prieteni?

Continua discutia pe forumul nou. Apasa aici

Raspunsuri - Pagina 4

Stefanna spune:

Eiiii fetele de la prieteni mai e cum mai e.... da sa vezi iubire de frate!!!!!!!!!!!!!!! O bucata sot al meu are una bucata ruda de sange, pt care a amanat casatoria noastra, fiindca nu il lasa inima sa isi lase rubedenia in rahat.Si uite asa dupa o lunga istorie, in care ruda e prima in viata lui, avem si noi ca si cuplu nevoie de un sprijin.Rudele s-au gandit mult, si au decis ca cel mai bine e sa ne dea afara din casa....
Acum am pierdut o parte din noi.Bine insa ca ruda e departe, departe, departe.Sotul are constiinta impacata ca si-a facut partea.Probabil ca un alt gen de rasplata vom primi atunci cand vom avea mai mare nevoie de asa ceva.
Cam asta ar fi natura noastra unama.. ce mai poti face?!

stefany_p spune:

Olguto, ca bine le mai zice sotul tau....
efana, cu famlia treaba e intotdeauna mai complicata

Guestus spune:

Cred ca aici e locul unde se aduna oamenii buni (in afara de guestus ) ...asa ca in locul vostru m-as imprieteni una cu cealalta.

claudia74 spune:

Stefany parca ma vad pe mine prin ce ai trecut,imi pare rau de tine si de mine la fel,de 5 ani sunt in Germania si intotdeauna dezamagita de asa zis prieteni romani de aici,tot asa te suna cand au nevoie numai de ceva sau cand simt nevoia sa se laude cu ceva,ce bine le merge lor! in loc sa auzi : hai sa ne intalnim,sa mai povestim,sa luam impreuna,sau sa intrebe ei daca pot ajuta cu ceva,nu asa ceva niciodata.E greu fara prieteni intr-o tara straina dar mai bine fara daca sunt numai profitori.Iti doresc,la fel ca si mie,sa gasim prieteni adevarati,cu care sa trecem mai usor peste problemele vietii departe de casa .

PatriciaArdeleanu spune:

eu, pina la venerabila virsta pe care o am, am ajuns la concluzia ca prietenii adevarati nu exista, decit aceia, asa cum a mai mentionat cineva, facut din copilarie sau adolescenta/tinerete timpurie
e valabil in cazul meu.
deci traiesc in romania (si ca sa il citez pe Badea "asta imi ocupa tot timpul), am amici romani care traiesc aici si amici romani care nu mai traiesc aici: nu este nicio diferenta; in general am atribuit titlul de amic tutor celor care au cerut fara sa dea nimic in schimb, care te cauta numai la nevoie dupa care uita ca existi, pretinzind a fi prietenii nostri sau ai mei, din pacate nimic mai fals. nu vreau sa dau exemple, si nici sa ma imprietenesc intre noi, cum sugereaza Guestus, dar da, fac parte din categoria celor buni (si prosti, cum ma plingeam recent sotului), insa nu imi pare rau.
din fericire eu sint un caz aparte, care are o familie mare, iar prietenii mei adevarati, in afara de singura si adevarata prietena din copilarie, sint surorile si familia mea. aici totul este reciproc, de la sentimente pina la cel mai mic ajutor; toate alte persoane pe care le-am cunoscut pe parcurs s-au dovedit a fi doar amici de interes, mai mult sau mai putin. Este trist dar adevaratm, oamenii au devenit asa de egoisti ca nici nu vreau sa imi imaginez ce era daca nu aveam familia mea, sotul meu, copilul meu...

