Pe unde se mai plimba oamenii frumosi

devoska spune:

foarte frumos subiect!
Am intalnit ceva "oameni frumosi", dar in momentul asta imi amintesc de fostul meu sef. Cand a trebuit sa-mi fac lichidarea de la locul de munca, toti ma intrebau de ce si unde plec. Cand auzeau de Kiev, toti aveau numai cuvinte urate. Asa incat mi-a trecut cheful sa-mi iau ramas bun de la colegi organizand o masa in unul din laboratoare. Aveam un gust amar si nu vroiam decat sa plec si sa inchid "usa" si sa nu ma mai uit inapoi. La final m-am dus sa-mi iau ramas bun de la fostul sef. Cand m-a vazut s-a luminat si mi-a zis "Succes, las' ca stiu eu ca ai sa te descurci de minune. Kievul e un oras frumos iar tu te descurci oriunde te vei duce! Si in plus esti mai frumoasa ca rusoaicele."

geanina-nica spune:

eternell-
frumos frumos frumos !!!!!!!!!!!!!!!!!!

megbeng spune:

noe, te felicit pentru cel mai frumos subiect care a fost vreodata pe forumul DC! poate chiar fara sa iti propui, ii stimulezi pe toti cei care il citesc sa fie mai frumosi!

---

meg,dematei(9.02.2007)

Qamar spune:

Meg,

---

www.helpsonia.com/archives/148" target="_blank">Click pentru o inimioara fericita! Help SONIA

Witchie spune:

Acum trei ani am racit ingrozitor. Asa de rau mi se umflasera toti ganglionii ca medicul meu de familie m-a trimis val vartej la spitalul Babes, suspecta de oreion. Nu prea mai puteam vorbi si falcile mi se inclestau asa ca n-am cracnit.
M-au luat in primire dupa vreo 20 de minute de stat pe o bancuta, la intrare. Usa se inchidea si se deschidea rar, spitalul mi se parea rece si ingrozitor ca orice spital romanesc. M-au intors pe toate partile. Cand sa-mi recolteze sange, pas de gaseste venele. Se ascunsesera toate. Au gasit cu chiu cu vai o vena la mana stanga, dar sangele meu refuza sa curga.
De spaima, mi-au spus.
Imi spusesera ca daca se confirma diagnosticul, trebuie sa ma internez in spital. Gandul ca trebuie sa stau o luna departe de bebelusul meu ma ingozea. Pana intr-atat de mult incat sangele refuza sa iasa din vene. Ce se face fata mea fara mine? Cum sa stau o luna in spital? Cum sa ma intorc acasa daca chiar am oreion? Oreion la 29 de ani!
Medicul de garda, o femeie al carei nume nu-l cunosc, a venit la mine si-a inceput sa ma mangaie. Mi-a sters lacrimile si mi-a cantat "Nu mai plange baby, plansul n-are rost".
Am stat trei ore in spitalul Babes, asteptand sa intru la medicul ORL-ist care mi-a jurat cu mana pe inima ca nu am oreion, e doar o angina intr-o forma violenta si trece cu antibiotic.
Si-n alea trei ore, femeie in toata firea, mi-am cantat in gand, nu mai plange baby...
N-am apucat sa-i multumesc doamnei doctor. Dar si-acum cand scriu, ii aud vocea. E un om frumos.

mihaela_ce spune:

Pe data de 1 decembrie 2004,eram insarcinata in 34 de saptamani,m-am dus sa fac o ecografie de rutina si am aflat ca copilul meu murise.Aflasem de dr Tutunaru de pe DC si in disperarea mea (m-am gandit ca au gresit la ecografie)m-am dus la spital ,l-am cautat ,era intr-o cezariana,mi-a spus sa-l astept si din clipa aia 2 zile nu s-a miscat de langa mine.Nu ma cunostea,nu ma vazuse niciodata.Tin minte ca era ca un spiridus ,de cate ori ma intorceam il vedeam in spatele meu,nici sa plang in voie nu puteam ca era omniprezent.Chiar a ratat si o iesire la Mc Donalds cu fetita lui care alerga pe hol nerabdatoare,pentru ca eu tocmai incepusem sa am contractii. Dupa ce am nascut,mi-a spus "sa ma duc la el dupa ce ma refac ca imi face el copil",eram asa de suparata ca am inteles gluma dupa cateva luni.Si vreau sa spun ca s-a tinut de cuvant.Daca nu mi-ar fi spus vorbele alea nu as fi mai avut curaj niciodata sa mai raman insarcinata.A reusit sa-mi dea atat curaj,incat atunci cand am vazut cele 2 liniute pe testul de sarcina,eram sigura ca totul va fi bine.Si a fost.Am cea mai frumoasa,cea mai dulce si mai scumpa fetita din lume.Si stiu ca i-o datorez intr-o mare masura unuia dintre cei ma frumosi oameni pe care i-am intalnit in viata mea.

