Depresie prenatala????

Depresie prenatala???? | Autor: Mary.F.08

Link direct la acest mesaj

Sunt Mary am 23 ani si sunt in 6 luni.Pana nu demult i-mi doream cu disperare sa am un copil,plangeam de cate ori vedeam pe strada femei insarcinate sau cu copii de mana dar ma resemnasem cu gandul ca nu pot avea si eu un bb deoarece medicii i-mi spusesera ca nu este posbil dar uite ca minunea lui Dumnezeu ca voi fi mamica peste cateva luni.Cand am aflat am fost cea mai fericita fiinta de pe paman..nu-mi venea sa cred dar acum nu stiu ma apuca toti nervii cand ma uit in oglinda si cand vad ca nu ma mai incap hainele, ma simt din ce in ce mai grasa si mai urata, stiu ca ar trebui sa fiu mandra de burtica mea cum multe femei sunt dar eu de ce nu simt asta si ma apuca plansul ori de cate ori ma uit in oglinda??Simt nevoia sa vorbesc cu cineva despre asta dar nu am cu cine, sunt intr-o tara straina unde nu am prieteni, nu am pe nimeni in afara de sotul meu dar caruia nu pot sa-i impartasesc aceste lucruri. Stau si plang toata ziua de ce oare, am mai mult decat mi-am dorit vreodata...voua vi s-a intamplat ori am luat-o eu razna???

mary

Raspunsuri

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns Cosmina2 spune:

Din cauza modificarilor hormonale ce au loc in organismul tau,apar aceste stari de depresie.Si eu le-am avut.Ma vedeam urata,deformata(nu ca as fi in realitate altfel),mi se parea ca arat ca o cersetoare.Eram constienta de ce mi se intampla,dar nu puteam sa controlez starile.
O sa treca,o sa vezi...Acum cand privesc inapoi imi vine sa rad,iar cand ma uit la poze imi dau seama ca imi statea bine.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Mary.F.08 spune:

Merci mult Cosmina pt raspuns, si eu sunt foarte constienta de starile mele dar nu pot sa le controlez, desi sunt in contradictoriu cu mine insami...ciudat..sunt foarte fericita si nefericita in acelasi timp...cu timpul sau dupa nastere sper sa dispara aceste depresii..
Pupici

mary

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns salisa spune:

Draga Mary!!!,
Esti in cea mai frumoasa perioada prin care poate trece o femeie, gandeste-te numai la puiutul tau care va apare peste cateva luni....si iti va lumina viata, vei fi atat de mandra si vei uita de toate starile prin care ai trecut.
In perioada de sarcina, intr-adevar, sunt tot felul de modificari hormonale in corpul tau, care te pot face sa treci cu usurinta de la o stare la alta...., acum esti mult mai sensibila si din cauza asta unele lucruri nu le vezi chiar in roz.
Eu, inca nu am avut fericirea sa trec prin asa perioada poate curand cu ajutorul lui Dumnezeu...., dar stiu lucrurile astea din carti si de la fetele de pe desprecopii...., .
Ai sa vezi ca aici e o mica lume....din care inveti tot felul de lucruri si mai ales cunosti oameni....
Draga Mary, si eu sunt intr-o tara straina..., unde am foarte putini prieteni...asa ca daca vrei putem tine legatura...pe acest site ...
Toate cele bune .
Salisa




Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Mary.F.08 spune:

Merci mult Salisa chiar ma simt mai linistita vorbind cu voi, e adevarat inveti foarte multe aici pe forum.mi-ar face mare placere sa tinem legatura.
Va pupic

Mary 24sapt

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Donia spune:

Mary, si eu ma gandeam la un moment dat ca am suferit de depresie pre-natala, desi nu mai auzisem pe nimeni sa se "laude" cu asa ceva. Problema mea era ca incepand de la 6 luni a trebuit sa stau mai mult in pat, mi se parea ca toti prietenii ma abandonasera, ma simteam de multe ori singura si neinteleasa. Si ce incet trecea timpul! Eram toata ziua in trening si ma uitam la televizor sau citeam. Ma simteam mai bine doar cand mergeam la control, ma imbracam frumos si ma fardam si parca eram "cineva", cand ieseam pe strada (atat de rar!) aveam impresia ca toata lumea ar trebui sa se uite la mine, ma simteam unica si chiar eram contrariata sa vad si alte gravidute, ca si cum miracolul de a aduce un copil pe lume ar fi trebuit sa imi fie permis doar mie!
Nu ai luat-o razna, 9 luni trec greu, sunt atatea modificari cu care organismul tau trebuie sa se obisnuiasca, imaginea despre sine s-a schimbat si nu toate gravidele se ajusteaza la aceste noutati cat ai pocni din degete.
Nu ti-a spus nimeni cat esti de frumoasa de cand esti gravida? Nu ti-a spus nimeni ca radiezi? Asa cum hormonii ne fac sa plangem sau sa radem fara motiv, la fel ne fac si sa radiem, indiferent ce ar fi in sufletul nostru.
Ai haine care sa iti vina bine? Daca nu, ia-ti sotul de mana si dati o raita prin magazine si cumpara-ti doua-trei lucruri in care sa te simti confortabil si care sa iti vina bine, n-are rost sa te chinui in haine care nu te mai incap. Chiar daca nu mai ai o silueta de invidiat, asta nu inseamna ca esti mai putin femeie. Aranjeaza-ti parul, foloseste putin fard si invata sa te iubesti asa cum esti acum, ca esti intr-o faza foarte speciala a vietii.
Stai de vorba cu burtica, mangai-o si spune-i lui bebe ca il iubesti, asta te va face mai constienta ca porti un copil acolo inauntru si nu esti doar o femeie cu burta.
Si la urma urmei, daca nimic din ce ti-am spus nu merge, uita-te mai rar in oglinda. Si intra mai des pe forum, aici vei gasi multe mamici cu care sa stai de vorba.

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii (L. Blaga)

Mergi la inceput