mama singura si copil fericit???

Buna tuturor si sa va creasca ingerasii sanatori si frumosi. Sunt noua pe forum, si eu sunt o mamica singura ,inca de la inceputul sarcinii.Am 21 de ani si un bebe de 4lunisi 11 zile frumos si destept(asa spune orice parinte:));am fost impreuna cu tatal copilului 2 ani de zile si am locuit impreuna 1 an jumate,chiar aveam planuri de casatorie si el chiar isi dorea un copil ,defapt asa imi zicea mereu pana la proba contrarie. Cand am aflat ca sunt insarcinata si el a luat-o razna....nici nu a vrut sa auda ba chiar ma obligase sa fac avort....numai ca asa ceva nu sa intamplat.Au urmat lungi dicutii timp de o luna ..in cele din urma si-a facut bagajele si a plecat..nu a dat nici un semn nici pe perioada sarcinii nici acum dupa iar"socrii " mei la fel, au ramas pasivi in fata situatie .Cred si sper din tot sufletul sa nu ma judece copilul mei mai tarziu pt ca a crescut fara un tata,eu voi incerca sa ii sublinez lipsa tatalui, norocul meu ca ma ajuta foarte mult parintii mei;si nu ma refer neaparat la partea financiara...este f important sprijinul moral.si nici nu ast vreodata sa vina sa isi cunoasca coplilul defapt cred ca nici nu o sa il primesc sa il vada...si nici nu cred ca o sa imi afecteze copilul ,liniutza din dreptul tatalui,educational sau moral..Credeti ca am facut bine ca am dat nastere bebelusului meu,eu cred ca da.

ANDREEA11 spune:

Draga Hugolina,
Cum poti sa te intrebi daca ai facut bine ca ai acest copil, cand chiar tu spui:bebe de 4lunisi 11 zile frumos si destept. Ce crezi ca ar fi fost mai bine sa faci un avort?
Pentru mine recomandarea facuta de fostul tau mi se pare de cel mai prost gust. Cum sa-ti recomande avortul ca si solutie! Poate ca mai tarziu daca ramanea iti sugera sa ucizi copilul, ca de, nu putea sa urmareasca meciul de fotbal in liniste!!!!
Sunt total impotriva avortului este crima! Hai ca mai accept un compromis in cazurile speciale ok, sau in caz de malformatii fetale, dar atunci cand te hotarasti ca vrei un copil si pe urma dupa ce deja botul a prins viata te razgandezti, asa ceva nici sa nu aud!
Ai facut cea mai buna alegere din viata. Un copil e tot ce ai mai de pret, e tot ce ramane in urma ta, el te continua, e singurul care va avea o legatura cu tine toata viata!
Iar in privinta prejudecatilor legate de liniuta de pe certificat, crezi ca daca ar fi fost un nume, ex. Vali Popescu, iar acest Vali ar fi fost absent, agresiv, betiv etc, ar fi fost mai bine?. Ce crezi ca ai sfatui o tanara aflata in situatia ta?. Sa accepte: liniuta si vorbele de pe la colturi sau nepasarea si prezenta unui tata absent, dar admiratia pentru o famile aparent normala? Eu as alege liniuta, pt ca oamenii nu traiesc in locul tau. Iar copilul mai bine creste fara tata, decat cu unul care l-a dorit si apoi nu.
Esti tanara, ai viata in fata, un esec nu te doboara te intareste.
Mult succes si sanatate, si poate peste un timp vei gasi sufletul pereche si tata pt copilul tau!


andreea

http://community.webshots.com/user/andreeagogo

lorellay spune:

Andreea are dreptate..mare dreptate...
Eu am trecut printr-o situatie asemanatoare tie...Am stat impreuna..si ne-am despartit inainte de a se naste copilul...L-a recunoscut...dar pentru mine asta nu e nimic semnificativ, ba din contra..ii da cam multe drepturi...
Si am nascut singura, doar mama a fost la mine, si am avut grija de Codrin cu sprijinul parintilor...NICIODATA nu mi-a parut rau ca l-am nascut...NICIODATA nu as fi facut avort...
Si uite...acum sunt bine..m-am casatorit..Codrin are un tatic..e un baietel fericit...se vede pe el,..se iubesc...are legaturi si cu tatal natural (daca era liniuta pe certif de nastere..scapam de procese)..
Asa ca fruntea sus...acum ai pentru ce sa lupti....E o mare minune..bb din bratele tale.

