-galactozidazä – lactaza, enzima care scindeazä lactoza – in intestin este privit de unii autori ca o situatie patologicä. Altii, dimpotrivä, il considerä ca o adaptare a locuitorilor din tärile nordice care sunt supusi unor radiatii UV reduse; lipsa lactazei permite o mai bunä acumulare a calciului, ceea ce conduce la o adaptare la deficitul de vitaminä D.
Datoritä variatiilor biologice umane existä o sensibilitate individualä diferitä fatä de lipidele alimentare, deoarece formarea lipoproteinelor sanguine este determinatä genetic si, ca urmare, predispozitia la aterosclerozä si cardiopatii ischemice variazä in functie de individ (acestea ca parte din bolile "contemporane").
Pt. fiecare tip de alimentatie s-a format cu timpul in organism un anumit ”echipament enzimatic” controlat si memorat apoi genetic ...

Sunt de pärere cä nu lupta pt adaptare de la alimentatia “carnivorä” genereazä bolile cu care ne confruntäm azi mai des, asa cum ai mentionat la un moment dat, ci gresita noasträ intelegere si abordare a alimentatiei plus mii si mii de alti factori care contribuie de asemenea. Cuvantul ECHILIBRAT este bine subliniat incä o datä de alex si allya, adicä o alimentatie echilibratä atat dpdv calitativ, cat si dpdv cantitativ.
Sustin (cu argumente dacä e nevoie!) si prezenta fibrelor in alimentatie, iar cele insolubile le luäm din cereale in cea mai mare parte. Majoritatea forurilor si organizatiilor internationale opteazä pentru un consum optim de fibre alimentare cuprins intre 20 – 30 g FA/zi (cu un maxim de 35 si chiar 40 g FA/zi). In general, abia dacä reusim sä ne asiguräm jumätate din aceastä cantitate!! Trebuie subliniat cä orice crestere a aportului de FA trebuie insotitä de o crestere a aportului de apä. Comparativ, necesarul zilnic de 30 g FA/zi este furnizat consumand: 34 caise crude; sau 25 grape-fruit crude; sau 6.3 cesti de broccoli gätit; sau 10 cartofi copti.

Deci, cipcipcip, am reusit sä räspundem intrebärilor tale sau … ?

P.S.: Am reeditat din cauza cifrelor ciudate care au apärut. Abia acum am väzut!!

Inima are ratiuni pe care ratiunea nu le cunoaste.(Blaise Pascal)

cipcipcip spune:

