AVORT - crima convenabila sau legitima aparare?

allya spune:

1. avortul este o crima, insa de multe ori inconstienta, cine o face, nu stie ce face infiferent de motive (asta este o constatare, nu dau cu pietre...., nu am nimic cu cele care au facut, e problema lor), eu personal nu pot sa fac asa ceva mai ales ca am si eu un bebelus (as face orice pt el, sa stiti ca si cariera devine insignifianta cand ai un bebelus, e cea mai mare bucurie) l-am vazut de f mic la eco, am vazut si filmul acela in care bebelusul se retragea si casca gurita ca un strigat si mai impresionanta era galeata cu embrioni facuti bucatele, manute, capsoare... mi se pare ingrozitor avortul...

2. nimic nu poate justifica avortul in opinia mea... daca tu nu il poti creste de ce sa nu-l dai spre adoptie? sunt atitia romani si straini oameni f de treaba cu posibilitati materiale care ar adopta un copil, am vazut situatii in care au adoptat si copii handicapati si acestia se bucura si ei de viata! si mama mea a fost de exemplu adoptata...

3. avortul nu e doar responsabilitatea femeii! cel care a lasat-o insarcinata unde este? familia femeii unde este? si ei sunt la fel de vinovati si poate chiar mai rau au indemnat-o sa faca asta! si medicii ce fac asta sunt si ei responsabili!

danacaltan spune:

1.Crima = actiune prin care se ia viatza cuiva = ucidere = omor.Daca admitem ca bb are viatza din prima clipa, atunci avortul este o crima.
2.Euthanasia = actiune prin care se ia viatza cuiva daca persoana sufera de boli incurabile,in scopul usurarii acesteia de suferintza.In cele mai multe cazuri, cei care nu-si mai pot suporta suferintzele isi exprima dorintza in mod specific, in acest sens.
Atunci, daca:
Ii este luata viatza unui bb(mai mutant sau mai putzin mutant) care a fost in imposibilitatea fizica de a-si exprima dorintza (in legatura cu aceasta actiune),inseamna ca - S-A PRESUPUS : fiintza respectiva nu poate face fatza suferintelor/ si S-A HOTARIT(in locul sau):trebuie sa moara. Atita timp cit nimeni aici de fatza cred ca nu este D-zeu,deci practic n-am "inventat" noi viatza, cam cu ce drept hotarim ce e de facut cu ea...?????????
Unde este dreptul de decizie al fiecaruia, despre care se facea atita caz pe-aici????

lily spune:

Cine a aruncat cu pietre si in cine ? Draga filofteia nu am avut aceasta intentie !!!
Intr-adevar in cazul meu care nu am (inca) copii, poate e mai simplu sa observ niste aspecte de viata din auzite, vazute, citite.
Sa presupunem ca avortul nu este o crima -in cazul in care o femeie ramine insarcinata si afla de la medici, in urma analizelor, ca ar putea sa nasca un copil grav bolnav, cu malformatii si o sfatuiesc sa renunte la sarcina ; si femeie face avort si gata ! Acel copil nu s-a mai nascut pt ca medicii si mama au spus nu !
Dar mai sint cazuri de femei care ramin insarcinate, nu vor un copil din niste motive ale lor personale si fac avort -tot nu e crima sa zicem.
Dar de ce femeile au apoi mustrari de constiinta ? De ce regreta intr-una mai tirziu acel gest de intrerupere a sarcinii, daca avortul nu e crima ? Nici mergind la biserica, la preot cerind canon, cum imi povestea mama unei cunostiinte de-a mea ca nu era linistita, impacata cu ea insasi dupa ani de rugaciuni, acatiste, slujbe, posturi, canoane ?!! Desi nascuse 2 copii sanatosi, care crescusera mari, aveau copiii lor, ea- mama care nu putuse pastra toate acele sarcini la care renuntase pt a putea creste cei 2 copii din leafa ei de muncitoare, suferea si plingea acele particele din corpul ei, din singele ei aruncate la cos !!! M-a impresionat cazul ei. Dumnezeu ne spune ca daca am pacatuit si ii cerem iertare El ne iarta, nu trebuie sa cerem ani in sir iertare sau sa credm ca nu exista iertare in cazul avortului.
" Dar daca umblam in lumina, dupa cum El insusi este in lumina, avem partasie unii cu altii; si sangele lui Isus Hristos, Fiul Lui, ne curateste de orice pacat. Daca zicem ca n-avem pacat, ne inselam singuri, si adevarul nu este in noi. Daca ne marturisim pacatele, El este credincios si drept ca sa ne ierte pacatele si sa ne curateasca de orice nelegiuire " (Biblia- I Ioan 1)

