Fetitele mele se dau cu capul de pereti

hannen spune:

ciarli,da se prea poate,dar am eu un of mai vechi.sunt destule subiecte pe unde sa pling mamicile de bunici (fie mame,fie soacre) sau ca nu reusesc sa faca nimic toata ziua din cauza ca au copil mic.Am prins ocazia si-am "revarsat" aici.
Scuze de off topic!Sa-ti traiasca fetitele si sper din suflet sa aud ca nu se mai manifesta asa si ca pot explora in voie,fara sa se raneasca ,toata casa.

Hannen mamica de trei printzese Amira Israa Inas


I want to tell the world... a Story

Occupation 101: Voice of the Silenced Majority

The Future`s So Bright I Gotta Wear Shades

ciarli spune:

Naty, Arturici, si noi ne mutam la casa, iar mansarda le e exclusiv dedicata. (In afara de camera lor, unde cred ca vor dormi doar.) Tocmai pentru ca spatiu e mare si liber, nu iti scapa din vizor, chiar daca sunt in capatul celalalt. Si intr-adevar o sa fie sigurantata la maxim, fara obiecte mici, pantofi, sticlarie. Pe geamuri va fi folie securizata (din cauza ca le place sa arunce cu obiecte grele sau chiar sa se dea cu capul de geam). Prizele vor avea protectii, cartile si alte lucruri vor fi cocotate si dulapurile prinse in perete. M-am gandit si eu la lucrurile astea de la inceput. Numai ca e foarte complicat sa lasi un copil complet singur intr-o camera pana fugi tu in celalta dupa celalalt. Cred ca mintea unui adult nu poate fi niciodata atat de plina de imaginatie ca a unui copil. De exemplu nu m-as fi gandit niciodata ca i-ar trece prin cap cuiva, chiar copil, sa scoata un cui cu dintii dintr-o plinta, sau sa zgarme un calorifer pana s-a desprins o masca de metal si sa bage degetul acolo (putea chiar sa-si reteze degetul!!, pe bune) deci nu e gluma. Sau sa rastoarne un lighean sa se urce pe el si sa puna degetul pe plita de la filtru. Nu stiu cate si ce traznai fac copii vostri, dar ale mele sunt pline de iedei noi noute.


www.kodakgallery.com/I.jsp?c=125dtbzf.4phg5fl3&x=0&y=kdca89" target="_blank">Leia&Maia

ellis spune:

CIARLI - eu locuiesc in garsoniera, pericole sunt multe, dar usile stau deschise; incearca sa ridici tentatiile cat poti, sa acoperi colturile cu aparatoare din plastic, in bucatarie, baie sa nu fie nimic pe jos; ele vor sa exploreze, cunosc locul, apoi se linistesc; puteti sa le explicati ca nu e bine sa traga de perdele si de ce, ca se pot lovi de calorifer, sa stii ca pricep surprinzator de multe la varsta asta; a mea se trantea in fund pe la 1 an cand nu ii convenea ceva, o pazeam sa nu se loveasca, dar ma prefaceam ca o ignor si in foarte scurt timp i-a trecut; acum nu exagera si cu microbii, e normal sa aspiram, sa stergem, sa curatam, dar ce sa le faci, e varsta cand baga totul in gurita; parca la noi, la 1 an si 3 luni, nu mai e asa, rar mai duce vreeo carticica sau jucarie in gurita; eu zic de microbi, insa eu ii sterilizez canitele cu pai, tacamurile si oparesc castronelele...o fi bine, n-o fi?! fiecare cu pasarelele lui/ei
si incercati sa le lasati mai multa libertate de miscare.

Ellis,mami de ALESSIA MARIA (20.11.2007)

ALESSIA IN TARA MINUNILOR
MAMI IN BUCATARIE

StMihaela spune:

Cand erau ai mei mici, casa arata ca la renovare. Toate lucrurile pana la inaltimea unde puteau apuca copii erau mutate pe sus: carti, telefon, cablurile etc erau urcate pe dulapuri.

Daca copii faceau ceva de care trebuia sa scapam, ne faceam ca ne doare pe noi si ne faceam ca plangem. De ex. daca copilul isi dadea cu palma in cap (ca asa a vazut la varul mai mare) imi puneam palmele pe ochi si "plangeam" si nu mai facea.
Nu stiu cat e de educativ, dar a mers.

ellej spune:

Poate fi greu sa cresti si un copil daca stai 12 ore la serviciu zilnic (ceea ce presupun ca tu nu faci, altfel ai fi chiar wonder woman).

