Casatorie sau concubinaj?
Raspunsuri - Pagina 4
tanima_i2002 spune:
Concubinaj, clar!!!
De casatorie puteti sa mai vb si peste cativa ani. Momentan nu are sens sa va grabiti.
Eu m-am casatorit dupa 4 ani si suntem casatoriti de 6 iar al meu nici acum nu e pregatit ptr asta. Asa ca nu iul obliga ca iti spune ca al meu, la orice greutate in casnicie, " pai de, nu ai vrut tu nunta!!!".
Mamica lui Rares (15 oct 2006)
andruka spune:
Barbatilor le e frica de acel "da", simt ca isi pierd libertatea prin el, lasa-l sa vina el cu propunerea. Daca totusi ti se pare ca astepti prea mult vorbeste cu el, spune-i ca vrei o familie.
Eu si sotul meu ne-am casatorit dupa 6 luni de relatie, nu am stat impreuna inainte, eram copii inca, eu 20, el 21. Anul asta facem 11 ani, pe bebe l-am avut dupa 8 ani, am mai copilarit sa zic asa. Nu regretam nimic, nu-mi imaginez cum ar fi fost sa zica ca eu sunt iubita sau prietena lui, mor de placere cand aud "sotia mea" si mai ales cand vad ca e mandru ca are familie.
Si da, este adevarat ca acea hartie te face sa te gandesti de mai multe ori la orice aspect si orice decizie care tine de relatie.
XIO spune:
Pe mine ma intriga ideea asta ca notiv al casatoriei:
"Eu nu cred ca sunt asa de tanara. Nu as vrea ca peste doi trei ani se duca tot farmecul relatiei noastre de acum, sa ne despartim si sa simt ca s-au mai dus cativa ani din viata mea in care am investit si pana la urma nu a iesit nimic. Important intr-o relatie e ca cei doi sa se iubeasca."
De aici se intelege ca pe tine nu te prea intereseaza decat statutul de femeie casatorita. E ca o cursa pe care vrei sa o termini mai repede , iar baiatul asta intamplator e cu tine in joc.
Ce crezi , ca daca peste 2-3 ani o sa se duca farmecul relatiei va chinuiti amandoi in ea doar asa , ca aveti un act?
Cred ca tu ai in minte ideea asta ca o casatorie te salveaza de multe:
-ai pe cineva langa tine
-nu se destrama
-si daca relatie e aiurea , tu esti casatorita
Parca e targetul in viata ta .
Daca iubitul tau de acum nu vrea ce faci? Il lasi si cauti altul? NU asta e ideea casatoriei , sa se intample cu cel pe care-l iubesti , nu cu cel care vrea mai repede?
Asta e marea mea dilema candaud chestii de genul "lasa-l , daca nu vrea casatorie".
Pai sa ne intelegem : vrei sa stai cu persoana iubita , sa-ti traiesti iubirea , sau nu prea conteaza ca va iubiti , conteaza doar sa te casatoresti , asa ca de ce sa nu-l lasi balta si sa cauti altu?
Il iubesti? Te iubeste? Va intelegeti bine?
Arunci toate astea pt. un act care crezi tu ca-ti garanteaza ceva?
Nu cred ca ar trebui sa-l presezi atata timp cat totul e bine.
Si nu cred ca e ok sa traiesti cu ideea asta ca peste 3 ani relatia va fi aiurea si plictisitoare , da' daca sunteti casatoriti e ok.
In primul rand ca atunci cand relatia devine asa te gandesti ce sa repari sau daca e ok sa o inchei , si ca acest sentiment nu apare dupa 2-3-10 ani obligatoriu, poate sa nu apara niciodata , sau sa simti asta dupa 3 luni.
Nu-ti mai pune tinta pe casatorie , ca pierzi esenta iubirii.
