dor de pui

alma spune:

Psihologia copilului e atat de complexa incat nu ne putem erija in cunoscatori, mai ales ca problema de identitate a copilului nu e cronica. Raman la parerea ca e "fetita" pentru ca isi doreste sa fie "slab", "alintat" sau mai poate fi vorba de o fetita de la gradinita, Silvia, care e preferata educatoarei, care e in centrul atentiei etc. Cred ca e devreme sa te pronunti in aceasta privinta. Un copil mic e usor de ranit psihic, el nu are directie, depinde in totalitate de drumul parintilor lui. Dragostea si afectiunea sunt cuvinte de ordine, pana ce micutul va ajunge sa creasca intr-un mediu stabil si lipsit de ostilitate. Ma bucur ca se intrevede o speranta de a avea relatii amiabile cu mama copilului.

sterge spune:

" ....mediu stabil si lipsit de ostilitate"

nu as prea crede: intr-una din vizitele facute acolo, tatal-socru, invaluit intr-un cald, fals si inutil sentiment de protectie paterna, facea comentarii la adresa mea, mici glumite de autobaza acoperite de citate pline de continut din ziarul "romnania mare", de fata cu mine si cu ... pustiul.
asadar mi-e greu sa cred in mediul lipsit de ostilitate si inducerea unor sentimente firesti fata de tatal sau.

sa vedem insa ce va urma ....

"nu ne putem erija in cunoscatori"
asa este, dar putem avea luciditatea de a identifica posibilitatea unei eventuale probleme, decare sa se ocupe specialistii.
dar mama imi comunica, candid, ca baiatul ... face progrese.

espiritu spune:

quote:

---

Originally posted by alma

Anisia nu e o "bereta roz", i s-a rapit copilul de acasa, deci e cam in aceeasi situatie cu Sterge. Cred ca trebuie sa avem un pic de toleranta fata de cei care sufera, chiar daca nu stim motivele pentru care s-au intamplat aceste lucruri.

Sterge, ideea principala e ca iti iubesti copilul si ca vrei sa faci totul pentru a-i fi bine. Faptul ca ai deschis subiect aici denota ca ai nevoie de sfaturi nepartinitoare. Greseli am facut multi dintre noi, la un moment dat, sub imperiul durerii. Sa nu minimalizam insa durerea copilului, indiferent de varsta lui, orice pas gresit facut de adulti lasa semne.

---

nu o fi bereta roz dar se comporta ca atare.frustrarile legate de problemele ei le proiecteaza oriunde gaseste o victima.
cum ar fi sunat sa ii spun eu sau altcineva " las ca stiu eu de ce ti-a luat copilul ca nimeni nu "fura" un copil de langa mama daca nu are motiv " ? ar fi fost bine?
eu pe deoparte inteleg acest tip de comportament.fiecare dintre cei de aici si-a luat leapsa de la un el sau o ea.dar asta nu inseamna ca "toti barbatii e porci" si "toate femeile curve".hai sa invatam sa respectam si suferinta celuilalt si sa nu ne erijam in detinatorii adevarului suprem.

Bubbles show made by espiritu.Enjoy!
www.youtube.com/watch?v=AJetdbiGa8I" target="_blank">bubbles show.click!
Ce face omul la plictiseala

sterge spune:

"cum ar fi sunat sa ii spun eu sau altcineva " las ca stiu eu de ce ti-a luat copilul ca nimeni nu "fura" un copil de langa mama daca nu are motiv " ? ar fi fost bine? "

exact asta i-am spus eu. nu pentru ca o cred, ci ca sa vada proiectata asupra ei propria mentalitate. dar nu a inteles ... fireste.

Morgano spune:

Am citit absolut fiecare postare, cu mare atentie.

Incep probabil ca o bereta, da' jur ca nu sunt

Cu riscul sa te supar, desi nu cred ca ai nevoie acum, consider ca nu esti corect fata de cei care citesc acest subiect, nedand macar cateva mici detalii despre ce s-a intamplat.

Eu asa am inteles: sotia ta, pe care o urasti acum si care despre crezi acum ca te-a ales de sotz pt ca i-ai convenit cel putin ca locatie initial, a luat copilul si a plecat la 500km de tine, la familia ei pe care tu o detesti si nu ascunzi asta, ti-a limitat orice legatura cu copilul, copilul are ceva probleme si situatia le acutizeaza, tu esti un tata devotat iar copilul vrea inapoi acasa si la tine, asta nu se poate din varii motive, iar tu esti ca un leu in cusca, suferi si nu poti face mai nimic, esti plin de ura si frustrare iar din motive pecuniare momentan esti si mai lipsit de oportunitati.

Astepti sfaturi si sustinere, este firesc, insa cum putem oricare dintre noi sa te ajutam daca bajbaim doar intre sentimentele tale atat de negative fata de sotia ta si familia ei si o situatie despre care nu spui mai nimic? Asa sigur ca se nasc presupuneri sau judecati gresite. Inteleg dorinta ta de a nu da detalii, insa asta nu te ajuta pe un forum in a obtine pareri cat de cat obiective. Si cum aici e tipic sa se dea cu parul si sa se emita aberatii in necunostina de cauza, topicul tau nu isi va atinge scopul initial.

