AM OBOSIT INROOOOZITOOOR !!!!

Dragilor ,de aproape o ora ma gandesc daca sa scriu s-au nu,si ce titlu s-ai dau mesajului meu.
Mergea si asa:Ajutati-ma sa zambesc (sa-mi reamintesc) s-au ,Sa schimb,sa ma schimb (ce ?cum ??)
Oricum nu conteaza titlul ,ceea ce conteaza din momentul in care m-am hotarat sa postez,e esenta subiectului.
Cu ce sa incep ??????????
O sa-mi dau drumul la degete sa tasteze,ce-o iesi o iesi.OK
De vreo trei luni parca totul e cu fundul in sus in familia mea.Certurile dintre noi se indesesc si mereu invariabilul sfarsit,divortez,o sa divortez!!
Sotul meu parca a innebunit,nu-i convine nimic tot timpul e ursuz,moracanos,tot timpul are ceva de comentat .Ca eu nu ma pot shimba ca nu o sa ma schimb niciodata,ca eu nu inteleg ,ca eu nu am grija cum trebuie de copil
De ce? uitatzi un exemplu:aseara am inceput sa curat bucataria sa spal faianta ,aragazul ,in fine de-ale gospodariei.Fetitza a profitat de neatentia mea si a uschit detergentul de vase cu care sa apucat sa-mi spele tv si cd-playerul.Cand am vazut ce facea gospodina mea deja totul era in clabuci.M-a distrat tare si m-am apucat sa sterg,bineiteles ca de ce frecam mai mult,facea mai multi clabuci
Cand a venit sotul meu acasa i-am povestit si lui foarte mandra de gospodina mea.Stiti ce mi-a zis?"Asta arata cata grija ai de ea si cat o supraveghezi si te rog nu-mi mai zi ca ma enervez"
Oameni buni asta era motiv de nervi????Si asta inseamna ca nu am grija de ea cum trebuie??
Eu asta nu inteleg,ce e cu el?De ce e asa nervos,de ce nu mai zambeste si el,nu mai intelege o gluma ,nimik si de ce toate oalele se sparg in capul meu???
Cateodata ai mai trimit cate un mail ,o poezie ,ceva frumos.Aseara cica de ce i-am trimis chestia aia azi,ca l-am facut sa creada ca el e o persoana rea si ca a fost o chestie de prost gust ce am facut eu.Tot timpul nu "culege "decat raul si partile negative din orice,din orice trebuie sa iasa cearta.
E nemultumit ca eu i-mi expun parerile intr-un mod violent(cica) ca sunt sigura mereu ca ceea ce zic eu e mereu adevarat.
Adevarul e ca sunt ff impulsiva,intai vorbesc apoi gandesc,asta e o mare greseala recunosc,dar la fel as zice ca daca mi s-a cerut parerea intr-o problema trebuie sa mi-o expun si sa discutam omeneste nu sa se enerveze si sa i-mi zica ca eu gata am inceput sa-mi expun propriile opinii si neaparat asa trebuie sa fie cum zic eu.
Pe cuvant , gaseste niste interpretari din cele mai dubioase si negative.
O alta nemultumire a lui e ca nu zambesc
Reconosc AM UITAT SA ZAMBESC!!!!
Sunt o persoana deschisa ,sociabila cred ca as muri daca nu as avea pe cineva langa mine sa vorbesc ,sa ma desfasor.In ultimul timp am observat ca nu sunt asa si cu el.Cand nu e acasa totul e perfect,cand vine gata ,nu stiu ce sa fac,cum sa ma port cum sa vorbesc si mai ales ce sa vorbesc.Ma sperie faptul ca incet incet nu mai sunt impresionata de ce-mi zice el,nu mai sunt interesata(sa fie oare teama ca iar nu voi fi la asteptarile lui??)
Mai are o "boala" crede ca nu am incredere in el.Adevarul este ca am avut o problema la inceputul casniciei ,fiind insarcinata si cum hormonii tropaiau in mine l-am suspectat ca ma minte.
De atunci am schimbat foaia,i-am dat libertate ,nu-l sun ,nu-l verific il las sa se simta liber.Nu merge
Orice as zice chiar si in gluma ,ai sare tzandara,sa fie oare un mod de autoaparare ,se simte cu pe caciula???????????
Eu am ajuns la concluzia ca lui ai place cearta,alta idee nu am daca chiar si atunci cand nu e nimik de comentat el gaseste (nod in papura)
Adevarul e ca munceste mult,ok asta e cauza de aia e nervos si stresat ,dar si in Egypt la fel mi-a facut.Noroc cu soacra-mea si cumnata care mereu mi-au luat apararea.
Cica sa ma schimb,eu,tot eu ,mereu eu.Cum sa ma schimb ?Ce vrea sa fac??
Nu stiu ce vreau eu sa va fac sa intelegeti din moment ce nu inteleg nici macar eu.
Chestia e ca daca nu fac ceva,nu iau masuri s-ar putea sa se termine urat.
Pe 25 noiembrie v-om implini 3 ani de casnicie!Nu vreau sa-i intampinam asa,si nu as vrea sa fie nici ultimii.
Stiu ,probleme de astea s-au tot discutat ,sfaturi de tot felul s-au dat.
Dragele mele si dragii mei ,mai aveti si pentru mine un sfat,o vorba buna ,o incurajare cat de mica???
Pupici multi si multepentru voi,oameni cu suflete mari.
Nicole&Amira

