Curaj pentru al doilea copil?

Curaj pentru al doilea copil? | Autor: Donia

Link direct la acest mesaj

Citesc de cateva saptamani forumul si azi am reusit si eu sa ma inregistrez.
De fiecare data cand citesc despre nasteri ma emotionez si ma bucur pentru fiecare proaspata mamica. De aceea m-am hotarat sa va intreb/cer sfatul, mai ales acelor dintre voi care sunt la al doilea sau chiar mai multi copii.
Eu am o fetita care in curand va implini 3 ani si am recunoscut-o oarecum in subiectul despre micul dictator. Este tare minunata, de multe ori ma amuza ispravile ei, dar uneori este foarte activa si abia gasesc energie sa o tin in frau. Nu din cauza ca ar fi un copil rau, pot spune ca m-a binecuvantat Dumnezeu cu un copil intelegator, de multe ori discutam, ii explic si este intelegatoare. Doar ca este la varsta la care exploreaza, intreaba, ma solicita aproape permanent, iar seara cad din picioare, multumita ca s-a mai terminat o zi.
Pe de alta parte imi doresc inca un copil, dar stau sa ma intreb daca avand greturi, picioare umflate, catre 100 de kile, nopti nedormite din cauza drumurilor la baie, voi putea sa fac fata atat sarcinii cat si nazdravanei mele. Mai ales ca la prima sarcina a trebuit sa stau mai mult la pat si de atunci nu am mai intinerit.
Pe ajutor din afara nu ma pot baza, pentru ca suntem departe de cei dragi, iar daca ei vor veni la noi, asta s-ar putea intampla doar aproape de nastere.
Oare si-au mai pus si alte mamici intrebarea mea? De unde sa iau curaj? Tare bine mi-ar prinde ideile voastre.

Raspunsuri

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns Damaris spune:

Draga Donia, stiu ce inseamna sa ai un copil activ din toate punctele de vedere,Si eu am un baietel de 5 ani cu o personalitate puternica, care are tendinta de a domina pe cei din jur.Imi trebuie foarte multa rabdare si in fiecare zi ma solicita foarte mult.Ne-am gandit la al doilea copil, dar parca nu am curaj.Cand era mai mic am zis ca poate va trece timpul si se va mai linisti, dar deja au trecut destui ani si ar fi cazul sa ne hotaram.Nici eu nu am ajutor din exterior si poate de aceea stau atat pe ganduri.Si totusi cateodata ma gandesc ca poate daca va avea un fratior sau o surioara si va avea responsabilitati se va schimba.Noi am zis ca anul acesta este hotarator in aceasta privinta, pentru ca nu mai putem amana.Si alti parinti au mai multi copii si s-au descurcat, si precis nu toti au fost usa de biserica.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns anna maria spune:

Depinde si de virsta si de cum ai dus sarcina anterioara.Eu sunt tinara tare,am o fetitza de un an si patru luni,am dus sarcina chiar f.bine(tin minte ca prin luna a saptea am impins si la masina,ca ramasesem in mijlocul strazii),am nascut destul de usor,am un copil echilibrat si ....sunt gravidutza din nou.Din punctul asta de vedere,as mai face inca unul,dar eu nu prea am primit incurajari(ca,deh,a venit devreme)ci mai mult ceva de genul:"nici bine n-a crescut celalalt,si a mai facut unul".Singurii care s-au bucurat,mai mult,cred ca au fost sotul meu si mamele noastre.
Asa ca multa bafta in continuare,dar sa stii ca un fratior face mult.Eu ma gindesc cat de mult bine are sa-i faca Teodorei mele un fratior sau o surioara,ca tare e dornica de joaca!