quote:
Originally posted by Salmida

Pulstar, din ce stiu eu, carbohidratii sunt acelas lucru cu glucidele. S-au denumit asa pt cä au ca elemente constituente carbon, hidrogen si oxigen in raportul Cn(H2O)n ... fapt care le-a atras denumirea mai putin corectä de hidrati de carbon. Iar clasificarea lor in simpli si complecsi are legäturä cu numärul unitätilor moleculare care inträ in constitutia lor. MAi exact, glucidele simple au un nr redus de unitäti; fructoza, glucoza sunt monoglucide, zahärul (zaharoza) este diglucidul format din glucozä+fructozä, lactoza (glucidul laptelui) este de asemenea diglucid etc. In categoria carbohidratilor complecsi inträ, de ex. amidonul, celuloza,etc. care sunt macromolecule. Iar dacä este o clasificare strict din considerente nutritive, atunci sunt de pärere cä induce in eroare folosirea acelorasi termeni ca cei din clasificarea (bio)chimicä.
Si o altä observatie as mai vrea sä fac. Nu cred cä putem face asa usor o paralelä cu omul preistoric...o datä cu alimentatia si noi ne-am schimbat, ne-am adaptat, de-a lungul timpului. Pe parcursul evolutiei s-au format mecanisme de adaptare care au permis organismelor sä valorifice cat mai bine resursele alimentare. De ex. o serie de cercetätori au arätat cä in multe täri subdezvoltate, cu lipsä acutä de proteine in ratia zilnic#259; a populatiei, s-a evidentiat in intestinele bästinasilor o microflor#259; de simbiozä care sintetizeazä aminoacizi esentiali. Deficitul de #946;-galactozidazä – lactaz#259;, enzima care scindeazä lactoza – in intestin este privit de unii autori ca o situatie patologicä. Altii, dimpotriv#259;, il considerä ca o adaptare a locuitorilor din tärile nordice care sunt supusi unor radiatii UV reduse; lipsa lactazei permite o mai bun#259; acumulare a calciului, ceea ce conduce la o adaptare la deficitul de vitaminä D.
Datoritä variatiilor biologice umane existä o sensibilitate individualä diferitä fatä de lipidele alimentare, deoarece formarea lipoproteinelor sanguine este determinat#259; genetic si, ca urmare, predispozitia la aterosclerozä si cardiopatii ischemice variazä in functie de individ (acestea ca parte din bolile "contemporane").
Pt. fiecare tip de alimentatie s-a format cu timpul in organism un anumit ”echipament enzimatic” controlat si memorat apoi genetic …
Sunt de pärere cä nu lupta pt adaptare la alimentatia “carnivorä” genereazä bolile cu care ne confruntäm azi mai des, asa cum ai mentionat la un moment dat, ci gresita noasträ intelegere si abordare a alimentatiei plus mii si mii de alti factori care contribuie de asemenea. Cuvantul ECHILIBRAT este bine subliniat incä o datä de alex si allya, adicä o alimentatie echilibratä atat dpdv calitativ, cat si dpdv cantitativ.
Sustin (cu argumente dacä e nevoie!) si prezenta fibrelor in alimentatie, iar cele insolubile le luäm din cereale in cea mai mare parte. Majoritatea forurilor si organizatiilor internationale opteazä pentru un consum optim de fibre alimentare cuprins intre 20 – 30 g FA/zi (cu un maxim de 35 si chiar 40 g FA/zi). In general, abia dacä reusim sä ne asiguräm jumätate din aceastä cantitate!! Trebuie subliniat cä orice crestere a aportului de FA trebuie insotitä de o crestere a aportului de apä. Comparativ, necesarul zilnic de 30 g FA/zi este furnizat consumand: 34 caise crude; sau 25 grape-fruit crude; sau 6.3 cesti de broccoli gätit; sau 10 cartofi copti.

Deci, cipcipcip, am reusit sä räspundem intrebärilor tale sau … ?

Inima are ratiuni pe care ratiunea nu le cunoaste.(Blaise Pascal)

Raspunsurile voastre sint foarte interesante si ma ajuta sa-mi elucidez unele lururi, si nu numai mie ci banuiesc tuturor care le citesc

pentru toti care ati contribuit la discutie (care poate continua, desigur

)

pulstar spune:

