Durere,ura......dragoste?

Nu stiu cum sa incep, ca sa ma intelege-ti voi despre ceea ce va voi spune eu acuma , dar este trist.Cert este ca i-am spus fiului meu....ca sa o roaga pe mamica lui ca sa ii gaseasca al tatic!Dureros stiu.Pentru cei ce nu stiu sunt divortat,am un baietel de 4 anisori.Ma ve-ti judeca poate aspru, poate meri, poate nu, ramane ca voi sa judecati asta.Sa reanodam firul vieti mele.am fost casatorit 3 ani,dar nu au fost cei mai fericiti din viata mea cu toate ca as fi vrut din toata inima mea.Fosta mea sotie este MIRESA DE PROFESIE!Stiu ca nu intelege-ti expresia asta,a mai fost casatorita de 3 ori.Nu a fost o casnicie reusita din niciun punct de vedere,pe ea a interesat-o sa fie maritata doar cu numele,si sa aiba un copil.Si eu mi-am dorit sa fiu tatic,cum as putea oare sa uit atunci cand m-a anuntat ca voi fi tatic,nu am dormit o saptamana,eram bucuros,VOI FI TATIC mi-am zis atunci.Era ceva nemaipomenit!Vedeam cum burtica ei creste in fiece zi,zambeam la gandul ca va da nastere fiului nostru. Cum as putea oare sa uit atunci cand ea mi-a luat mana si mi-a pus-o pe burtica ei sa simt o noua viata!Am renasscut inca o data atunci cand mi-a zis ca in acea noapte vom fi mai multi,DOAMNE!Nu sunt cuvinte sa pot descrie atunci cand mi-am vazut fiul in prima lui ora de viata.S-a uitat la mine mirat,apoi mi-a zambit,parca ar fi stiut ca eu sunt taticul lui.Atunci am simtit ca toata lumea este a mea,eram in stare sa opresc pe toata lumea pe strada sa strig ca sunt TATA!Cum as putea oare sa uit cand a venit acasa cu fiul nostru.Era asa de tacut.Era asa de scump cand a venit acasa.L-am iubit din prima clipa cand l-am vazutCum as putea oare sa uit primul lui scancet pe care l-am auzit si primul cantecel pe care i l-am cantat usor la urechiusa,era mirat ,inca nu auzise asa ceva .Cum as putea oare sa uit cand il tineam pe pieptul meu si adormea asa ,eu ii vegheam somnicul sa ii fie cat mai lin si cat mai linistit.Nu puteam sa ma satur de el sa il privesc sa il sarut la nesfarsit.Fatalitatea a facut ca eu si cu mamica lui sa nu ne intelegem in aceasta casnicie.Am ajuns la divort,nu mi-am dorit lucrul acesta pentru nimc in lume,cu taoate ca eu am intentat actiunea de divort am facut-o pentru ca ea a dorit asta.Am trecut cu greu peste aceasta etapa dureroasa din viata mea .Acum cand ma duc sa-mi vad fiul, pentru ca a ramas la ea,eu am dorit lucrul acesta am spus ca fiul nostru sa stea cat mai mult timp cu un parinte,am vrut ca sa ii fie mai usor asa lui,nu ii convine ei ca fiul nostru sta numai cu mine, pot spune ca pe ea nici nu o mai vede,nu mai exista daca pot spune asta.O fi oare geloasa pentru asta?Si in ultimul timp mi-a spus ca ....POTI SA VI SA STAI CA UN CAINE LA USA LA MINE SI NU O SA TE LAS SA-TI VEZI COPILUL!Ce om ar spune asta?Ce om ar face copilului ei asta?Nu pot intelege asta,refuz sa inteleg asta. Din cauza asta am ajuns sa-l rog pe fiul meu ca sa o roaga pe mamica lui sa ii gaseasca alt tatic.Va putea oare sa ma inlocuiasca altul?Nu ,nu cred!

erika23 spune:

