Oare procedez corect?

Oare procedez corect? | Autor: alina240

Link direct la acest mesaj

Buna ziua tuturor

Nu mai stiu cum sa procedez si as dori sfatul vostru.
Am o fetita in varsta de 7 ani, este o scumpete de fata dar foarte pretentioasa legata de vestimentatie si de alte lucruri. Cand spun pretentioasa nu ma refer la lucruri scumpe sau de calitate ci doar ce-i place ei. Este eleva si la scoala nu se imbraca decat cu ce vrea ea, cand mergem la cumparaturi iarasi nu cumparam decat ce vrea ea. De ex. daca mie imi place o bluza anume si vreau sa i-o cumpar, ea spune ca nu-i place si o s-o cumpar degeaba a nu o imbraca si chiar asa se intampla. De cateva ori i-am cumparat unele haine fara sa fie si ea de fata si nu le-a imbracat niciodata. Daca insist sa le imbrace, le imbraca dar plange de nu se mai opreste.
Un alt exemplu, zilele trecute am hotarat impreuna cu sotul ca ar fi bine sa-i cumparam un telefon mobil, sa putem comunica in caz de nevoie. Poate ar fi fost mai bine sa-i cumparam noi unul si sa i-l dam acasa dar aflandu-ne impreuna cu fiica noastra la cumparaturi am mers impreuna la un magazin de telefonie si am lasat-o sa-si aleaga singura telefonul. Normal ca a ales unul de culoare roz, mi se pare si normal ca doar e fetita si ulterior vanzatoare ne-a oferit posibilitatea sa ne alegem si numarul de telefon din cateva oferite. Am ales eu unul, fetita a spus ca ar fi vrut sa-l aleaga ea, eu i-am zis ca nu conteaza e doar un numar de telefon, ea a inceput sa planga spunandu-ne ca este telefonul ei si i se pare normal sa-si aleaga ea si numarul de telefon. Pana la urma vanzatoarea vazand ca plange a revenit asupra numarului si i-a oferit ei posibilitatea sa-l aleaga si binenteles si-a ales ea si numarul.
Ei, aici si in alte situatii de genul acesta nu stiu daca am procedat corect sa-i permit sa-si aleaga chiar si numarul de telefon adica sa o las sa-si aleaga ea totul. Dar pe de alta parte ma gandesc ca de ce nu, daca a fost placerea ei sa-si aleaga si numarul de telefon de ce sa nu-i dau aceasta posibilitate?
Va rog sa imi spuneti care este parerea voastra, daca procedez corect dandu-i aceasta libertate de asi alege anumite lucruri? Banuiesc ca aveti si unele dintre voi astfel de copii pretentiosi si as dori sa stiu voi cum procedati?

Raspunsuri

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns Seeioana spune:

Buna,

Eu nu am copil asa de mare incat sa-si poata impune dorintele.
Dar pot sa-ti spun din experienta mea de a fi copil - parintii nu ma lasau sa aleg nimic, imi luau doar ce considerau ei si nu eram fericita deloc. Abia am asteptat sa castig independenta si sa nu mai am nevoie de banii lor, sa suport limitarile pe care mi le impuneau.

Dar logic cred ca ar fi bine sa accepte si sugestiile voastre. Tu poti sa apreciezi daca "pretentiile" se manifesta doar la articole vestimentare sau lucruri materiale. Eu cred ca doar daca aceste pretentii capata mai multe dimensiuni e posibil sa devina ceva dezavantajos pentru ea. In fond nu e suficient de matura sa aprecieze complexitatea lucrurilor si are nevoie de povete, directii care sa fie urmate.

doar o parere, tu iti poti da seama mai bine pentru ca ai toate datele problemei

Ioana

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns szivarvany spune:

Fi`mea are doar 5 ani, insa fara reguli ... ne-am bate
Ea le stie deja pe toate si stie tot ce vrea, etc etc etc
Asa ca am decretat: ea isi alege bluzele, eu pantalonii, ea isi alege "coafura" inainte de gradi, eu ma pot lega de accesorii
Cand mergem undeva si trebuie sa fie imbracata sport sau mai elegant, ii ofer alternative.
Da, avem bluze pe care nu le-ar imbraca nici picata cu ceara si decat sa ne luam la tranta (glumesc), o las in pace.
Stiu ca i place rozul, briz-brizurile, asa ca ii cumpar haine de acest gen, sa stiu ca le imbraca. Si le cumpar fara ea ! Altfel m-as criza cred eu la cate bluze imppotonate si-ar alege deh, daca asa au colegele de grupa, vrea si ea.