Mare e gradina lui Dumnezeu si multe animale sunt in ea :)

denizel spune:

Ciarli, uite si de la mine o floricica pentru modul atat de calm in care ai raspuns mesajelor... nu tocmai calme :).
In situatia ta, nu cred ca as fi fost capabila de o asemenea performanta :).
Un lucru insa, stiu sigur ca nu as fi facut si chiar ma mandresc cu asta: nu as fi spumegat de furie impotriva mamelor care se cred perfecte, cand io stiu sigur ca nu-s . Le-as fi pus io la punct altfel , dar chestia cu "crezi ca esti perfecta, da' nu esti", zau ca nu le-as fi spus-o (desigur, stiu, tu nu ai spus niciodata asa ceva :).



Un singur lucru as vrea sa te rog mult: te rooog, mult, mult, nu ignora fetitele cand isi fac chiar si cel mai mic rau lor insele. Sfatul dat de doctorita nu e bun. Adica, e prost, prost, prost si nu face bine nici unui copil.

Orice omulet de pe lumea asta, trebuie sa afle cat de curand cu putinta, ca nu are voie sa-si faca rau si nici nu are voie sa faca rau altuia.

Ignorarea unui copil care isi produce durere/disconfort nu este o solutie pentru rezolvarea acestei probleme.

Copilasul care face asta, trebuie oprit imediat cum incepe sa-si faca rau.
Dupa care, explicat de cate ori este cazul ca isi face rau, ca il doare (chiar daca nu-si lasa un rand de piele pe perete) si ca nu are voie sa-si faca rau, nu are voie sa-si produca durere!!!.

Daca dorim ca al nostru copil sa nu-si faca rau pentru a ne atrage atentia, nu trebuie sa-l ignoram, trebuie sa-l convingem ca nu e bine sa-si faca rau!!!

Pentru ca, daca il ignoram, va lasa deocamdata la o parte metoda asta de atragere a atentiei.
Dar... vine adolescenta... Si, atunci, daca el nu o sa aiba bine stabilit in cap ca, orice ar fi!!!!, nu trebuie sa isi faca rau, nu cred ca trebuie sa spun la ce ne putem astepta....

Maamiii, îmi place pielea ta! E ca de câltitză" :-)) - din jurnalul unei mămici de băietel.

gaia.nevia spune:

strict la subiect: Teo cand avea 7-8 luni (nu mergea decat de-a busilea, dar statea in picioare in patut / tarc) se dadea cu capul de partile pline de la patut sau de perete (patul are capul la perete).
Acest gest nu se repeta decat in patut, si cand facea asta imi zambea cu toata gura.
Ceva de genul... nu vreau sa stau aici, da-ma jos.
Nu il lasam sa execute, cum il vedeam il luam de acolo, ii distrageam atentia, etc. Poate de asta nu a ajuns sa se dea si mai tare, si a uitat foarte repede.
Eram si eu speriata atunci, dar s-a terminat foarte repede. Uitandu-ma in urma, am constatat ca era ceva cu patutul ala, n-a vrut deloc sa mai doarma in el de cand i-am dat jos o latura si putea pleca liber.
Iarasi, l-am lasat sa se manifeste, in sensul ca in momentul cand a inceput sa urle seara la culcare l-am luat la noi in pat repede (nu suport sa urle copiii, si daca am incercat sa il calmez, sa ii cant /sa-l legan si sa-l pun la loc cu acelasi rezultat - urlete - am renuntat repede in ciuda protestelor intregii familii).
Tot el, copilul, mi-a aratat ca nu conta atat de mult ca doarme cu mine, cat ca doarme in alt pat: de cele mai multe ori adormea in patul nostru, inainte sa venim noi la culcare. Asa ca i-am cumparat pat mare, de adult, in care doarme foarte bine (si singur).

In concluzie, am avut etapa cu dat cap perete, cu zambetul pe buze. A trecut repede pentru ca nu l-am lasat sa persevereze, si nici nu am facut caz din asta, ca sa ma vada speriata si sa ii placa si mai tare.

Si mai pe langa subiect o leaca: tocmai trecem prin etapa in care trebuie sa incui toate usile . Si cum le incui, trage rau de ele si striga "dicolooooo, dicolooooo, usaaaa, usaaaa, dicoloooo".
Arata scarry rau.
Teo iese din camere si haladuieste pe holuri (unde e f frig). Daca de ex sunt pe pat cu Radu si il hranesc, Teo iese pe hol si baga-l inapoi daca poti. Asa ca incui tot timpul usile, eu fiind in aceeasi camera cu copii, dar ocupata (cu celalalt). Incui si noaptea. Tati bate la usa, ma duc sa deschid
Securizarea.... hm... big problem. In fiecare zi ajunge la altceva... mai sus, si mai sus.
Am pus portite, si inchizatori la toate sertarele. Ei bine, pe alea le-a demontat in piese, in day one. I-a luat 10 min.

