Barbati prea ocupati?!

andreea30xi spune:

Dragele mele, de ce nu intoarceti putin pagina sa vedem ce este si pe cealalta parte? Spre exemplu...cum ar fi daca,noi femeile, venim de la servici obosite,nervoase sau mai stiu eu cum..ne apucam sa gatim,sa spalam,sa aspiram cu copilul atirnat de poala fustei care cere de mincare sau vrea sa-i acorzi putina atentie si..simti ca nu mai poti dar trebuie s-o faci...apoi..vine sotul, zimbitor dar si flamind..fugi repede si pregateste masa,aseaza-i hainele,pregateste-i baia sau mai stiu eu ce...ca de! este barbat si trebuie sa-i faci "poftele", sa se simta bine in sinul familiei...sa se simta iubit..Pe masura ce trece timpul te simti tot mai obosita,simti ca pici dar continui sa pari binedispusa si "tare".Sotul se aseaza la tv,tu culci copilul,sotul priveste emisiunea lui preferata,tu pui la punct totul pt ziua de miine (care va fi la fel de grea),sotul vrea dezmierdat iar tu...frinta de oboseala,te tirasti ca o rima pina in pat...sotul vrea iar tu...mai poti???? Atunci nu-ti vine sa????
Nu aruncati cu pietre sau o puteti face daca vreti dar consider ca si noi sintem oameni si avem nevoie de intelegere...nu doar ei!!
Nu stiu cit de coerenta am fost dar m-au apucat damblalele
Va pup!

romana spune:

Din pacate Reiki sotul meu nu participa decit ocazional la treburile casei .
Cind m-a vazut in ce hal eram singura solutie vazuta de el a fost aceea de a ma culca si dupa ce sint odihnita voi continua cu treburile. El toto imi zice sa dorm mai mult, dar eu nu gasesc totdeauna timpul necesar. Nu sint in fiecare zi terminata de oboseala dar am zile cind stau mai mult cu copilul in brate si atunci sint terminata ca bateria. Nu pot sa-i propun sa ma ajute deoarece fiecare lucru ce trebuie facut prezinta dezavantaje: nu merge sa duca gunoiul ca nu-i place si ca miroase urit, nu sala sticlutele si biberoanele lui bebe ca transpira de la caldura si de la apa calda. ...etc.

DEci am sa fac eu totul cit am sa pot. L-am intrebat intr-o zi ce se va intimpla daca vine acasa si ma gaseste cazuta pe jos. Am avut intr-o zi o astfel de senzatie si am luat un medicament (aspacardin) ca sa-mi revin si apoi m-am toto intrbat daca nu-i face rau copilului ( ca ii mai dau si sa suga din putinul lapte pe care-l am la sin). Si cu laptele asta - am observat ca daca maninc si dorm bine am mai mult lapte - altfel nu. Iar eu numai asta nu fac.

Dar sa nu mai expun atita problemele mele. Eu as fi vrut sa se ofere voluntar sa faca ceva, asa cum si eu sar repede sa fac toate treburile din casa.

Oricum eu il iubesc mult si sint fericita ca ma iubeste chiar daca se menajeaza atita.

Amalia spune:

quote:

---

Originally posted by reiki

REIKI: Romana, si mie imi place sa cred ca nu suntem prosti. Dar nici nu cred ca suntem insensibili sau nesimtiti. Accepti cu placere pina la urma sa faci lucruri "neplcute" si care nu tin de natura noastra masculina, daca esti in mod placut invitat sa le faci alaturi de omul iubit, fara cicaleli si reprosuri. Tocmai tu spuneai ca si pe fata sotului tau se vedea oboseala in ziua aceea. Chiar daca in momentul acela in care ai avut caderea nervoasa ai fi vorbil cu el despre nevoia ta de a fi ajutata, nu cred ca ar fi luat asta ca santaj. Cred ca ar fi lucrat cot la cot cu tine sa terminati treaba. Ma insel oare?