Iar un copil se poate naste sanatos, ride, vorbi, merge, sa fie vesel, istet, generos, optimist...pina intr-o zi cind sa nu mai rida, vorbi, merge cu prietenii nicaieri, nici la scoala, nici la munca...de ce ? Medicii ridica neputinciosi din umeri ?!! Nu stiu ce are...
Dar societatea de consum ii considera pe cei neajutorati niste poveri, niste ratati inutili in momentul cind sufera socuri, accidente, se imbolnavesc si le i-a dreptul la viata, le rapeste speranta lor si a famiilor lor sa mai vada lumina si bucuria in ochii lor ? De ce ? Sa ii astepte eutanasia pe copii, pe tineri si pe batrini care ne impiedica in drumul nostru spre fericire ? Aici a ajuns progresul stiintei ?!

lucamatei spune:

Hop si eu sa le zic...Eu nu am putut lua pastile anticonceptionale, pentru ca de cum le iau ma ia cite o greata...de mama focului. Eu si sotul meu am ramas "gravizi" de 2 ori. Prima data la 7 luni de la casatorie cu un baietel tare frumusel care nu a trait decit o ora.. Sarcina a fost nedorita, eu incepusem scoala, aveam 22 de ani etc. Dar sotul meu este baptist si la ei asa ceva nu exista, pentru nici un motiv, nici ca e handicapat, nici nimic...Pe la 4 luni de sarcina, insa m-am indragostit de puiul meu,iar Billy il adora...imi aduc aminte de o predica pe care i-am tinut-o sotului meu ca eu un copil handicapat nu as fi putut creste, Doamne ce mi-as dori sa il tin pe Teo in brate, asa orb si surd cum ar fi fost el, caci a fost prematur la 24 de sapt. de sarcina.
El insa nu a trait si Domnul mi-a dat o lectie de neuitat...baiatul meu ar fi fost iubire, no matter what, caci Dumnezeu este iubire...
Puiul meu, te voi stringe in brate intr-o buna zi..
De atunci am nascut gemenii si sunt extrem de fericita...dar totusi stau si ma intreb multe femei de aici se pare ca nu au auzit de abstinenta, prezervativ, etc...noi am fost atenti si nu am ramas de 5 ani...cele ce nu doresc AO sau avort, exista foarte multe alte metode..

oana olson

oz spune:

quote:

---

Originally posted by lucamatei

...dar totusi stau si ma intreb multe femei de aici se pare ca nu au auzit de abstinenta, prezervativ, etc...noi am fost atenti si nu am ramas de 5 ani...cele ce nu doresc AO sau avort, exista foarte multe alte metode..

---

nici eu nu pot lua pastile, am incercat cred 10 feluri si nu le-am suportat, in final am recurs la prezervativ. Si functioneaza! avem in casa pastila de a 2-a zi in caz ca se sparge prezervativul sau sunt probleme. In atatia ani de zile nu am avut nici o sarcina nedorita, cat despre placere...sa fim seriosi! ce placere e aia cand stai cu inima cat purecele ca ramai gravida si apoi trebuie sa faci avort.

roxana1974 spune:

Oana si Oz, va dau dreptate aici. Chestia aia functioneaza la multa lume, si ar functiona la si mai multa, daca ar avea macar un pic de bunavointza. Vorbesc in cunostinta de cauza!

ancuta06 spune:

Da, avortul este o crima. Si eu am facut unul, la 17 ani, si indiferent ce am simtit atunci, dupa, ce simt acum, tot crima ramane. Atunci nu prea aveam de ales, eram la liceu si am fost inconstienta. Dar asta nu e o scuza pt ce am facut. Eu nu m-am iertat. Dar am jurat sa nu mai fac vreodata. Am facut intreruperea la 8 saptamani, toata lumea imi zicea ca nu-i inca bebe, eu simteam ca e.

