Divort, partaj,etc - caut info
Nu este vorba de mine ci de cineva apropiat mie. Pe scurt, divortul a aavut loc acum 12 ani. La acea vreme copiii (2) erau minori. Nu s-a facut partajul. Acum ambii copii sunt majori iar sotul vrea jumatate din apartamentul in care acum locuieste mama cu fata cea mica (18 ani-studenta). Dupa divort sotul a parasit apartamentul si a plecat cu trei masini pe care acum nu le mai are. Ce sanse are ca acum sa primeasca jumatate din valoarea averii comune (la aceasta ora, apartamentul respectiv) `??? Va rog mult, daca stiti, poate e vreuna din fete avocata sau vreunul din sotii vostri... as avea mare nevoie de raspuns, aici sau pe privat... As vrea sa stiu daca dupa 12 ani de la divort se mai poate deschide proces de partaj si daca da, cine il plateste? Cel care il deschide? Sau ambii? Cum ar trebui sa procedeze doamna in cauza ca sa poata ramane in casa?
Va rog mult de tot...
Laura si burtica de 23 saptamani
Raspunsuri
cataghe spune:
Din cite stiu eu cheltuielile de judecata le plateste cel care deschide procesul, dar in cazul in care cistiga se cere partii care a pierdut sa-i returneze banii. Onorariile avocatilor ii privesc pe fiecare personal. Despre problema partajului imi pare rau, nu pot sa te ajut, nu stiu.
Totusi, 12 ani mi se pare cam mult. Trebuie vazut daca nu exista un termen de prescriere sau ceva de genul asta, chiar nu ma pricep... Cred ca cel mai bine ar fi sa ia legatura cu un avocat specializat in divorturi, o consultatie nu cred sa coste o avere, si atunci se lamureste exact.
Catalina.
This is the first day of the rest of my life!
Celine spune:
quote:
Bunurile proprii
Dupa ce am vazut in linii generale care sunt considerate bunuri comune si ce regim juridic le este aplicabil sa analizam si categoria bunurilor proprii. Sa facem mai intai cateva precizari prealabile: bunurile proprii reprezinta o exceptie de la comunitatea de bunuri, asa cum aratam mai sus Codul familiei instituind prezumtia ca orice bun dobandit in timpul casatoriei de oricare dintre soti devine comun. Bunurile proprii sunt limitativ prevazute de lege (art. 31), iar sotii nu pot determina prin acte juridice care bunuri sunt de acord sa intre in categoria celor comune sau proprii. Exista anumite categorii de bunuri care, desi sunt dobandite cu sume de bani comune, au caracterul de bun propriu datorita afectatiunii sale. Astfel sunt, de exemplu, obiectele pentru exercitarea profesiei.
Sa enumeram mai intai cele sase categorii de bunuri considerate prin lege ca fiind proprii si vom reveni apoi cu unele precizari acolo unde acestea se impun. Conform art. 31 din Codul familiei sunt bunuri proprii fiecarui sot: a) bunurile dobandite inainte de incheierea casatoriei, b) bunurile dobandite in timpul casatoriei prin mostenire, legat sau donatie, afara numai daca dispunatorul a prevazut ca ele vor fi comune, c) bunurile de uz personal si cele destinate exercitarii profesiunii unuia dintre soti, d) bunurile dobandite cu titlu de premiu sau recompensa, manuscrisele stiintifice sau literare, schitele si proiectele artistice, proiectele de inventii si inovatii, precum si alte asemenea bunuri, e) indemnitatea de asigurare sau despagubirea pentru pagube pricinuite persoanei, f) valoarea care reprezinta si inlocuieste un bun propriu sau bunul in care a trecut aceasta valoare (in termeni juridici este vorba despre subrogatia reala cu titlul universal).
In legatura cu prima categorie de bunuri, sunt situatii cand unul dintre viitorii soti este proprietarul unei locuinte in care va locui cu partenerul sau. Daca pe parcursul casniciei sotul neproprietar face anumite investitii in cladirea respectiva (zugraveli, gresie, faianta etc) acesta nu trebuie sa-si inchipuie ca in urma partajului risca sa "piarda" propria locuinta in favoarea celuilat. Locuinta respectiva este bun propriu (fiind dobandit inaintea casatoriei), sotul celalat putand avea, cel mult un drept de creanta pentru cheltuielile facute cu imbunatatirile.
Referindu-ne la cea de-a doua categorie de bunuri proprii, sa precizam ca manifestarea vointei dispunatorului in sensul ca bunul transmis prin legat sau donatie sa devina comun poate fi expresa sau tacita, dar in acest din urma caz trebuie sa fie neindoielnica. In practica se ivesc adesea probleme de interpretare in legatura cu darurile de nunta. In general, s-a considerat ca darurile de nunta de parintii unuia dintre soti (de obicei fara a se preciza "destinatarul") devin comune atat pentru ca sunt dobandite in timpul casatoriei, ci si pentru ca se presupune intentia dispunatorului ca ele sa devina comune. Pe de alta parte, daca aceste daruri au valoare deosebita, constand in autoturisme, sume mari de bani, fara precizarea expresa ca darurile se fac ambilor soti, atunci bunurile vor fi proprii copillului parintilor donatori.