Nu era mai usor sa ne spui: ne-am despartit dupa un scandal / bataie / betie / injuraturi / discutii interminabile / inselat.... etc, care o fi fost motivul si asa sa stim si noi de ce va urati atat de mult voi parintii si eventual de ce a luat mama o asa decizie radicala de a se muta la naiba in praznic de departe de tine, luand copilul cu ea.

Nu stiu ce ar trebui sa faca sotul meu ca sa pun o asemenea distanta intre el si copii. Adica orice ar fi, este tatal fetelor mele si nu l-as impiedica sa le vada si sa le sustina decat daca ar fi ultimul criminal din lume. Atat timp cat fata de ele este un tata minunat, ceea ce se intampla intre noi2 nu trebuie sa le afecteze pe fete.

De fapt ar fi niste motive pt care as face tot posibilul sa nu le vada: sa fie un betivan ale carui manifestari sa le deruteze si afecteze pe fete, sa le bata, jigneasca pe ele sau pe mine in prezenta lor. Atunci da, as lua atitudine radicala si imediata, si asta in ustitie. Repet, nu te acuz/banuiesc de nimic ingrozitor. Probabil mutarea ei, cel putin in mintea ei, a avut un mtiv fte serios. Mai ales ca eu consider ca indepartarea copilului de tine, este o pedeapsa pe care ti-o aplica, nedandu-si seama ca raul cel mare se revarsa asupra copilului.

Incearca sa pui un zid intre ce simti fata de fiul tau, si ce simti fata de familia sotiei. Altfel nu vei putea sa-i transmiti copilului nimic altceva decat ura mocnita din sufletul tau, in locul iubirii si apropierii fata de el. Vorbeste cat mai mult cu el la telefon, in timpul asta nu incerca sa il tragi de limba, sa-l influentezi in vreuna fel, fa rost de bani sa mergi la el macar de 2 ori pe luna, sacrifica weekend-urile si pt 2 ore, asta e tot ceea ce poti avea acum alaturi de el. Deduc ca nu ai masina, nu poti cumpara un second hand cum o fi ca sa iti scurtezi drumul? Cauta un avocat bun, fa un credit sa-l poti plati, lupta in instanta pt copil, cere incredintarea, cauta dovezi, daca sunt, care sa incline balanta in favoarea ta.

Iesi serile cu prietenii sau colegii, sau singur la un film, nu sta in casa si innebuni de unul singur, pentru ca la starea in care esti acum singuratatea nu face decat sa-ti accentueze durerea si negativismul.

M-am lungit la greu, dar ma impresioneaza situatia ta si daca esti un tata atat de dedicat cred ca este ingrozitor sa fiti rupti unul de celalalt, mai ales daca nu ai facut ceva care sa il afecteze pe copil direct, ci este strict intre tine si mama lui totul.

Un mic sfat: incearca sa nu o mai denigrezi pe mama fiului tau pe forum, abtine-te chiar daca gandesti asa, nu numai ca nu e frumos (chiar daca ai dreptate, sa zicem) si iti atragi antipatii din partea multora, este totusi un forum cu o majoritate covarsitoare de femei si mame.

Ripley, mami de Ana Ecaterina (10.11.2005) si Iris Maria (10.10.2007)

sterge spune:

buna ziua ripley

am citit de 3 ori mesajul tau .este plin de - nu, musteste de bun simt, ai dreptate in fiecare cuvant si nuanta.
dar ...

tpicul si-a atins obiectivul datorita unor oameni minunati care au inteles ce am spus dintr-un inceput, anume ca nu doresc detalii, doar cum sa nu innebunesc de dor de pui. atat.
am auzit pareri absolut pertinente, din care nu numao ca am invatat, dar m-au si ajutat enorm.
nu, nu sunt nici pe departe un criminal ori vinovat de ceva atat de grav incat sa justifice actul domniei sale, iata o noua denumire rapitoarei.
doar ca as vorbi cu adevarat de rau daca ti-ai / as spune tot. nu pot, nu am dreptul. sorry ... atat.
da, fac clar distanta intre pui si mama sa, evident, i natitudine, ton, etc. cand il aud ma luminez.
a fi un tata devotat nu isneamna totdeauna, pentru ca daca asta s-a inteles, e grsit - sa stai la cratita si sa plimbi copilul in parc in timp ce sotia face nani nonstop. poate insemna multe altele, poate isnemna munca pana la granita nebuniei pentru familia ta, si multe altele.
voi reveni - brb, ca sa zic asa

Morgano spune:

Da, insista cineva aici pe forum candva, cat de importanta este calitatea timpului petrecut cu copilul tau, si nu neaparat cantitatea. Bine, cu cat stai mai mult, cu atat este mai bine, insa uite ca majoritatea tatilor se spetesc muncind din zori pana in seara ca sa avem tot ce ne trebuie, si atunci sigur ca mama petrece mai mult cu copilul. Asta nu ii face tati mai putin devotati. Nu generalizez, insa eu si dc am de lucru enorm, prefer sa stau noaptea dupa ce culc fetele si nu seara rapind din timpul lor. Dar tati ajunge si la 9 si la 10... Insa daca este cazul, stie si sa invarta in cratita, iar de plimbat fetele, cred ca le-a plimbat cel putin dublu fata de mine. Dar asta nu il face un tata mai bun sau mai devotat, asa este el. Si daca ma ajuta, e un sot devotat, nu neaparat un tata devotat. Nu, nu cred ca dupa impartirea treburilor casnice se poate judeca cat de bun este un tata, ci eventual cat de bun este un sot. Adica daca sta el cu fetele, este pt ca eu nu pot, adica nu putem sta toti 4. Nu sta el ca sa pierd eu vremea, nici macar pe net .

Nu ceream detalii exacte, ci incercam sa imi fac o imagine mai clara asupra situatiei tale. Inteleg, desigur, retinerile tale si sunt firesti.

Ripley, mami de Ana Ecaterina (10.11.2005) si Iris Maria (10.10.2007)

sterge spune:

revenind ...
nu, nu am facut absolut nimic baiatului evident. ba da, am tipat la el de doua ori s i o data i-am dat o palma la fund, cred ca era vorba de aragaz parca. in orice caz, asta e tot.

da. iesitul io oras ... fie ca ma crezi ori nu, desi sunt constient ca pare o nebunie, nu am simtit nevoia de asta, sau daca da, m-am ferit, deoarece nimeni nu sta cu placere cu un om cu probleme.
apoi mai e ceva. am constatat uluit ca nu stiu pe nimeni. sunt multi ani de cand nu fac nimic altceva decat ture intre cele 2 joburi si casa, fiind fericit cand pot sta acasa. nu m-a interesat nimic s inimeni decat familia mea. plus ca doamna ... hmhmhm, a cam retezat posibilitatile de socializare, regret - tot motive de nefacut publice. si deoadata casa e goala, e gol in jur.
despre credit, ma apuca rasul. am avut o situatie extrem de buna inainte de fuga doamnei. acum va trebui sa iau credite ca sa ii satisfac cererile, deoarece am fost suficient de idiot si am avut incredere in omul de langa mine.deci masina nu.
deci - nu stiu pe nimeni.
ieri m-a mdus la frizer. ca sa ma atinga cineva.
aba astept istetul care va veni cu o sugestie de un anume calibru la aceasta fraza.sa vezi ce ma dezlantui atunci.

despre curiozitatea celor din forum: acelea care sunt invinse de curiozitate nu fac parte nic idin sfera mea d interes, nici din cele care m-au putut ajuta, si asta se vede in mesajele anterioare. cele / cei care au stiut ce sa spuna si mai ales cum sunt cam deasupra acestui sentiment / nu stiu sa il numesc, pune tu alt cuvant in loc. vorebesc de oameni cu anume superioritate morala si spirituala.
deci, curiozitatea si masina de tocat a forumului nu va avea carne frageda aici.

multumesc si tie pentru ce ai spus. si pentru lectia de toleranta, desi nu sunt un tip tolerant ,indeosebi cu prostia, nesimitrea, inselaciunea si alte cateva.

Morgano spune:

Din pacate, am postat deodata, si acum nu am timp sa iti raspund la ultimul post.
Si din fericire, exista cateva persoane care ti-au raspuns foarte la obiect, si asta din perspectiva lor, care au trecut prin despariri, divorturi si situatii dificile. Remarc de asta data obiectivismul lui espritu, care e muuult mai calm si tolerant decat cand l-am citit ultima data si bunul simt al Adinei, si al lui Gabi pe care le-am citit cu placere si la alte topicuri.
Eu sper doar sa gasesti in tine puterea de a discerne ce e mai bine pentru copilul tau, si sa treci peste perioada asta cat mai usor.
Si m-am gandit, in locul tau si eu as fi fost cel putin la fel de dura in replici si reactii, si probabil as fi urat la fel de mult partea cealalta, este firesc atunci cand ai un copil smuls din viata ta. Ripley, mami de Ana Ecaterina (10.11.2005) si Iris Maria (10.10.2007)

sterge spune:

stii ... desi politios, mi se pare chiar de un anume cinism si ipocrizie sa vorbesc " de bine" persoana care imi innebuneste copilul, care l-a lasat fara tata, care i-a intors viata pe dos ( ce o fi fost in mintea copilului cand l-a luat de la gradinita si, in loc sa ajunga acasa cum se astepta, a ajuns in alta localitate, dupa o zi ), si in definitiv cel care mi-a ruinat mie viata.
dar daca ea sa zicem ca .... hmhm, are niscaiva circumstante atenuante intai pt ca am impartit vreo 16 ani, apoi pt ca e responsabila, ticalosii -- repet ticalosii de parinti sunt in intregime vinovati.

asa ca, in concluzie, am preferat sa fiu sincer si sa spun exact ce simt si fata de cine.