Richard..... http://www.youtube.com/watch?v=U5POHmIIujg
http://www.youtube.com/watch?v=GewaLNZ1100
http://www.flickr.com/photos/13005458@N00/
andabrro spune:
quote:
Originally posted by sdaniela
Amanda,
Foarte bine spus. Putine au curajul de a o spune asa. (eu, de exemplu)
Dana
Heh, nu ma opresc eu numai la spus. Doi soti am avut pina acum (ma rog, no. 2 e actual) si pe amindoi i-am cam cerut eu in casatorie. Ca viata-i scurta si eu n-am timp de pierdut
.Balamuc nu mi-a placut nici mie, dar casatorie nu-i echivalent musai cu circaraie - am avut 2 cununii civile si-atit.
delsim spune:
Subscriu celor spuse de Xio!
Traiti-va in pace sentimentele, fii fericita ca ai gasit pe cineva sa-l iubesti si el te iubeste la randul lui, canalizeaza-te pe iubire si apropiere din toate punctele de vedere si lasa indoielile si presiunile deoparte. Esti majora si crezi ca esti matura. Asta inseamna ca ai stiut bin ece faci in momentul in care ai plecat din orasul tau sa locuiesti cu el si ti-ai asumat si niste riscuri. Este timp destul si pentru casatorie.
Orice relatie, cu hartie sau fara , are riscuri, orice relatie mai lunga sau mai scurta se poate termina la un moment dat daca ne oprim din construit si investit reciproc. Si chiar de-ar fi sa se termine intr-o buna zi , nu-l considera timp pierdut, au fost clipe frumoase in care ai iubit si-ai fost iubita si asta a fost un dar de la viata.Eu cred ca trebuie sa ne traim viata , sa lasam lucrurile sa curga, nu sa bifam pe o lista impusa de societate...am facut si nunta, acum trebuie si copil etc, etc
Cazul meu: sunt impreuna cu sotul meu de 9 ani, in primii 4 prieteni care au ajuns sa locuiasca impreuna dupa doar 4 luni de relatie, apoi ne-am casatorit, dar nu pentru ca asa am vrut eu sau el, nu a trebuit, nu a presat nimeni pe nimeni.Ne-am trait dragostea si la un moment dat ne-am pus si problema actelor, a casatoriei oficiale, intr-un moment pe care l-am decis amandoi. A fost asa de firesc si natural , incat cateodata imi pare rau ca nu "m-a cerut" ca la carte. Recunosc ca la un moment dat inaintea nuntii mi s-a facut frica, desi locuiam impreuna de atata timp, desi il iubeam , m-a coplasit un pic faptul ca " e pentru toata viata", dar mi-am revenit repede- cred ca multi/multe au un astfel de moment , dar iubirea invinge
.Acum...au trecut alti 5 ani de relatie, de data asta oficiala, si in afara de faptul ca e oficiala , intre noi nu prea s-a schimbat nimic. Din contra. Se schimba si relatia noastra, cred eu ca evolueaza, se schimba, se creaza in timp legaturi mai subtile, mai profunde....e normal, si noi ne schimbam , ne formam, trecem prin diverse experiente, ne maturizam, ca nu avem cum sa ramanem ca la 20 de ani...asa si relatia se schimba, dar nu neaparat in rau; si relatia asta dintre parteneri trebuie intretinuta, ingrijita, improspatata...ca pe o floare...te mai ajuta si viata...ne mai ajutam si noi...important este sa nu uitam ce ne-a legat, sa nu uitam ca ne iubim.
Asta este parerea mea la 5.15 dimineata.