Teodoreiin 20 sapt.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Mirunaa spune:

Primul meu copil, o fetita ,l-am nascut cand eram la facultate.Pana la 3 ani mi-au crescut-o parintii mei, desi nu erau pensionari.O vedeam doar la sfarsitul saptamanii.Era foarte greu, stiam ca asa va fi...dar mi-am dorit-o din tot sufletul.
Cand a implinit 3 ani...am luat-o la mine acasa, in alt oras.Mi-a fost foarte greu.Tot asa era un copil care te solicita permanent.
Multa vreme nu mi-am mai dorit un alt copil, tocmai pe acest considerent, ca-i greu.
Au trecut 11 ani aproape cand pur si simplu...am simtit ca trebuie sa mai am un copil.Pur si simplu organismul mi-a cerut asta.Mi-e foarte greu sa descriu ceea ce am simtit.Dar, intotdeauna am mers pe principiu...ca trebuie sa ascultii de nevoile propriului organism...

Drept dovada am mai facut un copil.Baietel, are acum 9 luni si-l cheama Rares.
Eu am 35 de ani...dar varsta nu m-a speriat.
Eu cred ca daca ai conditii materiale, sufletesti..merita sa-ti faci curaj sa mai faci unul.

Stii foarte bine ca un copil inseamna totul pe lumea asta.

Toate cele bune!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns gabibarta spune:

Donia, nu-ti lasa copilasul singur! O sa-ti fie foarte greu, mai ales in timpul sarcinii, dar cu putina diplomatie ai sa descoperi ce bine va fi sa astepti impreuna cu fetita ta pe al doilea bebe. Eu mi-am implicat baietelul in multe probleme in timpul sarcinii. El stia tot timpul, ce face bebe in burta mamei, cum creste, am fost impreuna la ecograf, etc.
Cand s-a nascut fetita, i-a adus baiatului un cadou, si cu aceasta mica atentie problema geloziei a fost aproape de tot rezolvata.
Acum ne este foarte bine tuturor, avem o familie frumoasa, si nu regret nici o clipa, ca avem doi copii.

Gabi+Robert 20.05.1997+Lili 17.05.2002

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns tinatache spune:

deicizia asta nu o puteti lua decat voi doi. Nu e usor si nici simplu sa ai 2 copii. Tot ce pot sa-ti spun este ca si 10 copii daca as avea si tot m-as descurca cu ei, numai sanatosi sa fie. Pentru ca sunt ai mei si ii iubesc si bucuriile pe care ti le aduc sunt de 100 ori mai mari decat munca. Un singur lucru imi doresc: sa fie sanatosi, restul le facem noi incet, incet.

Un Paste Fericit!
Cristina

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns cristina78 spune:

Bine ai venit Donia!
Curaj nu stiu sa-ti zic de unde sa iei,daca s-ar gasi pe undeva de cumparat mi-ar trebui si mie vreo cateva kg.
Eu am o fetita de 2 ani si trei luni care nu pot zice ca e un mic dictator dar oricum e la varsta la care vrea sa stie tot si are o energie care pe mine ma da pe spate si obosesc numai cand ma uit la ea.
Eu sunt acum din nou insarcinata si astept cu fericire si cu teama in acelasi timp al doilea copilas.Am facut acest pas in ideea ca atunci cand nu vom mai fi noi parintii va fi bine pentru ea sa aiba un fratior sau o surioara pe care sa se poata baza indiferent in ce fel(moral sau material)
Nu stiu cum ma voi descurca , mama mea nu mai sta in Bucuresti langa mine,tatal meu are si el 2 copilasi unul de 5 ani si unul de 6 luni asa ca nici pe el nu ma pot baza,socrii mei nici atat nu au cum sa ma ajute asa ca nu-mi ramane decat increderea in bunul Dumnezeu ca ne va ajuta sa mergem inainte si sa ne crestem cei doi puisori pe care ii avem.