Sa fiti fericiti si sanatori...si noi suntem aici oricand ai nevoie...
PE mine tare mult m-a ajutat DC atunci..cand eram ca tine...

Lorellay 5+ si Codrin 3 ani
Where there's a will there's a way!
http://community.webshots.com/user/lorellay15

danabb1 spune:

Si eu sunt in situatia ta,numai ca eu am sa nasc pe 28 iulie si nu regret nici o clipa ca nu am ascultat de cei ce vroiau sa-mi omoare copilasul chiar daca eu am gresit el are toate drepturile din lume sa se bucure de viata pe care chiar Dumnezeu i-a dat-o, eu cred ca am fost pusa ca pazitoare si ocrotitoare a lui pe lumea asta din momentul de cand a fost pus in burtica mea.
Bucura-te de copilasul tau si nu avea nici cea mai mica indoiala ca ai facut bine,acum privindu-l ti-ai putea imagina sa-i faca cineva rau,acelasi copilas pe care il ai acum era atunci in burtica ta numai ca nu putea plange sa te induioseze sau nu-i putea vedea fatuca mica si dragalasa iar tatal si bunicii care nu vor sa-l vada s-au cunoasca nici nu merita vre-un gand din partea ta.Tu si copilasul tau nu aveti de ce sa suferiti pentru niste oameni cu inima impietrita,eu cred ca toata dragostea ta si a parintilor tai au sa faca din el un copil la fel de bine si fericit ca toti ceilalti iar ca oamenii care judeca si se uita stramb nu au calitatea de om si ca toate parerile lor nu valoreaza cat un zambet al iubitului tau micut.
Felicitari pentru mica comoara,sa-ti traiasca si sa va dea Dumnezeu sanatate si fericire,ti-a trebuit mult curaj sa treci prin tot ce ai trecut asa ca fruntea sus esti cu un pas mai aproape de rai

hugolina spune:

va multumesc din suflet ptr incurajari si pt ca am gasit un sprijin aici....as mai scrie mai mult dar uite ca sa trezit gogosica si plange...ma duc ii dau papa...:*ptr voi si ingerasii vorsti

Gabi_K spune:

Hugolina, eu am nascut 2 copii, am divortat in urma cu 2 ani. Sunt mama singura si am doi copii fericiti. Nu o sa-mi reproseze niciodata ca ei cresc fara tata, ba dimpotriva: cand au de mers la tati, la fiecare 2 saptamani, o fac de musai, fara chef.
Sa-ti creasca bb mare si frumos, si sa nu te intrebi daca ai facut bine ca l-ai nascut, oricum, nu mai poti schimba nimic. Si cred ca nici nu vrei:)

Gabi+Robert(20.05.1997)+Lili(17.05.2002)
poze


Totul despre alaptat!

pumpkin spune:

Hugolina, si fetita mea are acum o liniutza in dreptul numelui tatalui pe certificatul de nastere. Iti spun sincer ca nu stiu daca asta o sa o afecteze mai tarziu...eu sper sa nu.
Eu personal cred in dreptul copilului de a-si cunoaste tatal si sper ca fata mea isi va intalni tatal atunci cand amandoi vor dori asta.
Iti doresc sa ai intelepciunea de a face ce e mai bine pentru copilul tau si pentru tine.

angipangi spune:

si eu am fost in situatia asta dar am trecut peste toate si linia din certificat m-a aJUTAT FOARTE MULT nu am fost nevoita sa-l caut pentru a-mi da semnatura sa scot copilul din tara.Acum baiatul are un tata care il iubeste ca pe propriu copil.