Patricia, mama de fetita - Rebecca

Ancuta-Maria spune:

oare majoritatea care parasesc tara au asemenea dezamagiri?? Pe mine m'a lovit rau de tot buturuga in freza cand in prag de sarbatori ne'au zis "prietenii" nostri ca.... pentru ei prietenia inseamna serviciu contra serviciu, si , desi planuisem Craciunul si revelionul impreuna au preferat sa plece in alta parte fara sa ne anunte... Plus ca la inceput cand ii intrebam sa sanatate, ce au mai facut azi, treburi marunte, raspundeau cu "nu e treaba ta". Initial am crezut ca asta este mentalitatea tarii, dar apoi am cunoscut si alti englezi care mi'au demonstrat contrariul... Deci exista si oameni de calitate pe lumea asta

Anya20 spune:

quote:
Originally posted by gudinde

quote:
Originally posted by valen

pt voi, ei au fost mai mult decat o simpla familie cunoscuta in ziua x. V-ati implicat oferindu-le ajutor neconditionat, ati vrut sa-i ajutati cand probabil nu v-au cerut, insa, pt. ei n-ati fost altceva decat niste amici care s-au bagat cu forta in sufletul lor. Sunt oameni si oameni, unii apreciaza enorm un gest cat de mic, altii se simt jigniti daca le oferi prea mult ajutorul. este normal sa suferi mai ales daca sunteti genul care ati lasat in romania prieteni adevarati; daca incerci sa construiesti aici ce ai avut acolo, ma tem ca veti suferi enorm (din scurta-mi experienta la concluzia asta am ajuns).

ps: daca vrei sa ne lingem ranile impreuna scrie-mi un pm

www.flickr.com/photos/10388560@N04/?saved=1" target="_blank">Ines Nicole si Sarah Marie

Valen,

Ceea ce spui tu este tare adevarat, dar modul cum o spui ... printre randuri se citeste ca si tu esti o sufletista, o persoana care ajuta si care a lasat prieteni adevarati in tara si careia i-a fost tare greu in anumite momente, pe acolo.

Uite din partea mea

confirm parerea ta despre valen, gudinde...
si stiu ca e foarte greu acolo...dar daca se pune, si mie mi-a fost si inca imi este foarte greu aici, fara ea...
eu am multi prieteni aici acasa, dar nici unul atat de ...si de... am incercat sa gasesc pe cineva macar aproape la fel...dar m-am lasat pagubasa, pentru ca mi-am dat seama ca nici nu-mi doresc prea mult. e un gol pe care prefer sa nu-l umplu, ci sa-l las asa...in "stand-by"...e ca prima iubire...nu moare niciodata.

comorile mele: anya ioana (19.10.05) si arina ilinca (20.06.07)
arina s-a nascut...a doua oara!

gudinde spune:

quote:
Originally posted by Anya20

quote:
Originally posted by gudinde

quote:
Originally posted by valen

pt voi, ei au fost mai mult decat o simpla familie cunoscuta in ziua x. V-ati implicat oferindu-le ajutor neconditionat, ati vrut sa-i ajutati cand probabil nu v-au cerut, insa, pt. ei n-ati fost altceva decat niste amici care s-au bagat cu forta in sufletul lor. Sunt oameni si oameni, unii apreciaza enorm un gest cat de mic, altii se simt jigniti daca le oferi prea mult ajutorul. este normal sa suferi mai ales daca sunteti genul care ati lasat in romania prieteni adevarati; daca incerci sa construiesti aici ce ai avut acolo, ma tem ca veti suferi enorm (din scurta-mi experienta la concluzia asta am ajuns).

ps: daca vrei sa ne lingem ranile impreuna scrie-mi un pm

www.flickr.com/photos/10388560@N04/?saved=1" target="_blank">Ines Nicole si Sarah Marie

Valen,

Ceea ce spui tu este tare adevarat, dar modul cum o spui ... printre randuri se citeste ca si tu esti o sufletista, o persoana care ajuta si care a lasat prieteni adevarati in tara si careia i-a fost tare greu in anumite momente, pe acolo.

Uite din partea mea

confirm parerea ta despre valen, gudinde...
si stiu ca e foarte greu acolo...dar daca se pune, si mie mi-a fost si inca imi este foarte greu aici, fara ea...
eu am multi prieteni aici acasa, dar nici unul atat de ...si de... am incercat sa gasesc pe cineva macar aproape la fel...dar m-am lasat pagubasa, pentru ca mi-am dat seama ca nici nu-mi doresc prea mult. e un gol pe care prefer sa nu-l umplu, ci sa-l las asa...in "stand-by"...e ca prima iubire...nu moare niciodata.

comorile mele: anya ioana (19.10.05) si arina ilinca (20.06.07)
arina s-a nascut...a doua oara!