In plus: Poate merita sa verifici cum se poarta bona cu fetele cand nu esti acasa. Poate o camera de supraveghere pe net? Multi prieteni de-ai mei au. Eu am cu circuit inchis, adica vad pe TV din cealalta camera.
Poate ceva din comportamentul bonei le streseaza?! Adica nu imi dau seama din posturile tale daca e o problema mica, similar cu ce a fost la Teo, sau e mai grav...
Succes!

Ada, mama de baieti:
Teo (10 aprilie 2007) si Radu (22 octombrie 2008)
povestea nasterii ; my blog
Topic: mama... de mai multe ori! ; Topic: nu renunta! Informeaza-te!

elara spune:

Ciarli, toata lauda pentru rabdarea si toleranta de care ai dat dovada cu privire la mesajele acuzatoare. Sunt constienta ca, de departe, eu am fost cea mai indignata si am depasit limita. Pentru asta imi cer scuze si iti multumesc frumos ca ai avut puterea sufleteasca si inteligenta sa imi intelegi greseala. Si iti mai multumesc inca o data ca am invatat acest lucru de la de la tine. Sper doar sa se si "lipeasca" de mine, ca teoria o stiu de mult .....rau e cu practica... Insa cu cat am parte de mai multe exemple bune, cu atat mai usor voi reusi sa ma domolesc.

Revin asupra subiectului deschis de tine si iti spun ca, in continuare, consider ca fetitele tale chiar SUFERA. Si am sa redau mai jos cuvintele tale, in baza carora eu afirm acest lucru.

Asadar nu iti inteleg dilema:


Eu nu am vazut pana acum nici un copil care sa planga pentru a se amuza.

Revin la ce ai spus referitor la supraveghere.


Asadar, celelalte persoane (mama, sotul sau soacra) care inlocuiesc bona (sau pe tine cand nu esti la servici) pentru ca sa mergeti la toaleta sau la tigara, de unde vin? Se teleporteaza de acasa sau de pe unde sunt ca sa va tina locul 2 minute?
Imi cer scuze anticipat pentru ironie dar eu nu stiu cum altfel mai plastic sa-mi exprim uimirea si nedumerirea.

Referitor la lipsa de siguranta din celelalte camere:



Eu cred ca e foarte lipede si nu era nevoie sa intrebi asta pe un forum, ca e de preferat sa ascunzi/faci inaccesibile astfel de obiecte decat sa tii fetitele inchise intr-o singura camera.

E adevarat ca sunt mai usor de supravegheat asa dar acea camera ar putea deveni, la fiecare cateva ore, alta. Adica..Doar in bucatarie, doar in sufragerie...
Sfaturi despre securizarea apartamentului ai primit foarte multe si vad ca ti le-ai si insusit insa e necesar sa le aplici si aici: pana sa va mutati.



Iti sugerez sa asezi o masuta, un fotoliu sau orice alt obstacol nepericulos in fata caloriferului.



Astfel de obiecte nu ar trebui sa existe deloc la indemana lor. Nicidecum sa fie "o gramada". Ma mira ca nu te-ai gandit la asa ceva ci mai usor ti se pare sa le tii doar intr-o camera.
De aia exista sertare, cutii si dulapuri. Si exista si elemente de siguranta pentru a fi tinute inchise sertarele. Totusi pentru placerea lor le poti lasa cateva umplute cu obiecte nepericuloase dar tot trebuie supravegheate sa nu isi prinda degetelele (sau puse niste opritori de cauciuc, ceva, ca sa nu se inchida total)



pai e clar: trebuie asezate unde nu ajunge.



Mie mi se pare ca mai degraba motivul e comoditatea de a face casa un spatiu mai sigur. Trebuie sa va mobilizati si sa faceti ceva sa remediati situatia asta.



Aici intervine rolul persoanei care supravegheaza: sa preintampine asa ceva.
Eu chiar nu inteleg chestia cu copilul care are o super-viteza si supraveghetorul (mama/bona) care ajunge dintr-o parte in alta a camerei in 30 de secunde (foarte mult).
Sa iti spun ce as face eu: m-as intoarce in CIC pe 85% din venituri, as pastra bona si am fi 2 persoane cu cele 2 fetite.


Elara, fericita mamica
a Mariei Roxana (20.03.2008)
Albumul printesei mele

www.sansalaviata.ro/implicare.php" target="_blank">Campania - Sansa la viatza!