Imi pare nespus de rau ca aud asa ceva, mi-au dat si lacrimile....
Crede-ma ca si eu ma aflu intr-o situatie destul de grea, numai ca pe sotul meu nu-l lasa parintii lui sa ma mai vada pe mine si pe copil. Eu stau la ai mei , iar tata numai vrea sa-l vada pe el...
Nu sunt instare sa povestesc acum pt ca sufar enorm ....
Cel mai mult m-a emotionat cuvintele pe care ai putut sa i le spui copilului... Cum poate o mama sa nu-l lase pe tatal copilului sa-si vada copilul, ea nu se gandeste cat de greu iti e...
Dar fi tare pt ca tu esti barbat, si las-o sa vada ca nu suferi... asta e sfatul meu, daca vede ca tu numai vrei poate te va ruga ea sa te duci sa-l vezi. Oricum sa ai grija de BB pt ca el nu are nici o vina
Sarbatori fericite si sanatate!!

Brindusa si bb Madalin
http://www.babiesonline.com/baibies/m/madalin

Mirunda spune:

Draga Aron,

este tare trista povestea ta...nu spui cat timp a trecut de la divort, dar pare a fi fost de curand...ceaece face mama fiului tau este tare urat, caci foloseste copilul ca mijloc de lupta sau de razbunare impotriva ta. Din pacate de multe ori copii platesc prostiile noastre, si ei ies intotdeauna in pierdere din aceste razboaie...sfetul meu este ca atunci cand iti vezi baietelul sa incerci sa ii spui cat de mult il iubesti, si sa ii explici sa EL NU ARE NICI O VINA CA VOI V-ATI DESPARTIT, copii tind de multe ori sa creada acest lucru. Sa incerci sa il vezi cat de des poti, in limitele stabilite, fosta ta sotie nu are dreptul sa iti interzic asa, si pe urma exisata tribunale unde te poti adresa, sigur vei gasi o cale legala de a-ti vedea baiatul. Si inca ceva: stiu ca este greu, pari un om sensibil si bland, dar cred ca ai adunat mult necaz pe aceasta femeie: nu o vorbi totusi de rau copilului tau! Este mama lui, si va sti el mai tarziu sa traga singur concluziile, dar in lumea lui , si asa zgzduita din temelii, el trebuie sa stie ca are dreptul sa o iubeasca si pe mami si si pe tati, care raman parintii lui, chiar daca nu mai sunt impreuna . Macar tu incearca sa nu o vorbesti de rau.
Si incearca sa gasesti o cale civilizata de a ii explica ei (stiu ca este usor in teorie mar tare greu in praxis...) ca un copil , mai ales un baietel, are mare nevoie de tatal lui..inceaca sa nu lasi loc urei sa iti stapaneasca inima, oricat ar fi de greu, caci ura naste ura, si pe ea nu vei putea construi nimic...
Toate cele bune si Doamne ajuta!
Nu dispera, cu rabdare si calm vei reusi, sunt convinsa.
Mirunda

"Copilului tau, atunci cand este mic, sa ii daruiesti radacini, atunci cand este mare, aripi".

Alyssa spune:

Aaron,
imi pare rau ca treci prin aceste clipe grele... Dar ca raspuns la intrebarea ta cea daca te va putea inlocui un altul iti spun sincer ca nu. Tu esti tatal copilului si vei fi tatal lui chiar daca vrea mama lui sau nu... Dar sa stii ca gresesti spunindu-i fiului tau sa o roage pe mama lui sa ii gaseasca alt tatic... Nu bagati copilul in razboiul asta de sentimente, de durere, de confuzie. El nu este o arma si nici o platosa. Incercati sa ii faceti viata cit mai normala, cit mai linistita emotional... Stiu ca este usor de spus si greu de facut... Trec si eu prin separare si am si doua fetite cea mare de seama cu baiatul tau. Noi mergem la sedinte de "mediator" care ne face sa vedem amindoua partile divortului si sa punem interesele copiilor inainte de orice. La voi exista asa ceva? Pe noi ne-a ajutat foarte mult. Recunosc cu rusine ca si eu am spus "nu am sa il las sa vada copii niciodata"... Dar nu asta e calea, ranim copiii...

