Intre zambet si suspin

Intre zambet si suspin

In salonul unui spital se gaseau doi bolnavi. Unul din ei, care suferea cumplit din pricina plamanilor, era ridicat in fiecare zi de sora medicala la fereastra salonului, unde, sprijinit de perete, trebuia sa stea in picioare mai bine de o jumatate de ora. In acest timp incerca sa descrie cele vazute pe fereastra, colegului sau de suferinta, un barbat paralizat,tintuit la pat. Privea pe fereastra si-i descria plastic cum primavara punea stapanire peste parcul din apropiere. Zarzarii erau in floare, iar papadiile presarau galbenul lor regal peste vardela matasos al ierbii fragede. Un vant molatic unduia pletele unor indragostiti care se zbenguiau prin parc. Pe oglinda albastra a lacului pluteau nuferii unor lebede maiestuoase…
Zilele treceau parca mai usor, si paralizatul astepta acum cu infrigurare ziua urmatoare, cand va auzi din nou cat de minunata este lumea de afara. Incetul cu incetul, dorinta de a trai se trezea din nou in el. Simtea un nou freamat de viata in oasele lui imobile, cu fiecare noua descriere a frumusetii de afara.
Intr-o noapte ingrozitoare, ochii sai spre lume-omul bolnav de plamani, a inceput sa tusesca infiorator. Mana sa imobila n-a putut apasa butonul de alarma.
Spre dimineata, au scos cadravul din camera sa. Era acum singur. I-a venit o idee. A cerut sorei sa-l mute in patul de langa fereastra. Cu sfortari supraomenesti a reusit sa se ridice intr-un cot. S-a uitat pe fereastra sa vada macar un crampei din lumea de afara descrisa atat de minunat de colegul sau de suferinta.
In fata ferestrei era un perete mare si gol…

sirod spune:

Uneori ... a 'minti' nu e nicidecum o greseala, un lucru urit!
Am mai gasit cindva ideea ... superba!


DORIS

alinamoro spune:

Frumoasa povestioara,Rachel.
Multumim!

alina

alba spune:

Minunat de frumos,multumim!

&
Corina & Darian,tot mai nazdravan...(4 ani si 6 luni)

rachel owen spune:

Autobiografie in cinci capitole
(ispita)
-poveste cu subinteles-

Capitolul I
Ma plimb pe strada.
In mijlocul trotuarului este o groapa adanca.
Cad in ea.
Sunt pierdut.Sunt neputincios.
Nu e greseala mea.
Imi va trebui mult timp ca sa pot iesi din ea.

Capitolul II
Ma plimb pe acceasi strada.
In mijlocul trotuarului este o groapa adanca.
Ma fac ca nu o vad.
Cad in ea din nou.
Nu-mi vine sa cred ca ma aflu din nou in acelasi loc, dar nu e vina mea.
Imi va trebiu inca mult timp ca sa ies afara.

Capitolul III
Ma plimb pe aceeasi strada.
In mijlocul trotuarului este o groapa adanca.
O vad ca este acolo.
Cu toate astea, cad din nou in ea.Este un obicei deja.
Ochii imi sunt deschisi.
Stiu unde ma aflu.
Este greseala mea.
Ies imediat afara.

Capitolul IV
Ma plimb pe aceeasi strada.
In mijlocul trituarului este o groapa.
O ocolesc.

Capitolul V
Ma plimb pe alta strada.

MirelaV spune:

MirelaV
In viata 3 lucruri sunt irecuperabile: sageata pornita din arc, ocazia pierduta si vorba spusa pripit!

alinah spune:

Mi se pare atat de trist , azi se fac exact 2 ani de cand a murit tatal meu. Era indragostit de natura, ma gandesc daca as putea sa-i descriu primvara care tocmai ia viata

tlaura spune:

Laura, mama lui Andrei

http://community.webshots.com/user/tcatlaura

ralucami spune:

Prima povestioara m-a impresionat tare de tot!

Hai noroc si sanatate- ca-i mai buna decat toate!

angel_jp spune:

Minunate povestioare.Cred ca si-n viata multi patim la fel,ne izbim de foarte multe ori de probleme identice,le putem evita dar parca speri ca data viitoare sa fie mult mai bine....nu este asa ca te hotarasti sa schimbi srada...minunat!

alinamoro spune:

alina