"Ataseaza-te de cei care te pot face mai bun, primeste pe cei pe care, la randul tau, ii poti face mai buni." Seneca

oanamada spune:

Buna seara Ciarli ...postasem un mesaj pentru tine la un alt subiect unde Naty adusese in discutie problema ta...acum ca ai venit cu lamuriri privind dilemele tale...am sa reiau cateva din lucrurile pe care le-am spus acolo, dar am sa adaug si cateva noi:

Incep cu problema ta...fobie de microbi..am avut-o si eu, dar incet, incet mi-a trecut pentru ca, spre norocul meu copilul meu a inteles destul de repede cum e cu "cah" si "murdar"! O mai prind si pe ea cu cate ceva in gura, dar acum vad ca se intampla din ce in ce mai rar. Metoda aplicata de mine a fost aceea de a-i explica ce face si la ce se foloseste fiecare obiect in parte. Mi-am creat un reflex de a vorbi cu ea cand ma incalt, cand ma imbrac, cand ma spal pe maiini...de a-i arata ca de fiecare data cand o bucatica de mancare sau paiine scapa pe jos..mami o duce la gunoi...etc, etc...si incet, incet a inceput si ea sa duca la gunoi, sa isi ia papucii cum intra in casa si sa ma puna sa-i pun...toate astea le invata prin comunicare.

Referitor la securizare si obiecte periculoase

Si aici comunicarea este extrem de importanta...ele sunt la o varsta la care descopera..daca le vei ingradi libertatea de miscare se vor simti frustrate si de fiecare data cand vor "scapa" vor da navala sa apuce cat mai multe obiecte...lasa-le sa cunoasca, arata-le ceea ce-ti cer, chiar daca obiectul respectiv nu "este de joaca"...daca le satisfaci curiozitatea si in acelasi timp le explici...isi vor pierde interesul pentru acel obiect.

De fiecare data cand gatesc o iau pe fata mea cu mine...i-am aratat diferenta intre cuptor incins si cuptor rece punand eu mana si facand "ars" si pe urma "auuu"..acum cand trece pe langa el nu -l atinge daca-l simte ca emana caldura..
Am invatat-o sa umble la gunoi ca sa arunce gunoaie (la inceput au mai fost aruncate si ceva obiecte folositoare),umbla la aspirator, se joaca cu matura...si da, ne spalam pe maiini dupa aia..dar macar stiu ca in felul asta nu risca sa se apuce sa faca cine stie ce nazdavanie...

Am vazut ca in postarea ta vorbesti de obiecte mici: arata-le ce inseamna un ac, o forfecuta, o moneda, margele, agrafe, agrafe de hartie, orice...dar nu le lasa la indemana lor niciodata...astea sunt de fapt "marile" pericole...

Catincai ii casunase pe un colier de margelute al soacra-mii si muream cand o vedeam ca se joaca cu ele pentru ca erau puse pe un elastic subtire si ma gandeam mereu ca-l va rupe si le va inghiti....asa ca i-am luat un colier de margeloaie din alea mari si rotunde, i le-am isirat pe o sfoara mai grosuta, nu prea lunga, atat cat s-o poata baga pe cap (ca na, paranoia din mine se gandea si la strangulare!)...si am terminat cu obsesia margelelor....acum ca le are pe ale ei..nu o mai intereseaza altele..pot sa le las pe ale mele prin toata casa...ca ea le strange frumos si mi le pune pe comoda la mine in camera fara sa le puna la gat...

Daca le vei tine cu tine,bona le va tine cu ea...si veti interactiona permanent cu ele, le veti implica in activitatile voastre...incet, incet vei vedea ca problemele vor disparea...

As putea sa-ti mai dau exemple, dar sunt sigura ca ai inteles care este ideea...ah, inca ceva....atentie le detergenti, sticlute de sampon, creme si mai ales medicamente (evitati sa luati pastile in prezenta lor sau sa va puneti picaturi in ochi......fi-mea la vazut pe taica-su ca-si punea picaturi in ochi ca tocmai venise de la bazin si pe urma cerea sticulta ca vrea si ea!)

Ai niste fetite superbe, sa-ti traiasca si sa te bucuri de ele.
O seara buna


Oana siCati mica (1 an si 6 luni)

NOI-CRACIUN SI REVELION, CATINCA MICA 2, CATINCA DUPA 1 AN, CATI SI MAMI 2, CATI POZE NOI,

"Poate ca pentru lume esti doar o singura persoana, dar pentru o anumita persoana esti întreaga lume."

diana21 spune:

hannen, nu e greu sa cresti un copil, e greu insa sa cresti un copil fericit.