Salmida, eu nu am sustinut faptul ca trebuie sa ne racordam dieta la "cartea de bucate" a omului preistoric, ci am vrut doar sa evidentiez faptul ca, chiar si in cazul in care am manca la fel ca si acesta(dieta preponderent proteica), sanatatea nu ar avea de suferit, deoarece avem o adaptare genetica ancestrala la o astfel de alimentatie. Insa dupa cum am mentionat si in posturile mele anterioare, sustin in continuare diversitatea alimentara.
..."Pt. fiecare tip de alimentatie s-a format cu timpul in organism un anumit ”echipament enzimatic” controlat si memorat apoi genetic"...
Acest "echipament enzimatic" individual despre care vorbesti este exact mecanismul care da nastere diferitelor tipologii metabolice despre care detaliam in posturile precedente.
...."Sunt de pärere cä nu lupta pt adaptare la alimentatia “carnivorä” genereazä bolile cu care ne confruntäm azi mai des, asa cum ai mentionat la un moment dat"....
Aici se pare ca nu ai citit cu atentie postul meu, deoarece eu am mentionat exact contrariul, adica lupta de adaptare dinspre alimentatia carnivora, si nu spre alimentatia carnivora.
Cat despre fibrele alimentare, cred ca ar trebui sa clarific putin lucrurile. Fibrele alimentare se impart in doua categorii: fibrele alimentare solubile care se regasesc in fructe si legume moi(ex. pectina), si fibrele alimentare insolubile regasite in invelisul exterior al cerealelor, adica taratele. Acest din urma tip de fibre are neajunsul de a fi incarcat cu acea subtanta care inhiba absorbtia minerala numit acid phitic. Dupa cum am mai spus, acest neajuns se poate remedia prin fermentarea taratelor proces prin care acea substanta se neutralizeaza. Un bun exemplu de produs valoros obtinut prin fermentarea taratelor este binecunoscutul bors, care evidentiata inca odata intelepciunea traditonala empirica. La tara, de exemplu tarata nu este niciodata consumata nefermentata, chiar si atunci cand aceasta este oferita drept hrana animalelor, este mai intai preparata sub forma unui terci fermentat.(cel putin bunica mea asa facea, si ea nu stia despre acidul phitic).
Cat despre recomandarile organizatiilor internationale, m-am lamurit.
Aceleasi foruri si organizatii(FDA,etc.) mai recomanda si consumul unei cantitati cuprinse intre 55 si 71 de grame de produse din soya zilnic.
Ma indoiesc ca stramosii nostri stateau zilnic cu calculatorul in mana ca sa calculeze daca au intrunit in dieta cantitatea de fibre alimentare(cu atat mai putin insolubile-taratele, pe care nu le consumau) recomandata de forurile internationale. Si pentru asta erau sanatosi. Eschimosii spre exemplu, nu au parte de fibre alimentare in dieta lor, si pentru asta nu sunt constipati si bolnavi, din contra.
...Si da, am evoluat, insa nu intr-atat. Cele cateva mii de ani de alimentatie bazata pe grane nu se compara cu cele cateva sute de mii de ani de alimentatie bazata pe carne.
Inainte sa inchei vreau sa precizez ca nu doresc sa conving pe nimeni de nimic. Fiecare este liber sa creada si sa aleaga ceea ce considera ca este potrivit pentru sine. Eu nu am facut decat sa-mi exprim parerile, experienta si informatiile acumulate pana acum.
Toate cele bune...
_pulstar_

Salmida spune:

Da...am omis se pare in graba redactärii mesajului un cuvintel care a schimbat sensul. L-am adäugat cu rosu
Insä ideea rämane aceeasi; sunt tot scepticä … nu cred cä omul a inceput sä se imbolnäveascä ca urmare a luptei de adaptare la dieta nouä … care include si cerealele. Pärere personalä! Lucrurile sunt mai complexe. Nu mai dezvolt...

Despre fibrele alimentare pot spune mai multe (am fäcut un studiu aprofundat al problemei), dar cred cä fetele aici sunt mai putin interesate de datele strict stiintifice si mai mult de aspectele cotidiene si de interpretarea lor. Cifrele oferite in mesajul anterior in scop informativ si comparativ sunt date de FDA, USDA si nu au de a face cu aspectul comercial de promovare a produselor pe piatä.

In definitiv ....aici nu combatem, ci ne spunem pärerea
Dacä nu coincide cu a altora, nu e o noutate! Fiecare dintre cei care citesc pot selecta informatia la fel cum am fäcut-o noi in prealabil. ... Asa cum ai incheiat si tu ....

Numai bine!

Inima are ratiuni pe care ratiunea nu le cunoaste.(Blaise Pascal)

mariaangeli_que spune:

Eu cred ca exagerarile nu aduc nimic bun,in orice loc se aplica,a renunta la un aliment in favoarea altora e o exagerare ,iar in alta ordine de ideei cine santem noi ca sa schimbam ceea ce natura a creeat in milioane de ani de evolutie?