Din cea de-a treia categorie, bunurile de lux au starnit dispute mai aprinse, adesea fiind vorba despre bijuterii achizitionate in timpul casatoriei cu bani comuni, dar destinate, cel mai adesea folosirii lor de catre sotii. In concret, este o chestiune de apreciere a unei situatii de fapt, mai exact a nivelului de trai si a veniturilor realizate de catre soti. Astfel, s-a considerat ca asemenea bunuri sunt comune daca au o valoare deosebit de mare, disproportionata fata de veniturile sotilor si de nivelul lor de viata. In acest caz s-a apreciat ca astfel de obiecte au fost achizitionate in scopul realizarii unor investitii in timpul casatoriei.
Partajul
Art. 36 din Codul familiei arata ca la desfacerea casatoriei, bunurile comune se impart intre soti, potrivit invoielii acestora. Daca sotii nu se invoiesc asupra impartirii bunueilor comune, va hotari instanta judecatoreasca. Asadar, sotii pot cadea de acord asupra modului de partajare a bunurilor dobandite in timpul casatoriei (solutie fericita), acest lucru putandu-se face fie in fata instantei, fie prin intocmirea unui act notarial.
Daca insa nu se poate ajunge la o intelegere, oricare dintre soti poate cere, fie o data cu actiunea de divort, fie dupa desfacerea casatoriei impartirea bunurilor comune. Este o actiune imprescriptibila, prin urmare nu are importanta cat timp a trecut de la divort si pana la cererea de partaj.
Actiunea de partaj se timbreaza in prezent cu suma de 150.000 lei, dar este bine sa stiti ca din momentul in care sotii isi contesta cota ce li se cuvine, atunci instanta de judecata le va pune in vedere sa timbreze in conformitate cu valoarea contestata. Instanta competenta este cea de divort daca impartirea se face in cadrul procesului de divort. In caz contrar, partajul este guvernat de dreptul comun.
Cel mai aprig disputat aspect atunci cand se face un partaj al bunurilor comune, avand in vedere ca si relatiile dintre parti sunt adesea tensionate, este criteriul dupa care se realizeaza. Literatura si practica judiciara s-au pronuntat in sensul potrivit caruia cota-parte ce se cuvine fiecaruia dintre soti se stabileste in raport de contributia sa dobandirea si conservarea bunurilor comune. Este vorba despre dobandirea tuturor bunurilor comune, deoarece acestea se afla in proprietate devalmasa, adica nu se poate stabili o cota-parte asupra bunurilor si cu atat mai putin asupra unui anumit bun. Contributia sotilor este o chestiune de fapt si se poate dovedi prin orice mijloc de proba. In stabilirea aportului fiecarui sot se va lua in considerare si munca pe care femeia o depune in gospodarie si pentru cresterea copiilor. In stabilirea contributiei la dobandirea bunurilor comune se va tine seama, daca este cazul, si de imprejurarea ca o anumita perioada sotii au trait separati in fapt.
Exista, in stabilirea masei partajabile, anumite bunuri cum sunt sumele din veniturile provenite din munca, platite cu titlu de pensie de intretinere sau pentru o datorie personala ori cheltuite de catre un sot in afara sarcinilor casatoriei (adica risipite). Acestea nu se includ in masa bunurilor comune supuse impartirii, dar se tine seama de ele pentru a se determina cota-parte ce revine fiecaruia. Ar fi de altfel inechitabil ca un sot care are venituri de 2.000.000 lei sa poata lua bunuri in raport cu aceasta valoare in conditiile in care cheltuie pentru anumite vicii 3.000.000 lei.
Regimul matrimonial al comunitatii de bunuri inceteaza odata cu desfacerea casatoriei. In consecinta, bunurile dobandite de oricare dintre fostii soti sau chiar de amandoi nu mai sunt comune. Daca unul dintre soti plateste el pretul, atunci bunul devine propriu, fiind dobandit dupa desfacerea casatoriei. Daca pretul este platit de amandoi, atunci vom fi in prezenta unei proprietati pe cote parti. La achizitionarea fiecarui bun sotul va avea o cota parte determinata, spre deosebire de proprietatea devalmasa unde cotele erau numai determinabile asupra intregii mase de bunuri si nu asupra fiecarui bun privit individual.
Contract de casatorie
Articol scris de : Livia Stoica, avocat in Baroul Bucuresti
e-mail: liviasro@yahoo.com
Sursa: http://www.eva.ro/familie/articol104-1.html
Trebuie sa caute un avocat bun, care sa poata dovedi ca a plecat cu 3 masini la data respectiva si in felul asta s-ar putea sa ramana cu apartamentul, zic si eu, nu-s avocat.
Numai bine!
Monica-Elena spune:
Dupa cate stiu eu daca divortul a avut loc acum 12 ani nu cred ca se poate face acuma partajul.Partajul se face si el intr-un anumit termen. Dar cel mai bine sa intrebi un avocat.
Monica
Aliada spune:
Tocmai e subliniat in articolul de mai sus ca nu are importanta cat timp a trecut de la divort,deci faza asta pica.Laura,singura solutie e sa angajeze un avocat bun si sa dati de urma masinilor.