la ce varsta nu mai alearga copii prin casa?

Diana_b spune:

La 21 cand se marita/insoara
Noroc ca noi am avut niste vecini foarte intelegatori, care veneau f rar la noi sa ne zica sa ne mai potolim ca li se zguduie lustra.

Diana si Mircea (2.01.2004)

www.freewebs.com/bbianfeb2004" target="_blank">Pagina bebelusilor de ianuarie-februarie 2004

sorinsonia spune:

Inseamna ca fi-miu e normal, ca alearga prin casa la 11 ani.

danuta_t spune:

Ai mei au 3 ani si 7 luni si 1 an si 7 luni.
Vecinu' de sub noi ne bate-n teava de la calorifer aproape zilnic. Nici nu-l mai bag in seama si nici nu-l mai opresc pe cel mare de la alergat.
Ii mai fac observatie daca alearga dupa 10 seara, dar atat.
Initial incercam sa mai domolesc energia de alergat, apoi am renuntat pentru ca vecinu chiar sufera cu nervii. A inceput sa-mi bata in teava chiar si atunci cand cel mic plange lipit cu nasu' de parchet sau cand paseste prin casa (mersul acela mai greoi de copilas mic). As mai intelege si eu daca ar sari toata ziua, dar copii stau mult timp la gradi, abia apuca sa stea o ora in casa. si cum intram in casa, cum ne bate-n teava. E obisnuit cu prea multa liniste.

Concluzia este una singura: fa scandal mare o saptamana-doua, apoi va fi fericita cand vei reveni la programul normal de scandal.

Dana cu minunile ei: Mihai (20.04.2005) si Andrei (3.04.3007)
http://community.webshots.com/user/danuta_t

kita spune:

Multumesc de raspunsuri;
Si ca sa vin cu o precizare, vecina a venit dupa amiaza spre seara, oricum era pana in ora 9PM(undeva intre 6-8 PM caci inca nu venise sotul de la servici), si in mai toate cazurile Andrei e in timpul saptamanii la gradinita cu program lung, deci mai devreme de ora 6 dupa amiaza nu ajunge acasa, iar pe la un 9.30, hai maxim un 10 e in pat (chit ca e in sufragerie la desene, oricum nu tropaia prin casa);
Acuma am o relatie foarte amicala cu vecina - nu imi raspunde la salut (desi pe mine ai mei parinti asa m-au invatat sa salut - astepta liftul sa urce la ea la etaj si am salutat si nici nu a catadicsit sa ma lase sa urc inaintea ei in lift, caci mergeam mai sus cu un etaj, asa ca am coborat si am lasat-o sa se duca acasa- in dambalua ei :)

Kitacu fulgulet +36-37s si Andrei (10.02.2005)

A_Iulia spune:

Nu, nu esti singura, si eu gandesc la fel.

dar de fapt o fi fii-mea vreo exceptie, ca ea nu alearga in casa deloc (si nici n-a facut-o vreodata). Si in orice caz, daca ar apuca-o alergatul, m-as mira sa nu asculte cand i-as zice sa se potoleasca.
Dar evident, nu toti copiii sunt la fel.

dar imi amintesc de vremea cand eram noi mici, pai faceam multa galagie in fata blocului si mereu ieseau la geam niste mosnegi sa ne certe. Ah, cat ii mai uram pe mosnegii aia! Fiind copii, nu-i intelegeam deloc de ce le-ar trebui timp de odihna! Mi-i amintesc si acum, tipand la noi sa nu mai calcam iarba, sa nu mai alergam, sa nu mai tipam... erau ca un fel de bau-bau pentru noi.

De aia cred ca exista o masura in ambele directii: nu trebuie sa fii absurd, un copil nu poate sta ca un bibelou (decat cu unele exceptii), dar nici tu, ca parinte de copil, sa reactionezi total indiferent la astfel de probleme. Cu putina bunavointa poti rezolva orice. Iar exemplele cu tocurile cui sunt penibile, zau asa.

