aer liber vs. computer

Natasa spune:

Ceea ce nu-ti dai tu seama este ca nu te contrazice nimeni. E ca si cum ai intreba: ce preferati sa dati copiilor vstri, cola sau apa de izvor? Problema este tonul prin care pui la colt alte activitati decit plimbatul prin mizeria sta de oras (la Bucuresti ma refer).E jignitor sa spui ca doar unii parinti pun binele copiilor inainte de toate, orice parinte constient o face. Numai ca daca eu prefer sa-mi dau copilul la un curs de inot sau sa monteze trenulete, nu judec pe nimeni care nu face asta si nu pretind ca ce fac eu e mai bine. Si eu sint profesoara si nu mi-as permite in veci sa spun unui parinte ce sa faca in timpul liber doar pentru ca mie mi se pare mai bine sa stai in locuri de joaca pline de mizerii decit sa stai sa colorezi o carte... Intelegi ce-ti spun? Sintem oameni si sintem subiectivi, asta e tot. Binele tau nu e si bine altora si asta nu inseamna ca esti un parinte mai bun. Mai spun o data ca baiatul meu iese zilnic afara, merge la curs de inot, dar nu pot judeca pe nimeni care alege alte activitati doar pentru ca-mi imaginez eu detin cheia parinteleui perfect.
Cit despre vremurile in care "parintii se gandeau mai mult la sanatatea copiilor lor, decat la situatia financiara", ma faci sa rid. Copiii crescuti cu cheia de git si care umblau toata ziua liberi nu erau cu nimic mai cistigati decit cei de azi. Numai ca daca unui copil vrei sa-i oferi o gradinita buna, un curs de inot sau alt sport, o limba straina, activitati care sa-i dezvolte intelectul si sa-l distreze, trebuie sa muncesti, ca Bill Gates nu e neam cu noi. O sa vezi ca mersul in parc nu tine o vesnicie, ai copii mici, la 10 ani tot asta vor face??? In sfirsit, nu vreau sa ma cert cu nimeni, mi-am spus parerea si ma retrag.

dalina2x2 spune:

Multumesc pentru raspunsuri.
(chiar nu era vorba de alte activitati petrecute in afara "iesitului afara", Natasa! Era vorba doar despre computer. Si, da, am elevi in clasa carora parintii le pun in ghiozdan sticla de cola, in loc de apa. Si asta e doar un exemplu. Crede-ma, sunt foarte in masura sa fiu atat de pornita!)
Am vrut, prin subiectul acesta, sa trag un mare semnal de alarma impotriva orelor fara sfarsit pe care unii copii le petrec in compania exclusiva a computerului; atat! Chiar nu era vorba de alte activitati... Si e de la sine inteles ca fiecare isi creste copilul cum vrea sau, mai bine zis, cum poate.
Si, ca o concluzie, sa fiti convinse ca si fetitele mele vor face cate putin din cat mai multe, asa cum am facut si eu, copil fiind(si despre care vorbeati si cateva dintre voi) si voi incerca sa ma ocup de ele cel putin la fel cat s-au ocupat parintii mei de mine! N-are rost sa intru in detalii explicative...

Multumesc pentru participare!

tania-z spune:

fetelor, normal ca se nasc polemici pentru un astfel de subiect, mai ales ca - din cate am citit eu - s-a omis ceva esential din discutie: vasrta copiilor!

Pai una e sa plimbi un bebe de 8 luni in carutz in parc, cum afirma cineva pe aici (ca nu trece zi sa nu o faca) si alta sa gasesti o ocupatie unui copil de 3,4,...8 ani intr-un parc inghetat.

Nu stiu de ce trebuie sa ne creem singuri niste sabloane..
cine a stabilit ca "copilul TREBUIE scos la aer?" ce ar fi sa inlocuim acest "trebuie" cu "e bine", sa scapam de impunere, poate ne vom simti mai bine.