---

Am trecut si eu prin aceleasi probleme ca si Romana la un moent dat. Si nu mereu, cel care iti este alaturi, reactioneaza asa cum este normal. Mi-as dori sa stiu motivul, dar stiu ca nu-l voi afla niciodata.
Am ajuns sa nu mai cer de mult ajutorul....asta de cand am fost refuzata de cateva ori cand aveam musai nevoie. La noi nu sunt discutii cu privire la treburile casnice. Cand are timp si chef ma ajuta la ce este mai greu pentru mine, respectiv caratul cumparaturilor de la piata (sau imi da mie bani de taxi ca sa ma duc la supermarket si sa nu le car in brate acasa), frecatul cazii si uneori face curat sau mai face patul. Mie imi place sa fac mancare si sa spal vasele, iar rufele le spala masina si nu-mi e greu sa le intind si sa le impaturesc apoi.
Cu toate acestea, repet si spun ca au fost unele momente cand am avut nevoie de mai mult de atat si nu am fost ajutata, pe motiv ca si el e obosit. Ca exemplu, mi-a fost foarte rau intr-o noapte, am varsat si mi-a venit si rau...m-au gasit fratele meu si sotul lesinata pe hol. Oboseala si stresul isi spusesera cuvantul. Drept urmare, a doua zi de dimineata eram ca o leguma si nici nu eram in stare sa ma dau jos din pat. L-am rugat sa ma ajute si sa duca el copilul la cresa ca sa ma pot odihni, pt ca asa cum ma simt nu voi fi in stare sa-l duc eu si nici sa-i port de grija acasa. Mi-a tinut o intreaga teorie ca nu-mi dau seama cat de mult trebuie sa ocoleasca el ca sa faca asta (am facut un calcul cu el si insemna ca va trebui sa plece cu juma de ora mai devreme) si in plus ca va ajunge cu camasa sifonata la servici. Drept urmare am avut o zi cumplita si numai copilul meu stie cat a putut sa planga pt ca mami abia putea sa se miste sa-i schimpe un pampers sau sa-i scoata ceva de mancare din frigider.
Si acum stau si dau timpul mai in urma si-mi aduc aminte cum m-a ingrijit cand eram doar prieteni si mi-a fost rau intr-un weekend. Ce schimbare.
Sunt multe de adaugat...dar e pacat ca oamenii nu stiu sa-si pastreze calitatile cu care au cucerit

Sanatate maxima!

Missy spune:

Va multumesc, acum chiar sunt optimista. de bine de rau, al meu sot chiar daca se uita urat cand il rog (ca fara te rog nu merge), pana la urma tot face. si chiar are momente cand din proprie initiativa da cu aspiratorul, duce gunoiul, face baita la bb, strange de prin casa, isi face mancare (numai pt. o persoana). cel mai nasol e ca trebuie mereu sa-i aduc aminte ca trebuie facut un anumit lucru, si de cate ori ii zic imi spune: mai lasa-ma ca stiu si eu, si mai dureaza 2 zile dupa care iar apar eu(exemplu recent, se intampla de 2luni): "te rog te uiti ce bate la masina?" "mi-ai spus si acum 2 zile, nu ma stresa". problema e ca sunt eu cea stresata ca voi ramane intr-o zi fara roata cu sot mare inginer auto. ce ironie, nu? si mai sunt si altele, dar n-are rost sa o mai lungesc.
Ma mai streseaza si secretismul asta de la serviciu. eu in schimb trebuie sa povestesc tot. dar numai merge asa: de cateva zile ii raspund cu fraza cu care imi raspunde si el: nu s-a intamplat nimic interesant sau care sa merite sa fie povestit. Il termina, pt. ca a inceput sa-mi povesteasca si cati km parcurg masinile pe care le are in grija. asa ca m-am hoatrat sa-i raspund cu aceiasi moneda, si vad ca are efect. astazi l-am asteptat fara mancare, ca mi-am pierdut toata ziua prin oras cu bb. si n-a murit de foame. dar a tinut sa-mi precizeze ca maine vine mai repede, si i-am spus ca e numai bine, ca vreau sa ajung si eu pe la cosemtica, asa ca poate sa iasa cu bb in oras, ca tare ii mai place plimbat (lui bb, ca el zici ca il pui sa are cand il trimiti cu caruciorul). o mai tin cateva zile asa, si va mai anunt.

Ah, sunt o norocoasa: inainte de culcare mi-a spus: "ai noroc ca te iubesc, cu toate ca tie nu-ti pasa" ehe, daca nu mi-ar pasa ... tai-tai

lorelei_19 spune:

Mi se pare totusi sadic din partea unor barbati sa se comporte asa cu sotiile lor. Mai ales cand bebelusii sunt micutzi si au nevoie de atata ingrijire. Cred c-ar trebui fara reprosuri, dar raspicat sa inteleaga ca si ei au un rol mai important decat cel de privitor in viata micutului- sau micutilor. Nu, fetelor, puneti-i la treaba! Nu se poate una ca asta! Uite, asta merita: . Sincera sa fiu, n-as fi scos-o la capat cu fiica-mea singura, fara ajutor in gospodarie, atunci cand era mica. Sunteti adevarate eroine, serios!
Eu ma refeream la acea parte unde nu are timp sa stea de vorba cu noi, dar la capitolul asta- al ajutorului cu un bebelus, iau foc. Stiu ca sunt multe dintre noi care nu dorm nopti intregi din cauza bb-ilor, si eu am facut parte din categoria asta, jobul de mamica de bebe e uneori job de 300%, nu de 100%. Poate povestiti cum ati scos-o la capat cele care ati scos-o, cum i-ati facut sa va inteleaga si sa va ajute.

marimadalina spune:

E trist ca diferentierea "munci" pt femei si "munci" pt barbati exista in societatea "moderna".
Eu nu prea am de ce sa ma plang pt ca problemele de care ne-am lovit am reusit sa le rezolvam; si am observat la noi a fost ca greselile pe care le facem se datorau "imaturitatii" si ca el se adpteaza mai greu la schimbari(cum este aparitia unui bebe).Dar daca exista iubire se rezolva toate. Pe bune, daca unul din parteneri sufera si celalat partener sufera prin rezonanta.