Imi cer scuze ca m-am lungit,dar povestea asta si acum dupa aproape 4 ani mi-e tare greu sa o spun.

mihaela_s spune:

Noe multe pentru subiect!

Eu cred ca toti cei care scriu aici sunt oameni frumosi. Si multi multi altii pe langa ei. Cei care sunt urati nu pot vedea frumosul din jur. Asadar cu fiecare poveste in care se spune ceva frumos despre un om frumos, numarul acestora se dubleaza.

...sunteti extraordinare!


vorbe de copil...

Hobby

ariel_7000 spune:

eternell, minunata fetita ta! si eu o invat pe alexuta sa daruiasca. e atat de fericita sa faca pe altii fericiti! ii stralucesc ochisorii. am contribuit amandoua la bazarul soniutei si ma intreaba zilnic daca s-a facut "aia mica" bine:) tare dragi imi sunt copilutii! sunt atat de puri si de frumosi sufleteste! tare dragi imi sunt oamenii "mari" care au suflete de copii. eternell, pt sufletul tau curat !

noe, sper ca bunatatea ta sa se raspandeasca si sa "contamineze" pe toti cei din jur!

maru, m-ai emotionat! mi-ai adus aminte de unul din filmele mele dragi: Patch Adams.

mami de alexutza (10.04.2003)si Teodor Mihai (10.04.2008)

Save the Earth /Is the only planet with chocolate!

goanga23 spune:

Din fericire am intalnit foarte multi oameni frumosi in SUA si, din nefericire, foarte putini in Romania. Fetita mea a fost o fetitza foarte frumoasa pe toata cursa Londra- Los Angeles pentru ca s-a intretinut tot timpul cu o fetiza micuta de pe randul din spate.Fetita a stat in scaunul de masina toata cursa asa ca era "foarte suparata". Papusa mea i-a dat toata jucariile ei, toti Mickey-mous-ii , toate Dore-le etc etc asa ca fetiza s-a linistit.
Din pacate noi am avut o experienta foarte dificila la venirea in Romania (mai precis , cursa Londra -Bucuresti) cand fetiza mea avea vreo 2 ani. Deoarece o dureau rau urechile nu a dormit deloc in 16 ore de drum iar un individ(roman) din avion a strigat pur si simplu la mine , s-0 fac sa taca, ca sa nu mai zic ca-l auzeam cum ne injura copilul. Am plans in hohote atunci (deh eram si eu nedormita de mai bine de 24 de ore) si m-am bucurat ca nu mai locuiesc in Romania. Cu toate acestea ma bucur sa aud de la celelalte fete de pe forum,ca mai sunt inca oameni frumosi in Romania.

Numai bine,

eternell spune:

Cand era micuta - pe la doi, trei ani... - era foarte generoasa. A fost mereu un copil comunicativ, cu multa dragoste de oameni. Cand incepuse sa umble, merea la toti oamenii pe care ii intalnea in cale sa "statea de vorba" cu ei. Uneori chiar imi era mila de ea, pentru ca nu toti oamenii au chef de un ghemotoc insistent, oricat de adorabil i s-ar parea el parintelui... Apoi, cand a inceput sa umble, mergea pe strada cu biscuitii in manuta si ii impartea oamenilor. Asa "ii venea" ei, nu la indemnul nostru. E drept, nu spun ca nu as fi educat-o sa fie politicoasa si altruista,dar la varsta aceea nu prea avea ea habar de ceea ce ii tot trancaneam eu! Cred ca cea mai frumosa forma a bunatatii este cea spontana. La orice varsta. Cred ca despre aceste lucruri vorbim noi la acest subiect, de aceea am si vrut sa relatez despre fetita mea, pentru ca asa o simt eu pe ea, ca pe un om bun, care lumineaza viata celor cu care vine in contact pentru ca rade mereu, nu isi bate niciodata joc de nimeni, nu face misto de niciun copil, daca un copil cade, sare sa il ajute. Poate de aceea m-a si marcat atitudinea unei cunostinte care si-a lasat fetita sa imi jigneasca copila. Dar aceasta este alta poveste.

Uneori ma intreb ce ar face daca acum, la patru ani si sapte luni, ar fi in situatia de a-si imparti jucariile. Poate ca inaintarea in varsta a facut-o mai egoista?... O data, o singura data, a avut un acces de egoism. Desi nu ma asteptam, si nu stiu de ce a facut-o.