PS e important: concubinaj, neconcubinaj , e bine ca partenerii sa aiba un scop comun, sa-si respecte reciproc parerile si nevoile, sa fie deschisi unul fata de celalalt si sa se puna fiecare in locul celuilalt. Daca isi declara iubire, apai trebuie sa fie in adevaratul sens al cuvantului. Trebuie multa rabdare , compromis si angajament reciproc.Altfel...sunt vorbe in vant.
alex_ioanid spune:
uite, ieri am fost la o nunta... cei doi locuiau impreuna de 1 an jumatate... si pur si simplu atat mie, cat si preitenului meu (care m-a insotit la aceea nunta), ni s-a parut atat de sec totul: cei doi nu aveau nicio emotie, era pur si simplu o petrecere si atat... niste formalitati care trebuiau facute si astea odata. se cunoscusera in perioada asta mult prea bine, cu bune si rele, nu le era frica de ce o sa urmeze dupa... si totul era normal.
personal, am fost si la alte nunti, la care cei doi, desi erau impreuna de mai multi ani (3-4), nu locuisera impreuna, nu apucasera sa se obijnuiasca unul cu altul... si atat de emotinati erau, si atat de bine le era in ziua aia... se vedea ca o traiesc din plin... nu doar ca pe o stare prin care trebuiau sa treaca si atat...
eu una, nu vreau sa traiesc nunta ca pe ceva banal... nu vreau sa traisc cativa ani alaturi de o persoana, dupa care sa fac o petrecere, prin care "sa anunt" si restul lumii, ca GATA, DE AZI SUNTEM LEGALI... deci clar dau verdictul: NU concubinajului!
acum, nu zic sa nu intretina relatii sexuale pana la nunta... cei drept, cam greu!!! ... insa macar nunta sa fie o bariera intre viatza pe care ai dus-o inainte si cea care urmeaza... sa deschida o cale noua, un mod nou de convietuire...
Clover spune:
Deci nu se insoara cu tine si nici curatenie nu vrea sa faca.
Problema casatoriei trebuia sa o pui inainte sa te muti la el. Asa asteapta mult si bine sa vrea sa se insoare. Ce ar obtine in plus? Nimic. Daca el nu e impotriva ideii ci doar asa nu are chef, ofera-i o data si promisunea ca te ocupi tu de tot. S-ar putea sa mearga. Fii ferma cand ii presinti problema si inceteaza sa faci pe nevasta cat timp discutati despre casatorie. Adica fara curatenie, fara gatit etc. Brusc poti sa vrei sa te scoata des la suc si sa mearga cu tine la shopping. Asta ca sa vada ce stil ii place mai mult.
Ai pe undeva o frica de abandon din prisma povetsilor prietenelor tale. Casnicia nu te fereste de despartire, doar iti ofera intr-adevar legalitate inca importanta pentru unii in Romania( si linistea ta sufleteasca de a fi facut cununia religioasa).
If all else fails, look cute.
amyarabella spune:
Nam avut rabdare sa citesc tot ce au spus fetele mai sus dar iti voi spune parerea si situatia mea:
Observ ca sunt singura femeie care nu isi doreste o casatorie cu acte Deci sunt pt concubinaj.
Daca tu iti doresti sa te casatoresti nu are importanta ce zic fetele sau eu sau lumea pt ca tu asta iti doresti si ca sa fi fericita ar fi bine sa te casatoresti.
Acum sa iti spun situatia mea sunt cu `sotul meu` de 8 ani inpreuna avem un copilasi frumos de 2 anisori jumate ,pt a fi in regula cu Doamne Doamne inainte de a decide ca vrem un copil am fost la biserica si ne-am logodit .Eu din principiu vreau sa imi pastrez numele de familie si daca va fi la un momendat sa simntim ca vrem acea hartie sau ma rog sa vrem sa facem o petrecere in care sa ne si casatorim ,oricum as ramane cu numele meu (nu sunt o mare vedeta pur si simplu asta vreau si asta simnt) .Copilul nostru poarta numele amandoura de familie si nu vad ce asa mare problema vom avea cu gura lumii de care oricum nu imi pasa si nu mi-a pasat nicodata.
Suntem fericiti si ne iubim si acum ca in prima zi nu avem probleme de genul pe numele cui e aia si pe numele cui e ailalta dupa parerea mea daca pui problema asa inseamna ca undeva ,cumva te gandesti ca daca intr-o zi ne vom despartii eu cu ce ma aleg si atunci daca gandesti asa ce rost mai au cuvintele de la casatorie de genul `Pana ce moartea ne va despartii`...