Cand era Stefan mic, mi se inoculase si mie doctrina asta in minte: "musai afara, vara-iarna, ploaie, soare" si am petrecut, de nebuna, ore de plimbare cu carutzul in parc cu sentimentul (de atunci) al datoriei implinite. La Anna nu am mai exagerat, daca o vedeam ca se simte bine in casa, o lasam, daca dadea semne de plictis si era frumos, ieseam afara...inseamna ca nu-mi pasa de binele ei in zilele cand nu o scoteam? Nu pot decat sa rad de astfel de afirmatii!

Sa revin la varsta:
- daca nu respectam specificul de dezvoltare si orientarea spre anumite activitati ale fiecarei varste si ale fiecarui copil ca individualitate, riscam sa aplicam un "tratament la gramada" convinse ca facem ceva bun pentru copilul nostru, dar nu neaparat cu acest rezultat
- de la 3-4 ani, copilul poate fi intrebat si poate exprima preferinte cu privire la petrecerea propriului timp liber. Bineinteles ca ptem veni si noi cu sugestii, totul e sa nu ne blocam in sabloane.
- copiii nostri sunt INDIVIDUALITATI. Ca urmare nu mi se pare atat de important sa ii "scoatem la aer" ci sa ii tratam asa cum sunt ei, fiecare deosebit in felul lui.

Si acum inca ceva pentru care o sa-mi primesc portia de rosii, dar e o constatare ca ma arde de mai multa vreme: avem noi, generatia asta de aprox. 30 de ani (plus-minus) ooarecare aroganta, justificata, oarecum, de istoria turbulenta pe care am traversat-o, cu multe schimbari sociale si politice. Aceasta aroganta, de genul "cum eram noi, era cel mai bine" nu stiu cat poate fi de constructiva. Am descoperit noi cumva reteta fericirii? Daca am crescut cu cheia de gat, am batut maidanul si am dormit in fan, ma face asta cu ceva mai deosebita de generatia copiilor care se joaca pe calculator?
Eu am incredere in copiii nostri, as vrea sa le acord sansa de a arata cum sunt ei, ce ii face fericiti, sa ii descopar si sa ma bucur de faptul ca sunt diferiti.

PS si eu lucrez in invatamant :)

Claudelu spune:

Tania, pentru aceasta postare nu pot decat sa-ti acord o

---

Claudia si Raul-Andrei

Morgano spune:

Dalina, fara sa te atac de fapt, iti spun ca esti ultimul pedagog din lume pe care l-as dori pt fetele mele. Esti obtuza, inchistata, agresiva si frustrata.

Scoate-ti tu copiii cu cheia de gat in parc sau fata blocului, bolnavi, fara chef, fara supraveghere, la -15 grade. Si priveaza-i de computer, tv, si orice alt mijloc de informare si educare (nu ma refer la partea nociva, ci la modul cumpatat si controlat in care pot avea benficii din aceste instrumente), ca le va fi fte bine. Vor fi perfect adaptati anului doua mii si cat o mai fi cand or da cu capul de zidul absurdului.

Nu vad nimic rau in a se uita la un desen animat, la a se juca un joc de dezvoltare pe computer, in interval si nivel adecvate varstei.Edit: daca nu intelegi parintii aia cretini care muncesc cu zilele si noptile pentru a oferi copiilor mai mult, daca iti inchipui ca unele traduc (ca si mine) sau fac site-uri, sau goblenuri, sau prajituri, etc. o fac de PLACERE, te inseli amarnic.

Nu stiu un singur astfel de parinte care sa nu sufere ca nu are destul timp petrecut alaturi de copii si familie.

Dar imi "place" cand un bugetar cu nspe vacante, cu cadouri de toate sarbatorile, cu salariu mic (oribil si nedrept de mic, si asta e adevarul-adevarat) dar pe care poate sa il imbunatateasca cu meditatii sau joburi paralele(dc are ambitie sau nevoie) devine frustrat si agresiv fata de persoane pe care nu le intelege. Va plangeti ca nu ati primit sporurile promise, dar oare nu va e jena sa veniti sa judecati parinti si copii despre care nu stiti mai nimic, pentru ca nu-i vedeti din cauza "ochelarilor" de prejudecati?

