Legenda Uniunii Europene

Continua discutia pe forumul nou. Apasa aici

Legenda Uniunii Europene | Autor: Cristina

A fost odata un taran sarac si cinstit, roman. (El putea fi
deopotriva bulgar, bosniac, albanez, slovac, sau ucrainean, importante fiind - in acest caz, saracia si cinstea. De altfel, in variante, legenda circula si in folclorul nou al amintitelor popoare).
In satucul sau natal, izolat de lume, se zvonise ca undeva
departe, peste noua munti si noua tari, s-ar fi aflat o baroneasa
instatita, cu darnicie fara seaman, pe care ar fi chemat-o Uniunea Europeana.
Si zvonul nu era numai zvon, caci vazuse omul prin vecini, ba pe
unul, ba pe altul, falindu-se cu darurile acesteia. Drept care, intr-o
buna zi, si-a luat toiagul si a purces la drum. A batut la poarta
palatului si i s-a deschis. Doamna cea mare l-a primit, l-a poftit sa sada si, fiindca era peste masura de ostenit, l-a imbiat cu Coca-Cola si guma de mestecat. Taranul a gustat cu masura din bucate si, nerabdator, si-a spus pasul:
"Marita Doamna Uniune, am auzit ca faci daruri celor nevoiasi. Eu am
acasa, pamant bun, ape limpezi, am si paduri. Iarna insa-i cam lunga la mine in tinut, aproape sapte-opt luni pe an. Ca sa lucrez bine as
avea nevoie de o pereche de incaltari. Sunt descult si mi-e frig. Doar
atat iti cer".
Doamna Uniune Europeana l-a masurat din cap pana in picioare si a
ramas cu privirea pironita la degetele acestuia, vinetii, infrigurate, batatorite si prafuite de drum. Apoi a glasuit:
"Omule esti descult si eu te inteleg. Dar, tot ce-ti pot oferi
este o basca. Una noua si de calitate europeana - Armani, Versace.
Tine de frig, de ploaie".
Omul a luat basca, a oftat dezamagit, a multumit si a facut
calea-ntoarsa spunandu-si: "Totusi e doamna buna. Putea sa nu-mi
dea nimic". A trecut iarna si, din gerurile sale cumplite, omul a
iesit destul de bine, doar cu un deget - cel mic de la piciorul stang - degerat. Apoi vara istovindu-se, a purces iar pe lungul drum al Doamnei Uniuni, spunandu-i pasul vechi:
"Sunt descult. O pereche de incaltari mi-ar prinde tare bine".
Doamna l-a privit cu intelegere si caldura, l-a ospatat cu
Coca-Cola, oferindu-i iar o basca noua-nouta, Steillmann.
"Daca-i degeaba, merita s-o iau" isi spune la intoarcere taranul
cel sarac si cinstit.
Iarna a trecut cu chiu cu vai si, in afara altui deget de la
picior, numai unul, degerat si amputat de doctor, omul n-a avut de
suferit.
A urmat primavara, vara si, pe cand frunzele s-au ingalbenit,
taranul si-a amintit de Doamna cea darnica, pornind iar spre ea, sa-si incerce norocul. Dinaintea acesteia si-a baut cu pofta paharul de
Coca-Cola, ba a mai si cerut unul, caci incepuse sa-i placa, dar de intors s-a intors tot cu o basca. Totusi nu s-a dat batut. An dupa an a strabatut calea plin de speranta, primind cu politete stiutul dar. Pana intr-o iarna, cand zapezile si gerurile au fost mai amarnice ca niciodata. Prins cu treburile, picioarele i-au degerat, s-au cangrenat si doctorul a trebuit sa i le amputeze, spre a-i salva viata. Purtat pe brate de vecini, omul a batut la poarta Doamnei Uniuni care, iute, si-a dat seama de trebuinte, facandu-i cadou un carucior de invalid, cu rotile, nou si stralucitor, avand douazeci si una de viteze si telecomanda.
Omul a multumit si intorcandu-se in satul sau a starnit, cu
masinaria cea aratoasa, mari invidii. De aici i s-a tras un necaz: intr-o noapte a fost calcat de hoti. Acestia nu gasisera mare lucru dar plecasera acasa cu saci intregi de basti. Oameni cu frica de Dumnezeu, ii lasasera, totusi, caruciorul. In prag de iarna taranul s-a pomenit astfel fara basca.
Asezat comod in caruciorul sau silentios, a pornit iar cale de
noua munti si noua tari, s-a infatisat Doamnei Uniuni si i-a spus:
"Marita Doamna, m-au calcat hotii si, acum la caderea zapezii,
sunt cu capul descoperit. Fii buna si da-mi o basca, fiindca stiu ca ai si poti".
Doamna l-a masurat din cap pana la brau (acolo unde incepea
carutul) si ganditoare i-a spus:
"Bade draga, eu te inteleg. Dar, tot ce-ti pot darui acum este o
pereche de incaltari. A propos. Asa cum te vad, cred ca nu poti
munci. Nu-mi vinzi mie pamantul dumitale? Cu banii primiti ai putea sa-ti cumperi cea mai buna basca".