Pt ca tu traiesti in romania probabil ca parintii ,bunicii,rudele in general va vor barfii si sfatui sa faceti nunta ca tot omul normal doar ca nunta iti spun sigur chiar daca nu am nici una la activ, in mod sigur nu va va tine inpreuna ,nici el nici tu nu esti mobila la care sa iti trebuiasca alcte si garantie (PAREREA MEA)
Iar daca el nu este pregatit nu inseamna ca tu nu esti buna inseamna ca NU ESTE PREGATIT ,iar daca il vei forta sa nu iti para rau mai tarziu ca poate te-ai grabit.Un barbat daca e sa faca prosti (sa te insele sau mai stiu eu ce te gandesti tu) face si cu si fara acte.
Mult succes in continuare si gandeste-te bine inainte sa pornesti pe un drum care sunt motivele pt care vrei acest lucru !!!
[URL=http://s265.photobucket.com/albums/ii222/amyarabella/?action=view¤t=70cc69e3.pbw]
[/URL]
http://i265.photobucket.com/albums/ii222/amyarabella/19.jpg
GAMBATE KUDASI !!!
Mami Amy & bebe Stefan(15.12.2005 ora 11:35)
Porumbita spune:
quote:
Originally posted by alex_ioanid
uite, ieri am fost la o nunta... cei doi locuiau impreuna de 1 an jumatate... si pur si simplu atat mie, cat si preitenului meu (care m-a insotit la aceea nunta), ni s-a parut atat de sec totul: cei doi nu aveau nicio emotie, era pur si simplu o petrecere si atat... niste formalitati care trebuiau facute si astea odata. se cunoscusera in perioada asta mult prea bine, cu bune si rele, nu le era frica de ce o sa urmeze dupa... si totul era normal.
personal, am fost si la alte nunti, la care cei doi, desi erau impreuna de mai multi ani (3-4), nu locuisera impreuna, nu apucasera sa se obijnuiasca unul cu altul... si atat de emotinati erau, si atat de bine le era in ziua aia... se vedea ca o traiesc din plin... nu doar ca pe o stare prin care trebuiau sa treaca si atat...
eu una, nu vreau sa traiesc nunta ca pe ceva banal... nu vreau sa traisc cativa ani alaturi de o persoana, dupa care sa fac o petrecere, prin care "sa anunt" si restul lumii, ca GATA, DE AZI SUNTEM LEGALI... deci clar dau verdictul: NU concubinajului!
acum, nu zic sa nu intretina relatii sexuale pana la nunta... cei drept, cam greu!!!
eu si sotul am facut nunta la 3 ani dupa cununia civila... te asigur ca am fost ff emotionati
mie mi se pare ca autoarea topicului e f pornita sa se marite, ii trebuie acel statut de sotie, mai ales ca simte ca a facut sacrificii pt el, a schimbat orasul...
nu conteaza dc omu o iubeste si sunt fericiti impreuna... el e egoist ca la 27 de ani nu vrea sa se insoare...
sdaniela spune:
Buna fetelor,
Nu am mai intrat pe forum ca am fost plecata in concediu.
Hmmm... Nu vad de ce ati inteles ca mi-as fi pus un tel in a ma vedea femeie maritata.
Totusi, consider casatoria un lucru sfant si binecuvantat de Dumnezeu. Si sper sa am parte de acest lucru cu el. Dar, in nici un caz nu voi renunta la el fiindca nu vrea sa ma ia de nevasta. Am luptat amandoi ca sa fim impreuna, el poate mai mult decat mine, am trecut prin multe impreuna.Poate alte cupluri nu ar fi supravietuit asa cum am reusit noi.
Numai bine
PS: Vad ca Internetul tot mai mult distorsioneaza mesajul pe care cineva il transmite. Ciudat nu?
PEACE!@!