sa iubesti pana simti ca te doare !
Raspunsuri - Pagina 2
mignone spune:
Draga inima franta, stiu ca ti-e greu, si n-ai fi nici femeie nici om daca n-ar fi asa. Banuiesc ca ii e si lui greu, desi barbatii nu recunosc usor asta. Nu stiu ce sfat sa-ti dau, si nici nu ma cred in masura s-o fac, atit pot sa-ti spun: fruntea sus, viata merge inainte !! Daca el considera ca drumul alaturi de tine prin viata e mai greu decit in singuratate, pierderea e numai a lui. Sint convinsa ca i-ai daruit tot ce aveai mai bun in suflet si asta ar trebui sa aprecieze. Cunosc din pacate (pentru ei !) barbati care la un moment dat au decis ca viata in doi e prea obositoare si privativa, si-au parasit sotia sau prietena si au ajuns dupa ani sa regrete - ca nu au o familie, un copil care sa le bucure sufletul, o mina calda care sa le stearga o lacrima la greu.
Nu pot decit sa-ti spun atit: el e cel care trebuie sa inteleaga ca a te pierde e ceva ireparabil. Sterge-ti lacrimile, ridica privirile si fii tare, fa-l sa vada ca merita sa lupte sa te recucereasca. Iar daca n-o sa vada asta, fii sigura ca cineva tot va vedea. Barbatilor le plac femeile puternice, asa ca nu-l lasa sa-ti vada lacrimile, oricit de cumplita ar fi suferinta.
Te rog sa ne tii la curent si sa scrii in continuare, daca poti. Sintem alaturi de tine !
petruta spune:
Poate printr-o discutie sincera, fara ezitari va lamuriti problemele.
Bafta !
Petruta & bb Mihai 
http://community.webshots.com/user/gabrielmil
Arhistefy spune:
Bine ai venit printre noi, inimioara, chiar daca ai venit intr-un asemenea moment...
Deci discutia a avut loc in urma cu o saptamana... De s-a mai intamplat de atunci? Tare mi-e teama ca si-a gasit pe altcineva. Obosit psihic, deci, asa...
Spui ca stati impreuna. In casa lui/a ta/a voastra?
Mihaela
Arhistefy
acristina spune:
Stiu despre ce vorbesti inimioara; stiu cum este sa te trezeasca la realitate un soc si sa nu mai fi sigura pe sentimente pe care iti axai existenta. Stiu ca este greu; povestind altora reusesti sa-ti mai usurezi sufletul, primesti sfaturi, insa durerea ti-o duci singura, n-o poti imparti cu nimeni.
Ti s-a spus sa te gandesti daca ai gresit tu cu ceva fata de el; ce greseala capitala ai fi putut face ca sa reactioneze asa? Spui ca si-a aratat o fata pe care nu o cunosteai; poate a vrut in felul asta sa-ti arate ca e barbat si face doar ce vrea el. De obicei vrei sa arati ca esti tocmai ce nu esti.
Gandeste-te intradevar daca tu (si aici fii subiectiva) iti gasesti vreo vina si daca consideri ca este asa, fa-ti mea culpa si cauta-l.
Daca comportamentul tau crezi ca n-a avut nici o legatura cu plecarea lui, probabil ca era de mult in cautarea unui nod in papura si atunci poate ca-i mai bine sa te abtii. Te arde mana sa-i dai un telefon? Inainte de a o face, gandeste-te care i-ar fi reactia (de satisfactie, de agasare sau surprindere).
Iti spun din xperienta mea: daca vina nu iti apartine si totusi tu faci primul pas spre impacare, dintr-o dragoste care te doare, data viitoare va fi mai rau.
inima franta spune:
va multumesc din suflet pentru raspunsuri si incurajari.Ce pot sa va spun? Noi santem din Moldova, iar dupa ce am terminat eu facultatea, anul trecut, am venit in Bucuresti.Stam cu chirie intr-un apartament pe care l-am gasit eu,si-mi reproseaza pt asta, zice ca-i casa mea, poate de asta m-a lasat sa platesc numai eu chiria,iar apoi mi-a dat niste bani,dar nu banii conteaza!Mai stam inca "impreuna" desi in camere separate, nu vrea sa mai manance acasa : m-a laudat in stanga si-n dreapta despre calitatile mele de bucatareasa,iar acum ma trimite acasa la mama sa ma invete "sa prajesc peste, ca nu asa se face ".Libertate are destula,mai venea acasa si pe la 10 , il intrebam unde a fost, imi raspundea "cu treburi ";m-a lasat singura de multe ori si a plecat la intalnire cu amicii lui si nu am zis nimic,m-a lasat singura si de ziua mea si a plecat la maica-sa!
Mi-a spus ca isi cunoaste valoarea, ca pretuieste mult fata de altii.........dar eu stiu ca este prea comod, prea orgolios .Acum e plecat in concediu,s-a dus de rapa toate planurile noastre, mi-a zis cand se intoarce isi ia bagajele si pleaca de tot, ca el se poate descurca si singur!Am incercat sa vorbesc cu el, dar face pe mutul , mi-a zis ca doar asa , ignorandu-ma ma poate pedepsi.........
osolita spune:
Draga inima franta, imi inchipui ce simti insa omul asta nu te merita. Din ce-am citit mai sus, vad ca vrea chiar sa te "pedepseasca", deci n-are rost sa incerci sa discuti cu el pentru ca ii vei da o satisfactie si mai mare. Chiar daca ti-e foarte greu trebuie sa mergi mai departe si sa accepti ca relatia asta s-a terminat. Daca o sa insisti nu cred ca vei obtine ceva, ba mai mult el va considera ca a luat o decizie foarte buna atunci cand s-a despartit de tine.