Nati spune:

Offff hannen,nici nu stiu ce sa-ti spun,ce sfat sau macar parere sa-ti dau.Oricum o dam si o sucim,tot la vesnica comunicare de intoarcem,acum ramane sa ai cu cine sa mai comunici.
El vrea ca tu sa te schimbi,macar daca iti facea o schita ceva,sa poti stii in ce fel trebuie sa fie schimbarea asta,si cum o vrea el.
E rau daca ai ajuns sa-ti fie teama sa vorbesti,ce sa spui si cum sa spui,sa nu interpreteze gresit.
Pana nu iti spune el ce asteapta de la tine,o sa va invartiti in jurul cozii multa vreme.
Tot comunicarea e baza,dupa cum zici si tu ca esti mai impulsiva,poate nu-i place,ca de este barbat,stalpul casei.
Musca-ti limba de vreo doua ori inainte sa zici ceva,fii mai calma,amandoi trebuie sa va sustineti la aceasta schimbare pe care o vrea el. Stii cum vad eu problema pusa de el?
Ca si cum tu esti pe cale sa te ineci,nu stii sa inoti,ii ceri ajutorul,si el iti spune descurca-te,trebuie sa poti sa inoti pana la liman.
Incearca sa vorbesti cu el,cum si in ce fel vrea schimbarea,ca altfel nu vad rezolvare la problema.Ca si cum ai spune cuiva,sunt suparata,dar nu iti spun de ce,GHICESTE!
Crede-ma,chiar nu stiu ce sa-ti spun,la el este raspunsul sau rezolvarea,sa zic asa.
Te pup si iti doresc sa treaca perioada asta neagra,mai ales ca se apropie aniversarea voastra,si e pacat.


Sa auzim numai de bine!!!

pengunica spune:

Imi pare rau sa aud ca casnicia ta trece printr-o perioada dificila.Singurul sfat pe care ti-l pot oferi este sa discuti problema deschis cu el [normal, cu binisorul si cand prinzi un moment prielnic] Aceasta discutie trebuie sa aiba loc fara reprosuri, ci pur si simplu sa-l intrebi de ce s-a schimbat sau ce a intervenit in relatia voastra, acum cand aveti un copil de crescut si ar trebui sa fiti foarte fericiti?Eu cred ca nu tu esti de vina in aceste ,,certuri ,, poate nu mai esti la fel de ,,zambareata ,,ca la inceput si imi pare normal[ai totusi un copil de crescut]Nu stiu ce sa-ti mai spun decat ,,frunte sus,,si sper sa rezolvati aceasta neintelegere cat mai curand si in cel mai frumos mod.[b]

lorelei_19 spune:

Draga Hannen, barbatii nostri au si ei uneori perioadele astea proaste. Stiu ca ti-e cumplit de greu, ca iti vine sa-ti iei lumea in cap, dar incearca sa depasesti faza asta, gandeste-te: e doar o criza, si va trece. Nu te mai gandi la divortz, elimina gandul asta din minte si cu siguranta veti gasi o solutzie. Iti doresc pacea si linstea sufleteasca si multa fericire!
Lorelei

Tareia spune:

Draga Hannen,
si noi avem o problema asemanatoare in sensul ca imi reproseaza ca ma exprim prea categoric si pretind ca ceea ce zic eu e mereu adevarat. Atunci m-am gandit daca e intr-adevar asa si singura cale de a o afla a fost sa ma gandesc la comportamentul lui:cum se exprima el in fata mea,cum isi spune parerile? e categoric si sustine mereu ca are dreptate? sau cum se comporta? Punandu-mi intrebarile astea mi-am dat seama ca atunci cand vorbeste cu mine el e foarte calm, pozitiv, nu sustine ca spune adevarul atunci cand vorbeste despre ceva, pe scurt atitudinea lui cand imi spune ceva e una relaxata,nu vrea sa-mi dovedeasca nimic. Asa e in cazul lui cel putin.Nu stiu,cum e sotul tau, ce fel de temperament are?
Astfel, eu cred ca unui om cu caracter mai linistit nu ii plac iesirile temperamentale pt. ca pur si simplu nu ii sta in firea lui sa le aiba. Si din punctul meu de vedere iesirile sunt o scapare ce trebuie rezolvata. Mie nu imi place ca sunt mai impulsiva si cred ca trebuie sa invat de la el sa privesc viata mai relaxat, intr-un mod mai putin categoric.
Dupa parerea mea asta este si o trasatura de background cum s-ar zice.Noi occidentalii suntem mai atasati de ceea ce ni se intampla in viata,socotim fiecare detaliu,luam totul foarte in serios si astfel ajungem sa fim mai stresati, sa nu mai zambim asa usor. Orientalii privesc viata mai detasat, ei se lasa cumva sa pluteasca lin pe valurile ei, lor le plac oamenii si atmosfera degajata si decat sa strice atmosfera mai bine nu-si discuta problemele. Daca cineva are o atitudine mai impulsiva care le poate deranja linistea sunt foarte afectati si cand vad ca lucrurile nu se schimba incep sa isi exprime si ei intr-un tarziu nemultumirile.
Acum drept sa-ti spun eu cred aceste lucruri prin prisma relatiei mele cu coreeanul de langa mine, dar daca sotul tau e egiptean probabil ca si el simte mai degraba ca un oriental.
Probabil ca pe langa problemele si schimbarile care apar dupa nasterea unui copil mai sunt intre voi si unele conflicte culturale nerezolvate. Dupa cum am observat eu in cazul cuplului nostru, chiar daca sufletele noastre sunt pereche exista unele diferente de comportament si de gandire date de cultura in care am crescut. Aceste diferente duc mai intai la ciocniri dar daca acceptam situatia -in cazul nostru faptul de a trai cu un om dintr-o alta rasa si cultura - atunci poate ne va fi mai usor sa ne schimbam, sa trecem cu vederea unele lucruri si sa nu mai fim asa categorice, impulsive, violente. Eu incerc asta de mult si pot sa zic ca m-am mai calmat in relatia mea cu sotul.
Si stii ce idee mi-a venit acum in final? ca de fapt asa sunt majoritatea barbatilor - mai calmi si cu capul pe umeri - iar noi femeile suntem mai impulsive,iar dupa ce devnim mame suntem si mai dictatoare si barbatilor nu le place asta. Si drept sa-ti spun nici mie nu mi-ar place daca eu as fi calma si el impulsiv, categoric si ar organiza totul in casa si viata mea. As fi dezamagita si i-as spune mereu sa se schimbe si daca nu ar face-o as incepe probabil sa fiu si eu rea si sa nu mai suport casnicia.
Nu stiu daca tot ce am scris se refera la problema voastra, dar am vrut sa te ajut cumva pt. ca si tu m-ai ajutat mult cu ce mi-ai scris atunci cand am simtit ca viata de mama e prea grea.