A doua oara cand am ramas gravida, la 21 ani, am fost cea mai fericita fiinta. Am facut ecografie la 9 saptamani, si, SURPRIZA! era chiar bebe care dadea din manute si se rostogolea. Nu aveti idee ce am simtit atunci, gandindu-ma la intreruperea facuta cu ani in urma. Iar acum, cand imi privesc ingerasul,stiu sigur ca nu as mai putea sa iau o asemenea decizie, indiferent de imprejurari. Este, intr-0adevar, o CRIMA

Ancuta & Martijn, (24.10.2003)


http://community.webshots.com/user/Busch_family

anda141 spune:

Subscriu si eu!! Intr-adevar, este o crima! Cine suntem noi sa luam viata cuiva!!??? Cel mai bine e sa previi daca nu iti doresti dar daca totusi se intampla, nu e sfarsitul lumii. Nu cred ca exista cineva in imposibilitatea de a creste un copilas, din moment ce a fost in stare sa-l conceapa!!

Monica si bebe Albert de 2 luni
http://community.webshots.com/user/monica1816

AC spune:

Dragele mele Oz si Roxana1974 ... cu vi se pare diferita pilula de a doua zi fata de un avort? Pilula de a doua zi este un avort hormonal si atata tot in cazul in care fecundatia s-a produs!
Pilula functioneaza blocand producerea progesteronului care este hormonul necesar sustinerii sarcinii (eficienta 95%) si asa uterul respinge aderarea embrionului la peretii lui.

Eu ma abtin cu parerea proprie despre avort. Sac! Dar cand va considerati contra avortului de un fel si propuneti solutii ganditi-va putin daca nu chiar fara sa o stiti faceti ceea ce condamnati. Vorbind plastic in stilul anterior imediat ce outul se deplaseza spre uter pilula de a doua zi nu-l lasa sa se agate... Adica repetand ce spuneti voi nu tai in bucati... ci-l trimiti pe teava la vale fara sa-ti murdaresti trupul cu vreun aparat. Deci, pilula de a doua zi e doar mai "clean" decat avortul clasic si atata tot. Aceiasi Marie cu alta palarie!

Nu credeti... dati o cautare pe google cu "morning after pill". Ar trebui sa gasiti destule link-uri pentru ca biserica catolica a facut multa valva.



Anne-Sarah si mamica sa Andreea

cataghe spune:

A spus cineva la un moment dat ca s-au epuizat toate aspectele legate de acest subiect. Intr-adevar, s-a discutat desre avort ca metoda "convenabila" de a scapa de o sarcina nedorita, despre avort ca metoda de a scapa de o sarcina provenita dintr-un viol, despre avortul terapeutic in cazul unui fat malformat.
Dar uite ca mai este ceva: avortul terapeutic de cauza materna. Exista boli - de exemplu boli cardiovasculare severe - in care viata mamei este pusa in pericol de sarcina. Si pentru cine nu stie, o spun clar si raspicat: NU exista metoda de contraceptie 100% sigura (exceptind abstinenta!!!). Deci, se poate intimpla oricui, inclusiv unei femei a carei viata poate fi pusa in pericol de o sarcina.
Poftiti la dezbatere, va rog!...

Catalina.

P.S. Uite ca mi-a mai venit ceva in minte: am vazut un film cindva, poate l-ati vazut si voi, cu o femeie bolnava psihic care pentru a duce o viata normala trebuia sa ia un tratament cu risc teratogen cunoscut. Femeia alege sa pastreze sarcina si renunta la tratament pentru a nu face rau copilului. Continuarea cred ca v-o imaginati: deraiaza complet, are recaderi groaznice cauzate de lipsa tratamentului. Nu stiu daca era cazul in film, dar in principiu aceste recaderi pot fi si definitive.

Deci, intrebare: cum este considerat avortul in astfel de cazuri speciale? Si ce ne facem cind in ecuatie sunt implicati si copii deja nascuti inainte de declansarea bolii?

This is the first day of the rest of my life!