Mari si un pustiulica de 3 ani

Lorelai182003 spune:

Voi inca sunteti fericite fetelor. Sotul meu lucreaza si sambata si duminica(are liber luni) deoarece e sportiv(echitatie) si lunea isi iau toti liber. Pleaca dimineata la 8 si se intoarce seara pe la 11 deoarece ne-am cumparat un apartament si el il renoveaza...deci va dati seama. A, si cand vine vede:dus, mancare, cafea+tigara la calculator ca deh, baiatu' are un nou joc de strategie!!!. Noroc ca bea cafeaua aia ca altfel ar cadea mort de oboseala(asa cade doar pe jumatate). Ce ma mira foarte mult este ca are chef de in fiecare seara!!!!. Am uitat sa spun ca sunt gravida in 7 luni!

PUPICI,

Lorelai

Anina_n spune:

quote:

---

Originally posted by marimadalina
Dar daca exista iubire se rezolva toate. Pe bune, daca unul din parteneri sufera si celalat partener sufera prin rezonanta.

Mari si un pustiulica de 3 ani

---

Asa zic, si eu !

Nina

angelito spune:

Cites si ma sochez!!!!!!!!!!!!!!!!

Fetelor, scuzati-ma, sunt noua aici (de fapt e primul meu mesaj), sunt foarte tanara si nu sunt casatorita, n-am copii etc., dar citind multe dintre mesajele de la topicul asta am ramas siderata!!!!! Aveam impresia ca ma intorc cu cateva zeci - sute de ani in urma!!!

Iar mesajul lui Scarmanus seamana izbitor cu un articol publicat acum ceva timp intr-o revista - de fapt articolul respectiv fusese publicat prin anii "40-50 intr-o revista pentru femei si continea o adevarata "lectie" de comportament pentru sotii, care erau invatate cum sa se poarte cu sotii lor... Bineinteles ca ei erau printii si ele "supusii"!

Ma socheaza profund sa vad ca inca mai exista oameni cu astfel de mentalitati, chiar si acum in secolul 21!!! Poate sfaturile respective ar fi valabile pentru femei "intretinute" (si inca intretinute la ce nivel?!), dar in general femeile au serviciu, cum spunea cineva de pe forum, poate castiga chiar mai mult, sau mult mai mult decat sotul/partenerul, atunci de ce se pune problema in termeni de "eu aduc bani in casa, deci eu trebuie sa fiu rasfatat, bibilit etc etc etc"?!?! Si, in definitiv, asta conteaza, banii, sau cine-i aduce?!

Chiar asa se pune problema intr-o relatie?! Oare o relatie nu e un parteneriat benevol, bazat pe respect si responsabilitate reciproca, incredere, intelegere, comunicare, si, cel mai important, dragoste?!?! Sau mi-a scapat mie ceva?!

De ce "El" trebuie lasat in pace, sau luat prin "invaluire", rasfatat, laudat etc. daca dorim ceva, orice (ajutor la treburi, o vorba buna, putina atentie etc.), nu era vorba despre doi adulti care AU ALES de comun acord sa traiasca impreuna, sa-si asume niste responsabilitati impreuna, sa se bucure impreuna, sa discute normal, ca doi adulti, cu sinceritate, onestitate, respect si intelegere, nu sa fie nevoiti sa foloseasca tot felul de tactici si stratageme demne de niste cauze mai bune - bineinteles, toate stratagemele respective cazand in sarcina femeii?!?!?!

Nu pot sa inteleg si pace asa ceva!!!!! Culmea este ca mentalitatea asta exista, ba chiar se propaga, chiar si prin revistele pt femei declarate "progresiste" ni se inculca, mai mult sau mai putin subtil, aceste idei... mai mult, foarte multi nu numai ca exprima aceste idei, dar le si gasesc perfect normale si acceptabile!!!

Poate sunt eu prea tanara, prea naiva si prea idealista... oricum, daca as sti dinainte ca asa ar decurge casnicia mea, sau viata alaturi de "persoana iubita", as prefera sa raman singura!!!

Sper sa nu va suparati pentru ca v-am spus toate astea, n-am nimic cu nimeni, dar sunt in continuare socata si derutata, si trista sa citesc asa ceva...

andreea30xi spune:

BRAVO ANGELITO!!! Sint total de acord cu ceea ce ai scris....la fel gindesc si eu!!! Pupici!