AM UN RESPECT IMENS PENTRU PEDAGOGI, NU GENERALIZEZ AICI, CI MA LEG DE ACEA PARTE A EDUCATORILOR COPIIILOR NOSTRI CARE INCEARCA SA II CATEGORISEASCA DUPA PARINTI, OBIECTE DE UZ, ETC. DE ASEMENEA NU SUNT DE ACORD CU FETITE MACHIATE, MOBILE CU CAMERE VIDEO, ETC.... DACA LE AU, SA LE FOLOSEASCA DUPA CE IES DE LA SCOALA. Dar sa vii ca pedagog sa afirmi cat esti de scarbit de computer si cat aer curat au unii copii lipsa.... ma lasi?Ripley, mami de Ana(10.11.2005) si Iris(10.10.2007)

dalina2x2 spune:

nu stiu cand am facut eu o afirmatie de genul acesta...
In fine...
Si, pentru ca lucrezi tot in invatamant, as putea sa-ti adresez inca o-ntrebare (si celorlalte participante, bineinteles): te-ai gandit sa observi cum arata majoritatea elevilor (uite ca specific, in mare, si varsta!) zilele astea? In loc sa vad obraji rosii si voie buna (repet, generalizez), vad aproape numai obraji trasi, palizi, cu cearcane sub ochi si atitudini flegmatice, indiferente, cateodata "somnolente"...
Chiar de-asta sunt ingrijoarata si dezamagita (sau poate am eu ghinionul sa am mai multi elevi "cu cheia de gat", cum ziceti voi, adica mai mult singuri pe-acasa si deci mai mult in fata computerului, pentru ca, repet, m-au innebunit la scoala! Nu-mi povestesc nimic altceva, legat de timpul lor...liber!)
Poate ca am gresit eu, gandindu-ma ca si prin alte parti e problema asta, dar - sincer - ma bucur sa vad ca nu e asa... Sau poate asa visam, asa ne dorim...
Si inca ceva: cand am postat subiectul nu am intentionat sa atac, cum am fost acuzata. Ci doar sa cer parerea despre ce ati auzit si voi referitor la activitatile "casnice" ale elevilor.
Imi pare, sincer, rau ca s-au iscat astfel de reactii, chiar nu m-as fi asteptat.

Asa cum ati zis si unele dintre voi, poate ca nu trebuia sa deschid un asa subiect de la bun inceput.
Va doresc sa va cresteti puii cum stiti voi mai bine! Iar ceilalti... fiecare cu... viata lui, nu?!?

tania-z spune:

Dalina, nu am spus ca ai afirmat asta, cuvant cu cuvant, doar ca acesta este un mesaj ce transpare din mai multe postari, nu numai ale tale.

Eu lucrez cu studenti, din anul I pana in anul III, nu stiu cum arata elevii si cred ca o conceptie de tip "rosu in obraji= sanatos" e cel putin batranicioasa. Ca aici poti naste o discutie de 10 forumuri, plecand de la modul de viata pana la nivelul de poluare si regimul alimentar al celor "necolorati". Mi se pare mult prea simplist sa reduci efectul asta al aspectului elevilor la o singura cauza.


Claudelu, ma bucur ca, in loc de rosie, am primit o floare.

dalina2x2 spune:

... fara sa ataci?!?...

mai, fetelor, chiar nu stiu de care parte se gaseste frustrarea in subiectul asta, serios.

dalina2x2 spune:

uuffff ... chiar trebuie sa "desenz" orice exprim...
partea cu "obrajii rosii" era o exprimare metaforica...
btw: tania, ce predai?

Morgano spune:

Cuscra preda psihologie

Ripley, mami de Ana(10.11.2005) si Iris(10.10.2007)