Razbunarea

Raspunsuri - Pagina 2

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns Luna75 spune:


nu stiu cum e la altii dar in mica 40 de persoane [pestrita - Egipt,Iordania,Siria,Liban,Palestina (nu exista pe harta dar 2 persoane nu ar recunoaste in ruptul capului ca nu ar fi de acolo),Iran,Irak,Emiratele Arabe,India,Pakistan,Bangladesh si Romania] comunitate in care am lucrat o perioada buna de timp Romania was the best! si mai e...caci lumea stie ce stie
insa daca ies pe strada... situatia se schimba covarsitor ...100 % daca nu am tupeul sa spun ca sunt maghiara (si nu mint) insa o fac...totusi...caci in acte sunt romanca
...nu continui...caci e de prisos...sa vorbim...despre cum supravietuiesc unii...caci cu piatra nu putem da...si eu...chiar ii pot intelege desi eu...nu m-as vinde nicodata pentru...o pereche de jeansi,ochelari cool fie ei si Giorgio Armani


Cu gandul la copilarie traiesc din plin www.desprecopii.com/POZECONCURS/folderview.asp?folder=Clipe%20de%20viata%202007&page=17" target="_blank">emotia copilariei

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns CHOWPERSA spune:

quote:
Originally posted by pisigri

ba la capitolul soacre, eu cred ca ni se trage de la altceva....de la faptul ca aici, poate mai mult decit oriunde in europa, adultii se asteapta ca parintii lor sa le "ramina" tot parinti pina la adinci batrinete, sa le dea, sa le faca, sa ii ajute (efectiv, nu doar cu sfaturi), sa stea cu copilul, sa.....etc etc. daca dovedesti ca te descurci si singur si daca nu ceri ajutorul, se mai aplaneaza si conflictele astea. dar daca mereu fugi la "mama"....esti luat de incapabil si imatur.

nu stiu, si eu sint neincrezatoare in oameni, insa la...alt nivel. nu am incredere in cunostinte intimplatoare. nu am incredere in barbatii singuri pe strada dupa ora 10 seara...nu am incredere in seful meu, care a promis de multe ori chestii care nu s-au indeplinit. nu am incredere OARBA in nimeni...ma duc sa verific eu daca contractul meu de munca e inregistrat, caut si eu pe net "raspunsuri" la recomandarile medicilor...dar nu ma simt atinsa nici de paranoia asta ca "cineva imi vrea musai raul", nici de dorinta de razbunare....mi se pare o timpenie exemplu ala cu plecatul de la un job pentru altul...dar sper ca s-a vrut a fi exagerat....




Subscriu.

ACOLO E......
POZA INGERAS
ALEX si DIANA
SUNT TUNS SI FREZAT :)

ALEX-GABRIEL(05.05.2007)

MINUNILE EXISTA, TOTUL E SA AI INCREDERE

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns mariamunteanu spune:

quote:
Originally posted by pisigri

ba la capitolul soacre, eu cred ca ni se trage de la altceva....de la faptul ca aici, poate mai mult decit oriunde in europa, adultii se asteapta ca parintii lor sa le "ramina" tot parinti pina la adinci batrinete, sa le dea, sa le faca, sa ii ajute (efectiv, nu doar cu sfaturi), sa stea cu copilul, sa.....etc etc. daca dovedesti ca te descurci si singur si daca nu ceri ajutorul, se mai aplaneaza si conflictele astea. dar daca mereu fugi la "mama"....esti luat de incapabil si imatur.




Eu, dimpotriva, consider ca parintii sunt cei care-si educa (,) copiii nu in spiritul independentei, ci in ideea de a fi cocolositi, controlati si sa nu se poata lipsi de ei. Sa nu uitam ca parintii isi formeaza copiii si nu invers.

Maria

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Jasmine spune:

quote:
Originally posted by Luna75


nu stiu cum e la altii dar in mica 40 de persoane [pestrita - Egipt,Iordania,Siria,Liban,Palestina (nu exista pe harta dar 2 persoane nu ar recunoaste in ruptul capului ca nu ar fi de acolo),Iran,Irak,Emiratele Arabe,India,Pakistan,Bangladesh si Romania] comunitate in care am lucrat o perioada buna de timp Romania was the best! si mai e...caci lumea stie ce stie
insa daca ies pe strada... situatia se schimba covarsitor ...100 % daca nu am tupeul sa spun ca sunt maghiara (si nu mint) insa o fac...totusi...caci in acte sunt romanca
...nu continui...caci e de prisos...sa vorbim...despre cum supravietuiesc unii...caci cu piatra nu putem da...si eu...chiar ii pot intelege desi eu...nu m-as vinde nicodata pentru...o pereche de jeansi,ochelari cool fie ei si Giorgio Armani


Cu gandul la copilarie traiesc din plin www.desprecopii.com/POZECONCURS/folderview.asp?folder=Clipe%20de%20viata%202007&page=17" target="_blank">emotia copilariei



fara suparare,nu se intelege absolut nimic din ceea ce ai scris.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns carla2005 spune:

quote:
Originally posted by pisigri

ba la capitolul soacre, eu cred ca ni se trage de la altceva....de la faptul ca aici, poate mai mult decit oriunde in europa, adultii se asteapta ca parintii lor sa le "ramina" tot parinti pina la adinci batrinete, sa le dea, sa le faca, sa ii ajute (efectiv, nu doar cu sfaturi), sa stea cu copilul, sa.....etc etc. daca dovedesti ca te descurci si singur si daca nu ceri ajutorul, se mai aplaneaza si conflictele astea. dar daca mereu fugi la "mama"....esti luat de incapabil si imatur.

nu stiu, si eu sint neincrezatoare in oameni, insa la...alt nivel. nu am incredere in cunostinte intimplatoare. nu am incredere in barbatii singuri pe strada dupa ora 10 seara...nu am incredere in seful meu, care a promis de multe ori chestii care nu s-au indeplinit. nu am incredere OARBA in nimeni...ma duc sa verific eu daca contractul meu de munca e inregistrat, caut si eu pe net "raspunsuri" la recomandarile medicilor...dar nu ma simt atinsa nici de paranoia asta ca "cineva imi vrea musai raul", nici de dorinta de razbunare....mi se pare o timpenie exemplu ala cu plecatul de la un job pentru altul...dar sper ca s-a vrut a fi exagerat....



Cunosc si cazuri in care parintii sunt cei care se simt neglijati daca nu te cocolosesc toata viata, daca vad ca te descurci singur si nu le ceri ajutor considera ca "nu mai sunt buni" si eventual, soacrele sunte cele care incearca sa-si dovedeasca utilitatea mai mult decat este necesar! Parerea mea este ca familia este formata din sot, sotie si copii, cand te-ai casatorit ai renuntat la restul, daca te-ai casatorit inseamna ca esti capabil sa sustii o familie- ai sa razi, dar sunt parinti care accepta greu lucrul asta si am prieteni care traiesc in nervi si certuri se vaieta si se tanjesc ca ii sufoca parintii ca nu pot decide ce sa faca cu propriul copil pana nu fac sedinte de familie cand cu parintii unuia cand cu ai altuia etc. La noi relatiile sunt prea profunde, cordonul ombilical nu este taiat definitiv! Aici nu e vorba de ajutorul pe care parintii il dau copiilor sau copii parintilor atunci cand este nevoie, respectandu-ne unii pe altii ca niste adulti si iubindu-ne neconditionat!

www.desprecopii.com/POZECONCURS/folderview.asp?folder=Clipe%20de%20viata%202007&page=35" target="_blank">POZA CONCURS - "primiipasi1"

Mergi la inceput