karol spune:

Buna Aron,
Sincer, imi pare rau ca treci prin asa ceva.Habar nu am cum ar trebui sa faci ca EA-ex wife sa inceapa sa gandeasca pt ca vad ca momentan este in repaos.Un om normal nu cred ca se razbuna pe alt om cu ajutorul copilului.Mi se parea normal sa-ti interzica sa-ti vezi copilul daca erai un tata denaturat dar din cate spui tu,inteleg ca-ti adori puiul.Si eu am avut probleme cu sotul meu si pt o scurta perioada chiar ne-am separat dar niciodata nu am indepartat copilul de tatal ei.Indiferent de cata ura aveam in suflet n-am stricat relatia fetitei mele cu tatal ei.
Eu cred ca trebuie sa fii mai tare, sa nu-i mai arati ei ca suferi si poate atunci o sa realizeze ce a pierdut.Si fii sigur, puiul tau n-o sa te inlocuiasca niciodata cu un alt tatic.
Cu drag.

leda spune:

Ce nu prea inteleg eu, draga Aron, este titlul ales pentru subiect. Durerea este a ta, ura este a ei si dragostea pentru copil? Si atunci de ce semnul intrebarii? Asa ar trebui sa fie! Sa te intrebi, de ce ura? De ce durere? Si cine o sa sufere cel mai mult dintre toti? Nu cred ca este foarte bine ce ai facut. Nu poti sa implici un copil de 4 anisori in rezolvarea unei probleme pe care doi oameni maturi refuza sa o si discute. Mai gindeste-te, poate incercati sa vorbiti intre voi si sa evitati discutiile prin intermediul copilului. Si asa o sa fie lipsit de dragostea de care are nevoie. Durerea si dragostea sunt ale copilului. Dati-i copilaria inapoi! Nu fi suparat! E o parere pe care poti sau nu s-o iei in seama.

DUMNEZEU ESTE IUBIRE!

cartedeschisa spune:

Da, trista poveste...aron? Ma intreb cata putere ai avut sa intrebi pe copilasul acela asa ceva? Doamne, voi sunteti in competitie si pana la urma copilul va suferi.
ESTI tatal lui si asta nu se va schimba niciodata. Multi oameni spun ca..copiii sufera cand parintii divorteaza din cauza ca exista riscul sa nu isi mai vada asa des unul din parinti. De fapt copiii nu sufera din acest motiv..ci din faptul ca unul din parinti uita sa fie parinte..nu lipsa lui il deranjeaza pe copil ci faptul ca nu se mai implica. Puteti fi fericiti si asa! Atentie! Acest copil totdeuna te va iubi si tu vei fi totdeauna tatal lui sa nu ai niciun dubiu! Si nu in ultimul rand, ai un drept legal..pe care ar trebui sa il folosesi inainte ca, acest copil va creste asa mare cat sa inteleaga si sa se framante din pricina matura ca aceasta!!!!! ar trebui sa existe numai dragoste..asa ca lasa de la tine! Mai este un aspect...exista oameni cu har, care te pot indruma..cauta-i..sunt in fiecare biserica si iti este la indemana..ca si noua..si nu stiu decat ce insemna iubirea..incearca Pr. Dinu de la parohia serban voda...un duhovnic deosebit ..salveaza multe suflete! Uneori rezolvarea e atat de aproape!

PrInTeSs2_ spune:

Eu una nu inteleg mamicile care se folosesc de propiul puiut pentru a se razbuna. Parinti mei au divortat cand eu aveam 4 anisori, datorita faptului ca nu s-au inteles si vroiau sa imi dea o viata linistita. Mama mea nu s-a mai recasatorit pana eu nu am ajuns la 22 de ani. Tatal meu normal fiind barbat si-a facut viata repede s-a recasatorit nici dupa un an. Vreau sa va spun ca mama mea la doua saptamani ma ducea la usa lui, ma invineteam de plans pt ca nu vroiam sa merg . Insa ea tot timpul mi-a zis ca trebuie sa stiu care este tatal meu...normal copil nu intelegeam si vreau sa specific ca nu mi-a platit pensie alimentara niciodata...niciodata numi s-a spus de ce au divortat, doar atat ca vroiau sa imi ofere o viata linistita si nu puteau impreuna...a trebuit sa cresc si sa imi descopar propriul tata si sa inteleg defapt de ce nu a stat mama cu el.Nu am copii inca imi doresc enorm de mult insa stiu un lucru orice s-ar intampla intre mine si sotul meu niciodata nu voi incerca sa inlatur copilul din viata lui,chiar dimpotriva am sa il fortez sa faca parte din viata copilului.
Cel putin asta e parerea mea.
Iar tu Aron ar trebui sa nu cedezi si sa te implici cat de mult posibil in viata fiului tau, pt dragostea care o porti in tine ca tata trebuie sa treci peste toate obstacolele vietii.
si sa auzim de bine.

Aliada spune:

Poate nu ne-ai spus toata povestea,poate ai ranit-o urat de tot si ea nu mai vede clar printre atata ura.Dar chiar si asa,ea nu procedeaza corect,copilul are un tata dornic sa participe in viata lui si nu e corect sa-l priveze de acest avantaj.
Incercati sa discutati voi doi ca niste adulti,sa lasati ura ce s-a instalat intre voi si sa va ganditi mai intai la binele copilului vostru si apoi sa va puneti si pe voi.

bibi spune:

ARON ii frangi inima micutului. Ce sa mai inteleaga?!? Cum adica sa-i gaseasca mami alt tatic?!? Pai cred ca primul gand care ii trece prin minte e cel de abandon. El are un singur tata. Daca nu te interesa pustiul atunci poate ca era indicat ca mama lui sa caute un barbat care sa-ti tina locul, dar asa?
Strange-o de gat, cheam-o in judecata pentru stabilirea unui program de vizitare, lupta pentru copilul tau!!!

sperantza nu moare spune:

aron draga,

eu nu am copii, dar am in jurul meu destule cunostinte cu copii, si in plus ma pot raporta la ceea ce a fost intre parintii mei, care desi nu s-au despartit au avut multe neintelegeri pe care noi copiii nu le-am stiut niciodata. daca fosta ta sotie este un om rational, explica-i ca voi doi ati divortat, pentru ca pana la urma casatoria este o conventie facuta de oameni, dar ca tu esti tatal micutului este un fapt care nu se poate dezlega, deznoda, renega, si ca daca isi iubeste fiul sa faceti de comun acord un program de vizita, in care sa-l iei sa petreceti timp impreuna. Nu-l mai invenina pe copil cu astfel de lucruri, sarmanul deja a suferit cand ati divortat voi, si se va simti respins, nedorit. Daca nu va intelegeti de vorba buna, si daca prin divort s-a convenit dreptul tau la vizita, poti contacta un avocat, ca macar legal nu-ti poate refuza acest drept, foarte bine spus DREPTUL TAU SA-TI VEZI COPILUL! sau du-te la protectia copilului, ei ar trebui sa apere drepturile copilului! macar sa te invete unde sa te duci sa te adresezi, judecata e prea costisitoare si poate reusesti sa o eviti. Oricum cand va mai creste copilul va afla ce si cum, chiar daca mama ii va ascunde adevarul si poate va spune si lucruri neadevarate despre tine si va judeca. Intre timp nu te lasa batut, lupta, altfel ai pierdut fara sa incerci.
Un alt tatic, cu tot norocul de a avea mama lui un sot excelent, nu poate inlocui dragostea celui care l-a zamislit si l-a dorit. Daca nu-l iubeai era alta poveste.
Gandeste-te bine! Iar cu bebe poarta-te frumos, fara sa-i dai semne de suparare, altfel va avea probleme emotionale toata viata.
Deci scoate "sabia" si du-te sa lupti pentru copilasul tau.
Sa fie sanatos, frumos si norocos!

Sperantza nu moare