Burtocika spune:

Exact asta vroiam sa spun si eu, trebuie un pic de bunavointa din ambele parti si o dorinta de "convietuire" pasnica, fara scandaluri si certuri ...

Boghi

www.goblenpartner.webs.com" target="_blank">mai lucreaza cineva goblen?

witeflower spune:

Eu si frate-meu mergeam la scoala. Si, cand veneam acasa, eram singuri, ca parintii se intorceau mai tarziu de la servici. Ce crezi ca faceam?
Ne jucam prinsea prin casa (desi nu aveam un apartament mare, dar ce conta?) Ne mai jucam si un fel de fotbal, pase, chestii de-astea. Mai saream percop pe dormeza (ca vazusem filmul cu Superman si voiam sa aterizam ca el...). A, si saream elastic!

Cat despre vecinul de la 3...(ca noi stateam la 4...), venea plangand (de-adevaratelea!) la mama, spunandu-i ca el si-asa are cu nervii si nu mai suporta!
Pentru linistea ta, sa stii ca a supravietuit bietul om. E drept ca are cu nervii si-n ziua de azi, dar nu din cauza noastra...

Raluk31 spune:

Boghi,Adina,si eu tot asaTrebuie sa-ti respecti vecinii,sa te pui si in situatia lor.
Avem si noi un copil in bloc,de vreo 3 ani,foarte energic,urla,tipa,face ca toate aratarile,ai lui nu-i zic nimic oriunde s-ar manifesta..chiar si pe scari.Ba inca se mai uita la el si cu mandrie,ca iata de ce e in stare!E baiatul unei nemtoaice,poate asta explica situatia
Fetita mea are somnul foarte sensibil si,din cauza refluxului,abia daca doarme vreo juma de ora cam de doua ori pe zi..pai in jumatatea asta de ora,chiar mi-as dori liniste.Asa ca eu inteleg si cum e sa fii in "tabara adversa"

Raluca

de Anais Iasmina

www.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=51e87b128f6d33e1755853&skin_id=701&utm_source=otm&utm_medium=email" target="_blank">povestea noastra

cum a venit pe lume Anais

Cristina_C spune:

Da, asta trebuie sa fie, se crede in Germania. Desi aici n-am observat ca parintii se mandresc cu nazbatiile copiilor ci, din contra, le atarag atentia imediat.
Si eu care credeam ca italienii au gura mai mare.

Slava Domnului ca stau aici unde nu-mi bate nimeni in perete sau in teava cum probabil mi s-ar fi intamplat la locuinta mea din Iasi unde aveam vecini hipersensibili! N-aveam copii pe atunci, dar aveau altii si stiu ce scandaluri ieseau din cauza asta.

Iar nemtii sunt civilizati in general, cine nu-i cunoaste sa vina aici sa se convinga. Pasnici, rezonabili, respectuosi- in 8 ani n-am auzit nici o cearta prin vecini.

ps. In Germania putin probabil sa mai faca vreun copil galagie dupa ora 8 seara pentru ca, pana atunci cam toti cei de 3-4-5-6 ani sunt deja adormiti.
Alt ps. Maine ploua, dupa amiaza stam in casa, ii vine in vizita copilului un coleg si stiu sigur ca, la un moment dat, vor alerga amandoi - undeva pe la 4,30. Ei, si?! Sunt copii, e perfect normal, nu fac nimic exagerat.

anya spune:

Saracii copii din Germania. In iarna am fost si noi in concediu si erau 4 copii in grup. Seara, pana parintii mai beau o bere, mai stateau de vorba ii lasam in receptie, sa se joace - si parintii stateau tot acolo. Pe la 9.30 seara ne atrageau atentia ca fac galagie (pentru standardele din Romania erau chiar linistiti). Daca ii duceam intr-una din camere, era mai rau, ca acolo se presupune ca ai vecini care vor sa doarma! Ce poti face? Nici sa le schimbi programul pentru 1 saptamana de concediu!!! Asa ca-i lasam pe nemti sa zica, noi ziceam ia-ia si ne vedeam inainte de ale noastre. Evident ca la 11 erau deja parcati, ca erau, totusi, dupa sanius.