lupta contra mizeriei umane&fizice din maternitati
Raspunsuri - Pagina 2
Cary spune:
Nu inteleg de ce "Trebuie sa cotizam corespunzator" in spitale pentru a se purta normal cu tine,atata timp cat in fiecare luna mi se retine CAS-ul.
Poate am nevoie,eu ca parinte de o consultatie pe an,dar totusi CAS-ul il platesc,nimeni nu ma intreaba daca vreau sau nu?
In spitale nu cere nimeni caviar si sampanie,ci doar sa se poate lumea civilizat,FARA cotizatii suplimentare!
Sper din tot sufletul sa se schimbe in mai bine sistemul sanitar!
Poate ne aude cineva fiind an electoral!
desprecopii spune:
Noi sprijinim toate activitatile si actiunile voastre. Forta www.desprecopii.com conta in capacitatea de actiune a fiecarui membru al sau.
Adriana - tu esti firul nostru care ne poate lega. Tu, ca jurnalista cu acces la un post de televiziune foarte popular - poti sa faci un fel de interviu gen BBC - cu opinii ale mamicilor din Romania. Groaza de a aduce pe lume un copil in conditii care ii pot opri viata - este infioratoare. Este un cosmar asa ceva-
Fetelor din Bucuresti - intilniti-va - si ... faceti un meeting spontan. Adriana - poate mobiliza un car de reportaj si... bulgarele va incepe sa prinda viteza.
Vom incepe semnarea unui protest care va fi inminat Ministrului Sanatatii - de voi insiva.
asteptam propuneri concrete de mobilizare si sprijin.
impreuna putem schimba ceva si putem arata ca NE PASA!

Desprecopii.com - Asa se naste o mare iubire.
adrianangi spune:
Draga admin.
Tocmai am spus ca ideea cu mitingul nu mi se pare potrivita. Atitea mitinguri sunt in tara asta..., eu fac o stire, dar nu va fi nimic spectaculos. A doua zi lumea va uita ce si cum... Imi mentin parerea: protestul nostru nu trebuie sa fie puternic in voce, prezenta numerica, densitate de pancarde ci in inteligenta.
Hai sa fim istetem, mamicilor, sa batem fundulet cefele groase din Romania!
"Nu exista dragoste.Exista doar dovezi de dragoste" Jean Cocteau
desprecopii spune:
ok adriana - inteleg. O sa vedem cum facem cu caciulitele.
Desprecopii.com - Asa se naste o mare iubire.
Andrada spune:
O alta idee ar fi pozitivarea aspectului. Deci ma gindeam mai ales la confectionarea unor insigne pe care si le pot prinde in piept doctorii si asistentele omenoase. Insignele respective se pot confectiona foarte usor de catre mamici sau viitoare mamici (o sa povestesc cum) si se pot darui asistentelor si doctorilor care au aratat dedicatie in momente critice. Iar daca insigna respectiva ar avea si ceva reclama intr-un ziar, TV ceva ar fi minunat.
Deci insignele se faca asa: se printeaza (aici trebuie facut un standard pe calculator Qsar poate ajuti tu) niste cerculetze in care sta scris " Asistenta cu inima de aur" inscriptia pusa intr-o inimioara aurie si jos f mic o ratusca cu sigla site-ului. Deci acest cerculetz se lipeste pe un carton, se lamineaza, pe spate se lipeste cu crazy glue un ac de sigurantza si gata.
Insigna respectiva se poate darui impreuna cu un certificat de recunoastere ceva pe care si-l pot atirna in birou..etc -cu numele asistentului/doctoritzei stipulat.
Andrada
L’amore che move il sole e l’altre stelle. Dante
Iubirea misca soarele si celelate stele
anna maria spune:
Si eu sunt o mamica super iritata de ceea ce se intimpla in spitalele noastre si ma gindeam la un asemenea subiect.Uite ca s-a gasit un indraznet.
Felicitari!
Va stau la dispozitie pt. orice si va sprijin in toate!
Teodorei
in 11 sapt.,DPN 15 aug.
petra spune:
Eu am mascut in Romnia, intr-un spital care avea alocate 2 etaje pentru sectia maternitate si ginecologie. La fiecare etaj era cate un al medic sef de sectie. si asta se vedea de la o posta. Unde am mascut eu (am avut noroc) era chiar medicul meu, sef de sectie, si a impus de la medici pana la infirmiere o disciplina si o ordine care a dat rezultate. adica asistentele dragute, isi faceau treaba fara sa astepte recompense, imfirnierele la fel , iar medicii se opreau de fiecare data la fiecare femeie internata acolo. Nici vorba sa doarma medicul de garda cand erau nasteri. Pare incredibil dar este adevarat si se intampla in Romania, in anul 2000!
Era curat si in saloane si mai ales la toalete. Fiind folosita de mai multe femei, nu se pasra asa de bine, dar daca mergeai dimineata devreme la toaleta , era bine curata si pusa la punct si peste zi infirmierele curatau si dezinfectau mereu.