Edit: tot de dragul ei am alergat ca nebuna pt abtibilduri pt unghii - colegele erau lacuite cu oja rosie in grupa mica !!! , apoi o mai dau si eu foarte rar, sa nu fie suparata. Insa acu` 2 zile m-a intrebat cand ii pun unghii false, ca au vazut ele in reviste I-am promis ca ii voi pune cand va fi mare Asa ca ma intreaba acum daca nu uit pana va fi ea mare ...

-------
Daria & felina fioroasa GIULIA(2004 08 16) & Sela
-------
www.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=88028d9eaeae0f93a00846" target="_blank">Port in suflet povestea licuriciului Emma
"Stelele care cad nu pier,
Stelele care cad se duc pe un alt cer"
NU RAMANE INDIFERENT !
AJUTA-L PE BOGDAN SA VADA !

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Germina spune:

Eu il am pe baiatul cel mic asa. Si incerc sa-l conving, dar daca nu reusesc il las in pace. Nu de alta, dar asa am fost si eu. In rest, si eu si el, 2 oameni cumintei Nu fac din asta o tragedie, desi ma scoate din sarite, recunosc. Sa nu uit: are 5 ani.


Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns CorinaDani spune:

Buna,

Dar cum de a devenit asa pretentioasa la vestimentatie ? Cumva are un exemplu in preajma ? Fireste ca toti parintii isi doresc ce este mai bun pentru puiul lor, sa-l vada fericit...

Scuza-ma, dar 7 ani e o varsta prea mica pentru a-i cumpara mobil..te-ai gandit ca poate fi atacata pentru a i se fura mobilul ? Pai noi la 7 ani ne pierdeam stiloul, caietele, etc., crezi ca ea va fi suficient de grijulie sa nu-l piarda/strice ? Bine, tu iti cunosti foarte bine copila, dar totusi, posesia unui mobil la aceasta varsta, pe langa avantajul de a putea voi comunica cu ea oricand, ii poate aduce si dezavantaje/probleme. Nu mai vorbesc despre faptul ca s-ar putea sa fie invidiata/comentata de ceilalti copii din clasa (daca acestia nu au inca mobil).

Sa inteleg ca la scoala nu are uniforma ? In Ploiesti aproape toti copii din clasele 1-4 au uniforma, fie cea clasica, fie una specifica scolii respective; in nici-un caz copii nu se duc la scoala imbracati cum vor ei...

Cred ca cea mai buna metoda de a o responsabiliza si de a o face sa inteleaga valoarea banilor este sa-i dai bani de buzunar pentru a-i economisi ea, sa stranga pentru a-si achizitiona lucrurile mult-dorite. Cand nu are banuti suficienti stabiliti de comun acord cu ea sa-i cumparati ce-si doreste, dar sa fie alegerea voastra. Totodata, ar fi util un sistem de recompense, daca ea te ajuta cu mici activitati casnice sa primeasca o mica suma. Nu vorbesc despre recompensarea rezultatelor scolare, aici este responsabilitatea ei de a avea rezultate scolare bune.

Este o granita foarte fina intre libertatea de a alege pe care i-ati permis-o voi si alegerile pe care voi, parintii, trebuie sa le faceti pentru ea. Pana la urma, chiar daca banii nu sunt pentru voi o problema si va puteti permite sa cumparati orice, nu mi se pare ok ca o fetita de doar 7 ani sa aleaga mereu ce-i pofteste inima, o sa invete faptul ca poate avea orice isi doreste daca varsa lacrimi din abundenta si nici nu va pretui valoarea banilor. In acest moment ea deja mizeaza pe puterea lacrimilor, pentru a va impresiona pe voi si a va face sa cedati in fata preferintelor ei. O discutie despre bani, despre cat de greu se castiga si cat de usor se cheltuie, pe care s-o purtati cu ea la nivelul ei de intelegere, ar fi foarte utila. De asemenea, cunosc copii mofturosi si pretentiosi care si-au schimbat atitudinea in momentul in care parintii i-au dus in vizita la un camin de orfani, unde au dus hainute si jucarii. Abia atunci au realizat ca sunt pe lume si copii mult mai putin norocosi decat ei, au realizat faptul ca parintii le asigura mult peste strictul necesar si au inceput sa fie altruisti, sa daruiasca din proprie initiativa hainute si jucarii de care nu mai aveau nevoie.

Poate ti se pare ca sunt prea dura, dar daca lasi lucrurile sa scape de sub control de pe acum, pe viitor ar putea sa apara probleme mult mai mari...