Eliana spune:

Draga Hannen imi pare nespus de rau sa aud prin ce treci . Cum te-au sfatuit toate fetele o discutie cu sotul tau este ce-a mai bune cale de a rezolva lucrurile si nu te mai gindi la ce este mai rau ( divort ) pentru ca aveti un copil de crescut si nu este numai copilul tau sau al lui este copilul la amindoi . Si sotul meu imi reproseaza ca nu sint prea am grija de fetita cind se loveste putin dar nu-i dau nici un fel de atentie pentru ca eu stiu ca imi dau toata silinta sa nu i se intimple nimic rau . Si eu ca si tine sint foarte impulsiva si sotul mereu imi spune ca trebuie sa ma schimb dar nu pot pentru ca asta este firea mea . Sa auzim numai de bine

hannen spune:

Dragele mele ,va multumesc din suflet ptr raspunsuri.
Va multumesc ca va-ti rupt din timp si a-ti aruncat un ochi si in mesajul meu.
Orice sfat ,orice idee orice incurajare o apreciez si va multumesc.
Draga Tareia ,sfatul tau este bun de pus in practica.Cred ca ar fi o miscare inteleapta.Adevarul ca sotul meu e calm.
I-mi zice ca noi romanii suntem ,duri,rai,reci,ca tot timpul ne certam si suntem nervosi.Mereu ai explic ca oamenii in Ro au probleme de aia sunt asa,nu au bani,nu au servici,sunt saraci.(trebuie sa specific ca asta e concluzia la care a ajuns el dupa o vizita in Ro ,nu din cauza ca eu sunt asa)
Stiti ce mi-a raspuns?Si in Egypt oamenii au probleme,sunt saraci si sufera,dar ei nu au uitat de Dumnezeu.Nu alearga numai dupa bani si cu cate probleme au ,ei tot stiu sa zambeasca.
Tareia s-ar putea sa ai mare dreptate in ce ai zis acolo,eu una nu m-am gandit pana acum la asa ceva.
Fetelor suntetzi nepretuite,si va astept sfaturile.
Cu drag Nicole&Amira gospodina

Aliada spune:

Cand v-ati casatorit el nu a pus in calcul ca proveniti din doua tari cu, culturi si moduri de gandire diferite?
Poate e stresat ,poate are o perioada grea la servici.
Incearca sa te calmezi si sa nu mai vezi lucrurile asa in negru.

Mazarica spune:

Hannen,
Sunt in aceeasi situatie (dureaza de vreo 2 luni), santem amandoi romani, deci nu sunt diferente de cultura. Totul a bubuit aseara, cand dupa numeroase impunsaturi din timpul zilei, m-a intrebat cei cu noi si cum vad eu viitorul in doi.
Am , un baietel de 11 luni, foarte activ, care te solicita la maxim, ca toti copii. Problema mea e ca am obosit, cat am stat cu copilul acasa - 6 luni- n-am facut altceva decat copil( fara iesiri, fara film ,restaurant, nimic) , dupa ce-am inceput serviciul - dimineata fac bagajul il duc la bunici, servici, iau copilul, venit acasa - curatenie, mancare, baie copil, cad franta , iar a doua zi o iau de la capat. Fac totul din inertie , doar ca trebui, nu mai pot.
Aceeasi problema o are si el, iar solutia pe care ne-am propus-o a fost o rupere de ritm, sa mai iesim , sa mai facem si altceva decat copil, casa , servici , sa mai avem si pentru noi putin timp.o mica vacanta in doi, sa ne mai incarcam bateriile. Banui ca aceeasi problema e si la voi.
Asa cum ti-au zis si fetele , discutati si gasiti un numitor comun. Apropierea zilei de casatorie e un prilej bun de a va aminti de voi.