Pe cand la celalalt etaj, era mizerie multa, asistente nesuferite si infirmiere cu nasul pe sus, si bineanteles ca actul medical avea de suferit. Si ambele sectii tineau de acelasi spital, aveau aceleasi fonduri dar aveau OAMENI diferiti.
Cand se v-a schimba mentalitatea omului se vor schimba multe odata cu ea.
Am uitat sa va spun ca medicul care a avut grija de mine a facut multa practica si intr-un spital din Germania, acum fiind plecat definitiv acolo, si nu mai stiu cum arata fosta lui sectie model. Acest om era un om mai deschis la nou, si avea experienta si profesionalismul la cote ridicate.
lorelei_19 spune:
Da, da, si ideea cu ecusoanele e minunata! I-ar motiva pe unii sa fie mai omenoshi, sa nu uite juramantul pe care l-au depus cand au terminat facultatea...
Imi amintesc... eram la reanimare- sau sectia postoperatorie, cum i se spune... proaspat operata (cezariana), cu dureri si privirea incetzoshata. Langa mine erau cateva femei care gemeau... gemeau mai ushor sau mai tare, dupa cum le apuca durerile. Uneori era de nesuportat, voiam sa dorm, mi-era cumplit de somn si ele gemeau ... si nimeni nu venea!!!!! la un moment dat, dupa cateva ore bune, intra in sfarsit un doctor in salon! m-am simtit asa de ushurata, mi-am spus ca dupa o sa pot dormi! Doctorul s-a dus direct la pacienta lui cu care a stat de vorba vreo 10 minute. Celalte au respectat asta si au tacut. In momentul cand s-a ridicat, femeia care se vaita cel mai tare, l-a strigat: Dom' doctor, venitzi va rog frumos pana la mine. Raspunsul lui: voi nu sunteti pacientele mele, nu ma intereseaza. Dupa care a iesit rece din salon, lansandu-ne inmarmurite pur si simplu. Asemenea episoade n-au voie sa se intample!!!! Sub nici o forma! Trebuie sa se termine o data balciul asta!
Lorelei & Family
roxanasc spune:
Eu am nascut la Iasi, la maternitatea Cuza Voda. Conditiile materiale au fost foarte bune, dar aspectul uman a lasat extrem de mult de dorit. M-am internat noaptea la ora 1 si am nascut abia seara la 20.20 printr-o cezariana fulger (nu le-a placut cum se auzea inima copilului). Intre timp, am fost tratata foarte prost, jignita, chinuita, si chiar umilita. Chiar si doctorita care m-a urmarit 9 luni m-a lasat balta si m-a trimis "unde-i de garda".
Banca Mondiala ar trebui sa investeasca nu numai in baza materiala ci si in comportamentul si atitudinea personalului medical.
Sint si eu de acord cu hainutele si caciulitele inscriptionate.
Roxana, o mamica fericita
, si Lizuca, un copil fericit 
ancuta06 spune:
Eu nu am nascut in Romania, pentru ca nu am vrut. Mi-era chiar groaza de asta. Acesta este principalul motiv pentru care am venit in Olanda, ca sa pot naste aici.
Una dintre surorile mele a nascut la Spitalul Filantropia, si am fost si noi toate acolo, cand a nascut. Pot sa va spun ca la sfarsitul zilei, mi-am jurat ca nu nasc acolo. Si nu pentru ca ar fi fost doctorii rai, sau asistentele. Daca s-a intampalt asa, nu stiu. Bine, sora mea a si cotizat suficient. Dar, in primul rand ca in tot spitalul era intuneric, sala de nasteri parea un abator, de pe hol. Am stat acolo, langa usa, si mi s-a facut rau.
Eu am vrut ca nasterea sa mi-o amintesc cu placere, sa nu-mi umbreasca nimic fericirea de a-mi vedea bebele, sa nu-mi fie frica, fiind la prima nastere. Eu nu suport nici cea mai mica durere, dar, credeti-ma, la nastere nu am avut nici o problema, nu mi s-au parut mari durerile, nu mi-a fost frica. Stiam ca sunt pe maini bune, de profesionisti, nu le-a lipsit zambetul de pe buze nici un minut. Si, chiar le-am strigat sa taca la un moment dat, ca nu mai suportam sa se vorbeasca in jurul meu cand aveam contractii, mai ales in olandeza. Si, spre surprinderea mea, nu a mai scos nimeni nici un sunet.
Bineinteles, sotul meu a fost cu mine tot timpul, si m-a ajutat foarte mult prezenta lui. Am avut o nastere superba.
Oare cand se va intampla si la noi, in Romania, sa simtim incredere atunci cand ne ducem intr-un spital, cand nu ne va mai fi frica sa fim tratati, operati?
Nu stiu daca va ajuta in vreun fel atitudinea noastra, a mamicilor de pe forum, dar, macar, e un inceput. Este inadmisibil ce se intampla la noi in tara, iar stirile de la maternitatea din Ploiesti m-au socat.
Sunt de parere ca un reportaj TV ar fi de folos, daca ar fi facut mai lung, documentat, cu episoade si exemple. Nu stiu daca vreo scrisoare adresata oficialitatilor, va ajunge la ei.
Ancuta
http://community.webshots.com/user/Busch_family