Corina - mami de printesa Lori ( 25.06.2007 )

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns trutzi spune:

Prietenii nostrii au doua fetite gemene (identice) dar fiecare cu gusturile ei. Inca de la 2 ani mama lor le intreba cand mergeau la cumparaturi ce vor sa imbrace.
Eu personal chiar nu stiam ca un copil de doi ani poate sa aleaga (adica le oferea 2-3-4 variante) si ele alegeau. Niciodata nu au ales amandoua acelasi lucru (ceea ce este bine ca nu se gasesc intotdeauna 2 lucruri identice, aceeasi masura).
Acum au 6 ani si fiecare e tunsa intr-un anumit fel, fiecare poarta hainele ei, pe care si le alege, nu exista niciodata discutii de genul da-mi si mie bluza ta, ptr ca au gusturi diferite.
Mie mi se pare ceva extraordinar.
Daca nu aleg lucruri bune, mama lor le explica logic de ce nu ar trebui sa cumpere acel lucru. De obicei inteleg dar, daca insista, il cumpara.
Daca cumpara o gecuta subtire si ar fi trebuit sa ia una mai groasa o lasa sa o poarte si in momentul in care se plange ca ii este frig ii aminteste ca nu a facut bine cand a luat-o, ca i-a spus ca ii trebuie o gecuta mai groasa.
Probleme de genul asta au avut cand erau fetele mai mici. Acum nu mai sunt probleme.

Incearca sa ii dai argumente logice. Bluza asta se potriveste cu fusta aia. Este felul ei de a se exprima, las-o.
Mi se pare corect sa isi aleaga numarul, doar era numarul ei

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns denizel spune:

Alina240, mi se pare normal ca un copil de 7 ani sa fie lasat sa-si aleaga hainele care ii plac (desigur, in limitele bugetului familiei).
La fel de normal mi se pare sa nu poarte hainele care nu ii plac.


De asemenea, mi se pare normal ca ea sa doreasca sa-si aleaga numarul de telefon.
Daca nu e decat un numar de telefon, asa cum spuneai :), de ce sa-l alegi tu si sa nu-l aleaga ea?


Exista reguli batute in cuie (alea trebuie sa fie foarte putine), in legatura cu care nu exista discutii.
Restul, adica fustite, rochite, pantofi, strampi si numere de telefon nu sunt subiecte pentru care trebuie si merita sa existe tensiune intre voi.

Cu cat vei dori ca tu/tatal ei sa faceti mai multe alegeri (neimportante!!) in locul ei, cu atat mai greu va fi pentru ea sa accepte regulile batute in cuie.


Nu puteai sa ma faci sa recunosc ca o situatie e imposibil de rezolvat si ca e fara sorti de izbanda, caci eram incontinuu in cautarea unei solutii si, de fapt, problema se punea daca eram un om optimist sau un om prea prost - Saul Bellow, Aventurile lui Augie March

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns XIO spune:

Nu ai autoritate in fata ei , iar atunci cand lucrurile nu merg cum vrea ea apeleaza la santajul acest prin planset si tipete.
Nu este normal ca la aceasta varsta sa faca doar ce vrea ea si parintii sa nu aiba nici un cuvant de spus.
Trebuie sa ii explici frumos ca sunteti o familie si ca deciziile se iau impreuna. Ca e micuta si tu nu vrei decat sa o ajuti , sa-i explici in asa fel incat sa nu se simta un copil de 2 ani , dar nici un dictator in casa voastra.
Ii dai incredere dar trebuie sa dea si ea ceva.

"Mult mai grava ar fi etichetarea nedreapta a unei persoane pe care nu o cunosc deloc "

***Fur is for petting**

http://accesoriisihaine.blogspot.com/

http://www.flickr.com/photos/greecky/

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Katya spune:

Fetita mea cea mare are 4 ani si nu are pretentii la haine,atunci cind i le cumpar.In schimb,uneori,cind ii pregatesc hainele de mers la scoala dimineata,prefera altceva decit ceea ce ii ofer eu.Si eu sint "autoritara"si nu prea accept,dar sa stii ca nu cred ca fac bine.Are si ea dreptul sa aiba preferinte,asa ca-mi propun sa am vreo 2 alternative sa-si aleaga si nu sa-i impun mereu eu.Ea nu plinge tare si nici nu refuza cu obstinatie alegerea mea,dar are lacrimi in ochi si eu imi cam aduc aminte de ele peste zi,in fond sint doar niste haine...Fetita ta e oricum mai mare,daca doar aspectul cu hainele sint problema,nu cred ca trebuie sa-ti faci griji prea multe.Desigur,sint pareri si pareri.Adevarul e ca mie nu mi se pare deloc usor sa cresti copii,eu tot timpul invat cum sa-i cresc,mereu ma intreb daca fac bine cum fac si de cele mai multe ori mi se pare ca adultii sint doar niste copii mai mari...