mamica de ANGELIK-MELANY si ROBERTO http://blingee.com/profile/dorateodora

SandraLorena spune:

Buna seara fetelor.(scuzati-mi gramatica dar sunt nascuta in romania dar locuiesc in suedia de la 3 luni:) )in primul rand sa va creasca copilasi frumosi si sanatosi!!
Si eu am cam ajuns in aceasi situatie acum cateva luni chiar,am ramas singurica cu fata mea care sapt viitoare face 7 luni:)si eu am 20 de ani:) tanara he he he
bine,ca la mine nu sa pus problema de avort... ne-am despartit din cauza la neintelegeri si altele mai grave... dar vreau sa va zic ca ma simt foarte bine.. bineinteles ca imi pare rau ca nu o sa creasca cu amandoi langa ea... si mai ales ca nu a mai dat nici un semn de viata sa intrebe macar ce mai face fata daca e bine.
si eu ma gandesc la cum o sa fie Lorena(fetita mea) cand o sa fie mai mare si o sa intrebe de taticul ei,ce am sa ii spun?ca si eu sunt crescuta fara tatal adevarat langa mine si multi ani am fost foarte curioasa cum arata si cum e si toate astea...si mie ca o sa fie lafel si ea.
dar vad ca multe au mai gasit pe altcineva care sa va iubeasca copiii de cum ar fii a lor... si ma bucur pentru voi...
poate poate intro zii o sa am si eu norocul asta nu?:):)
va pup!

roxi23 spune:

Draga mea, niciodata sa nu iti mai pui intrebarea daca ai facut bine pastrand sarcina. Pai un copil iti schimba viata in bine, te maturizeaza, devii femeie in adevaratul sens al cuvantului, te infrumuseteaza.
Eu am hotarat sa ma despart cand DARIUS avea 1 an si 4 luni. toti cunoscutii au ramas masca..."cum e posibil ca o tanara cu copil sa isi doreasca sa fie singura, fara tatal copilului ei... o sa se intoarca la el..." cam asta spunea "lumea", lume care nu cunostea drama prin care trec, lume care avea impresia ca totul era numai lapte si miere, lume care nu vedea cum ma sfarsesc pe zi ce trece... si iata ca a trecut 1 an si jumatate. si sunt bine, mai fericita ca niciodata. am cunoscut si pe cineva cu care ma inteleg de minune! nu ne-am mutat impreuna, cu toate ca mi-a propus, dar nu vreau sa ma grabesc. Dar radiez de FERICIRE, iar copilul de asemenea.

Nu mi-as fi iertat niciodata daca nu ma desparteam, daca "obligam" practic copilul sa creasca intr-o familie in care cearta, bautura, dispretul, erau " sfinte". Acum suntem linistiti si ne bucuram de fiecare clipa, de fiecare moment pe care ni-l ofera viata.
Iar cand darius va pune intrebari de genul "de ce nu e tati cu noi" ii voi raspunde direct, pe intelesul lui. Nu imi e teama de acest moment, sunt o mama responsabila si foarte iubitoare, de aceea nu cred ca imi va reprosa ceva copilul meu.

Tuturor parintilor singuri le doresc multa bafta si ganditi pozitiv- totul se rezolva! si nu uitati ca suntem niste oameni extraordinari!!

Letitia1 spune:

Off topic

Sandra Lorenacine te-a invatat sa scrii si sa citesti asa de bine romaneste? Daca e adevat ca esti de la 3 luni in Suedia, jos palaria la modul cum parintii tai s-au ocupat de tine. Baiatul meu avea 9 luni cind am venit aici si nu stie sa scrie romaneste iar de citit, englezeste toate cuvintele. Daca face o fraza de 7 cuvinte, 5 din ele sint in engleza!
Sa-ti traiasca copilasul si sa fii fericita.