Psihologia copilului

danis spune:

buna Karmen, iti scriu din nou, de data asta in legatura cu fetita mea.

are 2 ani si aproape 2 luni, iar asta este a doua vara cand o ducem la ai mei, la buzau; in timp ce este ea acolo, o vedem saptamanal, in week end; totul este foarte bine, parintii mei se ocupa de ea excelent, ei ii prieste si se vede pe ea ca-i merge bine. probabil banuiesti care este problema: desi in rest este un copil cuminte si ascultator, cand ne intalnim in weekend este foarte data peste cap; nu mai vrea sa manance, adoarme greu, doarme foarte putin si are somnul agitat si este foarte greu s-o facem sa ne asculte; ai mei nu au mai mult succes cand suntem noi acolo, apoi, dupa ce plecam, ea redevine fetita cuminte ...

acuma, eu stiu ca este normal sa se manifeste asa, imi dau seama ca ii este dor si ei cum ne este si noua si ca se bucura de intalnire la fel de mult; stiu ca asa ne dovedeste si ne "sanctioneaza" pentru absenta din timpul saptamanii; pe de alta parte, ea nu este rasfatata, nici de noi, nici macar de bunici, care au un adevarat cult pentru a educa un copil fara a-l rasfata; totul se combina si cu faptul ca e la varsta cand cuvantul preferat este NU, asa ca iti poti inchipui cat ne doare si cat ne oboseste - si pe noi si pe ea - situatia asta.

dar as vrea sa stiu cum ar trebui sa facem ca sa ne putem intelege cu ea fara sa ajungem la metode extreme, fara a gresi (prea tare) si fara a-i face rau.

iti multumesc din nou,
daniela

Rhama spune:

Karmen multumesc mult,de-acum incolo voi avea grija sa nu m-ai facem baita toti trei,sau cel putin dezbr.