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns denizel spune:

Citat:
citat din mesajul lui XIO

Nu ai autoritate in fata ei , iar atunci cand lucrurile nu merg cum vrea ea apeleaza la santajul acest prin planset si tipete.
Nu este normal ca la aceasta varsta sa faca doar ce vrea ea si parintii sa nu aiba nici un cuvant de spus.
Trebuie sa ii explici frumos ca sunteti o familie si ca deciziile se iau impreuna. Ca e micuta si tu nu vrei decat sa o ajuti , sa-i explici in asa fel incat sa nu se simta un copil de 2 ani , dar nici un dictator in casa voastra.
Ii dai incredere dar trebuie sa dea si ea ceva.

"Mult mai grava ar fi etichetarea nedreapta a unei persoane pe care nu o cunosc deloc "

***Fur is for petting**

http://accesoriisihaine.blogspot.com/

http://www.flickr.com/photos/greecky/



Xio, cum adica deciziile se iau impreuna in familie? Care decizii mai precis?

Tu, cand mergi la cumparat de tzoale iti iei familia dupa tine ca sa puteti constata impreuna daca iti place fusta kaki sau fusta rosie?

Alina a zis clar: copila vrea sa isi aleaga singura hainele (pai, cum altfel sa si le aleaga?) si a vrut sa-si aleaga singura numarul de telefon.
Ti se par decizii atat de grele pentru o fetita de 7 ani?

Mie nu imi suna deloc a santaj.
Mi se pare ca fetita vrea sa aiba si ea un cuvant de spus. Atata tot.
E bine si normal ce face.
E bine si normal si recomandabil sa i se ofere ocazii de a hotari singura.




Nu puteai sa ma faci sa recunosc ca o situatie e imposibil de rezolvat si ca e fara sorti de izbanda, caci eram incontinuu in cautarea unei solutii si, de fapt, problema se punea daca eram un om optimist sau un om prea prost - Saul Bellow, Aventurile lui Augie March

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns XIO spune:

Citat:
citat din mesajul lui denizel

Citat:
citat din mesajul lui XIO

Nu ai autoritate in fata ei , iar atunci cand lucrurile nu merg cum vrea ea apeleaza la santajul acest prin planset si tipete.
Nu este normal ca la aceasta varsta sa faca doar ce vrea ea si parintii sa nu aiba nici un cuvant de spus.
Trebuie sa ii explici frumos ca sunteti o familie si ca deciziile se iau impreuna. Ca e micuta si tu nu vrei decat sa o ajuti , sa-i explici in asa fel incat sa nu se simta un copil de 2 ani , dar nici un dictator in casa voastra.
Ii dai incredere dar trebuie sa dea si ea ceva.

"Mult mai grava ar fi etichetarea nedreapta a unei persoane pe care nu o cunosc deloc "

***Fur is for petting**

http://accesoriisihaine.blogspot.com/

http://www.flickr.com/photos/greecky/



Xio, cum adica deciziile se iau impreuna in familie? Care decizii mai precis?

Tu, cand mergi la cumparat de tzoale iti iei familia dupa tine ca sa puteti constata impreuna daca iti place fusta kaki sau fusta rosie?

Alina a zis clar: copila vrea sa isi aleaga singura hainele (pai, cum altfel sa si le aleaga?) si a vrut sa-si aleaga singura numarul de telefon.
Ti se par decizii atat de grele pentru o fetita de 7 ani?

Mie nu imi suna deloc a santaj.
Mi se pare ca fetita vrea sa aiba si ea un cuvant de spus. Atata tot.
E bine si normal ce face.
E bine si normal si recomandabil sa i se ofere ocazii de a hotari singura.




Nu puteai sa ma faci sa recunosc ca o situatie e imposibil de rezolvat si ca e fara sorti de izbanda, caci eram incontinuu in cautarea unei solutii si, de fapt, problema se punea daca eram un om optimist sau un om prea prost - Saul Bellow, Aventurile lui Augie March



Mie nu mi se pare normal ca un copil sa aiba tot ce vrea, chiar impotriva vointei parintilor apeland la plansete si alte cele.
La 7 ani nu mergeam singura la cumparaturi si in nici un caz nu faceam DOAR ce vroiam eu pt. ca eram intr-o familie si fiecare avea ceva de spus.
Nu este un comportament ok .
Si inainte sa ma intrebati altceva , nu am copil , dar am facut psihologia copilului de mi-a iesit pe urechi.

"Mult mai grava ar fi etichetarea nedreapta a unei persoane pe care nu o cunosc deloc "

***Fur is for petting**

http://accesoriisihaine.blogspot.com/

http://www.flickr.com/photos/greecky/

Mergi la inceput