paharul in plus ...

Continua discutia pe forumul nou. Apasa aici

paharul in plus ... | Autor: jade

nu stiu cand s-a strecurat in viata noastra … s-a intamplat incetul cu incetul … prima oara la o petrecere, peste un timp la alta, mai apoi la toate petrecerile … dupa cativa ani, acel pahar in plus a inceput sa se intample si acasa … orice vizita, orice suparare, orice realizare era un motiv pentru “paharul in plus”. Inevitabil, s-au facut primele observatii, primele reprosuri si, asa au aparut primele certuri … din cauza “paharului in plus”. In felul acesta au mai trecut cativa ani … pana intr-o zi in care am realizat ca plusul devenise aproape zilnic, pana cand am gasit prima sticla dosita, pana cand mi-am dat seama ca se indeparta de noi, cei pentru care insemna centrul universului si ca se rupsese ceva, undeva, dar nu stiam exact unde si cand. Am rugat, am implorat, am plans, m-am suparat… si? De fiecare data promisiuni incalcate … de “paharul in plus”.
am ramas insarcinata si am sperat ca … dar nu s-a intamplat … aproape fiecare zi a sarcinii mele era o lupta, chiar daca telefonica, cu “paharul in plus” … si el iesea invingator cam de fiecare data. Ma straduiam sa-i indeplinesc toate dorintele, toate visurile incremenite in anii de sacrificiu pentru mine, insa era in zadar …
s-a nascut Andrei, chiar de ziua mea … ar fi trebuit sa fie cea mai frumoasa zi din viata mea! si a fost … pana seara, cand el, bestematul de “pahar in plus”, a distrus-o!
prapastia se adancea cu fiecare zi, casnicia lor devenise doar o fuga a unuia de celalat, cat despre mine … aproape uitasem ca am un sot care astepta, rabdator, sa infrang dusmanul … insa el, trona, victorios mai departe.
am citit tot ce-am putut gasi despre alcool si i-am aratat toate acele pagini, am vorbit cu fel si fel de medici, dar ce folos daca vorbeam numai eu, i-am administrat tot felul de produse naturiste, m-am mutat acolo o perioada de timp impreuna cu Andrei … tot in zadar, “paharul in plus” era omniprezent …
au fost momente in care, de disperare, nu mai credeam nici in divinitate, au fost momente in care imi venea sa plec oriunde, numai sa nu mai stiu, sa nu mai vad cum se distruge, au fost momente in care am vrut sa renunt, sa ma resemnez … dar iubirea e mai puternica decat renuntarea, asa ca am implorat mai departe si, in sfarsit, am castigat o batalie ! acum trei saptamani a acceptat sa merga la un medic homeopat unde, am mai castigat o victorie - nu e un stadiu avansat de dependenta! A inceput tratamentul si nu-mi venea sa cred, paharul in plus disparuse!!!

simteam ca-mi cresc aripi sa zbor, in sfarsit, mai departe … zborul s-a frant … in seara asta, el, paharul, era acolo … e drept ca … doar pe jumatate in plus …

mai e si maine o zi …

Mada

Raspunsuri

Inceputul discutiei

Pag. 2

Julie spune:

Mada,

Din pacate alcoolismul e o problema mare de tot si foarte greu (daca nu chiar imposibil, zic unii) de vindecat. Si nu intra in "remisie" decat daca cel afectat de boala o constientizeaza si vrea sa se vindece.

In primul rand el trebuie sa vrea sa faca un tratament, cu un psihiatru, pe de o parte, si cu grupuri (de genul "alcoolicii anonimi") de terapie pe de cealalta. Daca nu vrea, gandeste-te la binele copilului in primul rand si ia o decizie in favoarea lui.

Ai grija de tine si de puiutul tau, situatia e serioasa.

Julie

jade spune:

julie, nu este vorba despre sotul meu.
Mada

AlexandruL spune:

Ce bine cã eu nu beau !

AlexandruL

Violeta spune:

Jade, iti doresc putere sa o ajuti si roaga-te la Dumnezeu.

ruxi spune:

Jade, nu renunta, insista, eu cred ca vei reusi sa o ajuti! Te admir foart mult pentru ceea ce faci, si eu zic ca merita. Inca nu e prea tarziu, daca zici ca nu e un stadiu avansat de dependenta. Iti tin pumnii!

Ruxi si Clara pisicuta, 1 an si 2 luni
Implinirea cea mai mare pentru o femeie este acea de a fi MAMA

MONAI spune:

Stiu ca lupta cu alcoolul este una grea si care trebuie dusa toata viata. Chiar daca persoana respectiva realizeaza si reuseste sa treaca hopul, fiecare zi dupa aceea este grea si trebuie trecuta cu rabdare, delicatete si este sub semnul intrebarii.
Trebuie o motivatie foarte puternica, dar cunosc o persoana(culmea ca de sex feminin) care a reusit, dar a fost extrem de sustinuta de familie si acum nimeni nu indrazneste sa spuna sau sa faca ceva care ar putea-o supara. Traieste parca intr-un glob de sticla, este foarte preocupata de propria persoana, si refularile ei necesita pe langa multi bani si multa intelegere. Vorbesc despre o persoana care cu adevarat ajunsese foarte, foarte jos. Asa ca se poate.

Sa auzim numai de bine.

AlinaPopa spune:

Cunosc o persoana, care, dupa un soc (s-a intamplat ceva foarte grav in familie), s-a lasat instantaneu de baut. Nu e o gluma!!! Iar mersul la psiholog sau la medic nu poate da rezultate, daca persoana cu pb nu e determinata sa renunte la alcool.

Eu nu as putea nici in ruptul capului sa stau cu cineva care bea, orice ar fi!

Alina