hannen spune:

Draga Mazarica ,stiu am nevoie disperata sa ies,sau avem nevoie sa iesim mai bine zis.Perfect adevarat ce zici tu,dar crezi ca eu am cu cine??????
Nu-i mai vreau sa aduc in discutie subiectul acesta ptr. ca nu vreau sa-i dau iar motiv de cearta.Sotul meu pur si simplu nu "poate" lasa munca ,nu poate lua liber nu si nu si nu nu nu!!!!Iar daca eu ai zic ca avem si noi nevoie de timp impreuna,sa mai iesim cu siguranta voi avea exact urmatoarea replica:Tu nu intelegi,nici o data nu o sa ma intelegi iar eu nu am nevoie de o femeie care nu ma intelege,eu acum nu-mi pot lasa munca,acum e timpul sa muncesc,distractiile mai tarziu.
Vezi draga mea,am incercat cinstit i-ti zic cu n metode de abordare a subiectului,nimic nu a mers.
Sper ca tu i-ti vei rezolva problema cu bine,si neaparat te rog sa ma tii la curent cum evoluati.Numai bine va doresc!
Nicole&Amira

mamica dulce spune:

draga hannen,imi pare tare rau de situatia prin care treci,imi aminteste izbitor de mult de a mea si crede.ma ca te inteleg,ca si pe mazarica de altfel.Sotul meu este neamt,dar diferentele de comportament si mentalitate sunt mari si uneori ma simt atat de obosita..ingrozitor de obosita,asa ca tine.
eu nu sunt foarte impulsiva,mai mult am oroare de scandal motiv pt care am tacut ca o molusca la inceputul casniciei si acum cand am zis stai un pic ca nu m.ai luat din gara..acum,cand se aduna,izbucnesc si cand ne certam/intepam/sau avem atmosfera realizez ca au pornit de la nimicuri,maruntisuri la care altadata radeam.Si eu simt cateodata ca nu ma mai intereseaza ce spune-sau ce ne spunem-sau daca ne spunem sau nu ceva si altadata il priveam ca pe un soare si ma sperie sentimentele astea.
asta pentru ca sunt mai mereu in garda,am adunat multe nemultumiri si dezamagiri,sunt stresata,obosita,inchisa in casa(in sensul ca nu iesim niciodata nicaieri din motive de bani, mare oboseala mare a lu' sotzu' si atitudinea lui prea degajata fata de copil,atat de degajata ca mai ca n.are treaba cu el)si ...cat de bine te inteleg,ganduri ca pentru ce si de ce si chiar divort..am trecut si trec prin asta..dar..uite ca ne iubim sotii si hai sa mai incercam si altfel,trebuie sa existe o solutie si mai mult ca orice merita gasita!
secretul public:) este comunicarea,discuta!discuta!discuta!fa ceva frumos pt 25 nov si transmite.i bucuria ca sunteti impreuna si aveti o minune de fetita (da.o pe gluma si zi.i ca mai bine spala fata cd player.ul decat sa stea gramada intr.un colt,apatica si cuminte)La urma urmei asta conteaza-copilul minunat si sanatate sa fie,bunavointa,dorinta de intelegere si respect reciproc..eu incerc hannen si sper sa reusesc,daca insa nimic din ce ai face nu merge si esti intr.adevar nefericita..ei bine..asta e un alt subiect de discutie,pe care sper ca nu vei ajunge sa.l postezi...
multa bafta,rabdare si dragoste in familia ta!
cu prietenie,anca

http://www.desprecopii.com/chatnew/Desprecopiichat/PaginapersonalaView.asp?nickname=mamica%20dulce