Cristina&Cristina (DPN 10 Octombrie 2004)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns madishor spune:

Draga Donia,

Eu am o fetita de 3 ani si 7 luni (taaare nazdravana) si un baietel de aproape 9 luni. Dupa experienta mea as zice ca e momentul ideal sa iti faci curaj pentru al doilea copil: pustoaica ta e la varsta la care incepi sa te intelegi cu ea, probabil ca incepe sa isi doreasca un partener de joaca (desi bebelusul numai asta nu va fi la inceput) si poate merge in curand la gradinita.
Cel de-al doilea copil e, aproape intotdeauna (mai precis eu nu stiu nici un contraexemplu), mult mai usor de crescut decat primul: ai deja solutii la majoritatea problemelor, stii cum sa te porti cu el, stii sa-i canti si esti mult mai relaxata. Ceea ce il face si pe el sa fie mult mai calm. Atat eu cat si prietena mea (care are 1 baiat de 3.7 si o fetita de 1.2 ani) am avut o surpriza la al doilea copil: daca primii au fost niste pasari de noapte, dormeau prost, aveau colici si plangeau de ne innebuneau, al doilea rand de copii a fost mult mai cumintel - dorm in orice conditii, nu i-a durut burtica niciodata si aproape ca nu au plans decat de foame.
Partea mai putin roz a fost ca pe timpul sarcinii nu aveam voie sa o iau pe Ana in brate si era foarte suparata din pricina asta. Tot din pricina asta nu puteam sa-i fac eu baie si sotul meu a trebuit sa vina devreme acasa timp de vreo 9 luni, ca sa o spele. Si, spre groaza mea, dupa ce s-au terminat cele 9 luni a revenit la programul sau infernal care il tine la servici pana seara tarziu asa ca in (aproape) fiecare seara am de hranit, spalat si culcat doi copii, chestie care ma cam termina.
Per total ma bucur ca am doi copii, ba chiar nu sunt inca sigura daca vreau sa ma opresc aici.
Asa ca succes si te asteptam in clubul celor cu >1 copil.
madishor

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns tinatache spune:

quote:
Originally posted by madishor

Draga Donia,

Cel de-al doilea copil e, aproape intotdeauna (mai precis eu nu stiu nici un contraexemplu), mult mai usor de crescut decat primul: ai deja solutii la majoritatea problemelor, stii cum sa te porti cu el, stii sa-i canti si esti mult mai relaxata. Ceea ce il face si pe el sa fie mult mai calm. Atat eu cat si prietena mea (care are 1 baiat de 3.7 si o fetita de 1.2 ani) am avut o surpriza la al doilea copil: daca primii au fost niste pasari de noapte, dormeau prost, aveau colici si plangeau de ne innebuneau, al doilea rand de copii a fost mult mai cumintel - dorm in orice conditii, nu i-a durut burtica niciodata si aproape ca nu au plans decat de foame.



cu exceptia primei luni intram si noi la cap. asta cu bb2: plange numai cand ii e foame sau somn, in rest rade cu gura pana la urechi.

Un Paste Fericit!
Cristina

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns adita spune:

Eu am doi copii, un baietel de 2 ani jumate si o fetita de 10 luni. Cu toate ca sunt mititei, in ultima vreme simt foarte acut nevoia de a mai face un copil. Nu stiu ce e cu mine, cum spunea Miruna, parca organismul imi cere chestia asta. Din fericire noi locuim cu bunica si ne ajuta foarte mult, chiar daca e destul de batrana (are 80 de ani) si nu prea mai vede

http://community.webshots.com/user/adrianacalin
http://www.babiesonline.com/babies/e/ena/
http://www.babiesonline.com/babies/a/antim

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns iren spune:

Bogdanelu meu are un an si 7 luni, iar eu sint gravida in 4 luni jumate.Am zis ca e mai bine sa creasca amindoi, sa aiba preocupari comune, diferenta dintre ei va fi de doar 2 ani. Stiu, imi va fi greu cu 2 copii mici, dar mult mai usor mai tirziu. Am noroc ca Bogdanelu nu e un copil stricator, si in casa e destul de ascultator, plus ca in primele luni dupa ce voi naste mama va fi la mine sa ma ajute.

Iren burticoasa & Bogdanelu nazdravanu

Mergi la inceput