Asa ca trebuie sa fii tare si sa reactionezi cu totul altfel decat s-ar astepta el. In primul rand iesi din casa, nu mai sta inchisa ca n-o sa-ti faca decat rau. Iesi undeva cu prietenele tale, cu colegii, etc. Apoi schimba-ti lookul pentru ca o sa te simti mai bine, o sa-ti dea incredere in tine, eventual daca poti ia-ti si niste haine noi. Si nu lua legatura cu el in nici un fel, ca si cand n-ar mai exista.
Cand o sa se intoarca din concediu o sa ramana surprins sa te vada schimbata si "nepasatoare" si probabil ca n-o sa se simte bine deloc.
cl spune:
Inima franta am sa spun ce-as face eu in locul tau. Nu trebuie insa sa faci asa! L-as lasa! I-as face bagajul si l-as trimite la ai lui, prin posta! Apoi as schimba yala sau m-as muta, pana se intoarce el! Dupa parerea mea, tipul incearca sa-ti creeze sentimentul de vinovatie si incapacitate, sa-ti zdruncine increderea in tine! Parerea mea, nu te merita! Tu insa procedeaza cum crezi ca e mai bine!
Claudia
mariana_flo spune:
Fii tare. Gandestete ca si maine este o zi, si ca decat sa suferi toata viata alaturi de el mai bine suferi acum o perioada si pe urma iti vei gasi si jumatatea cea adevarata. Imi pare nespus de rau ca trebuie sa treci prin asa ceva, dar nu poti sa cunosti un om o viata intreaga daramite in cativa ani. De-aceea- ti spun, fii tare, Dumnezeu nu ne da poveri mai mari decat putem duce. Toate au un sens in lumea asta. Ceva asemanator am patit si eu. Ba chiar am facut si cununia civila. Dupa 2 luni de casnicie tot asa ca la tine a rabufnit acel om caruia ii dadusem viata mea. Dupa o perioada in care simteam ca-mi pierd mintile, am inceput sa-i vad adevarata fata si am divortat. La fel ca tine, gandeam ca viata mea s-a sfarsit, ca nu mai am de ce sa traiesc, pana cand mi-a spus o batranica ceea ce ti-am spus si eu tie: fii tare, Dumnezeu nu ne da poveri mai mari decat putem duce. Sa stii ca a avut dreptate. Dupa cativa ani inimaginabil de grei ptr mine, am intalnit barbatul care stie sa ma iubeasca si sa ma respecte.
Eu as spune ca ar trebui sa-ti iei si tu o "vacanta psihica". Sa nu te mai gandesti pentru o perioada la ce s-a intamplat. Incearca sa te linistesti putin si abea apoi sa te gandesti ce-i de facut. Stiu ca e usor sa dai sfaturi din afara, dar... repet: fii tare.
ralu spune:
Draga noastra Inimioara,
Eu nu stiu ce sfat sa-ti dau pentru ca nu inteleg de ce vrea sa te pedepseasca? Pentru ca ai stat cu el 5 ani si ceva, pentru ca esti o buna bucatareasa? sau pentru ce? Ce s-a intamplat de situatia s-a schimbat? V-ati certat de la ceva anume?
Eu nu pot sa inteleg cum 5 ani si ceva se pot sterge atat de repede cu buretele.
Incearca sa ne mai dai amanunte (doar daca tu vrei)!!!!
Daca nu v-ati certat si nu a fost nimic care sa-l puna pe fuga inseamna ca trebuie sa te consideri o norocoasa ca ti-a aratat adevarata fata inainte de casatorie, dar daca a fost ceva la mijloc cred ca ar trebui sa discutati.
Poate totusi mai ne dai niste amanunte!!
Eu iti tin pumnii si te pup mult de tot!!
Multa sanatate!
Ralu-mamica Ioanei
scarmanus spune:
Draga inima franta, iti sccriu ca martora cat se poate de directa la suferinta similara a prietenei mele cele mai bune care a trecut exact prin ce treci tu acum. Vreau sa-ti spun ca ea a incetat sa se intrebe de ce, oricum nu era nimeni "disponibil" sa-i dea explicatii mai detaliate de "asa am simti eu". A plans rauri pana n-a mai avut ce, s-a purificat daca vrei si s-a dezintoxicat prin lacrimi si intr-o buna zi s-a dus drept la sala de fitness si a inceput programul de "inviere". Nu te incurajez sa plangi si tu ca prietena mea, insa daca ti-as spune opreste-te stiu ca n-ai sa poti. Asadar, da-ti un pic de timp in care sa te usurezi prin lacrimi, timp in care te sfatuiesc din tot sufletul sa faci ce te-a sfatuit prietena noastra cu schimbatul yalei si expediatul bagajelor cu plata la destinatie. E indicat sa rupi orice contact cu el, sa-i arati ca daca cumva te-a luat drept o gasca nu e cazul tau, totusi, apoi dupa ce ti-ai sters frumos ochisorii faci ceva pentru tine, schimbi coafura, culoarea parului, dai jos un kilogram, doua daca e cazul si neaparat faci miscare, jogging-ul e fantastic pentru calmarea nervilor, dar poti alege orice.
Curaj, fruntea sus, se poate!! Prietena mea e mai fericita ca oricand!!!
scarmanus