Dereglari de somn ale bebelusului

Raspunsuri - Pagina 3

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns izabela88 spune:

nu l-am leganat deloc,ana
in schimb am leganat la sora mea pana aproape de 2 ani,in brate,in leagan,pe picioare si m-am jurat ca nu o sa-mi legan copii.adormea doar leganata,iar cand incercam sa plec,incepea sa planga si eram nevoita sa o legan cat dormea 1,5-2 ore,pana imi amorteau picioarele... intre timp am gasit si niste informatii cum ca leganatul nu ar face un mare serviciu creierului copilului.
oricum,pentru mine leganatul nu e sinonim cu iubirea

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns carmenstar spune:

Izabela88, comic e ca si mie mi-a iesit un impozant, artistic herpes, tot de la oboseala. Starea asta de oboseala da irascibilitate, si nu e tocmai un aspect bun pentru copil. Bebele simte si in plus, nu mai poate primi aceeasi atentie, acelasi calm. Este importanta starea mamei pentru toata familia, cu atat mai mult pentru copil.

Nici pentru mine leganatul nu e sinonim cu iubirea. Am apelat la leganatul in carut pentru ca am vrut sa-mi fie mie usor sa-l adorm - din comoditate adicatelea. De asta am si spus ca am gresit si vreau sa repar greseala.

Am observat ca pentru mamele din Romania, iubirea este echivalentul statului cu bebele in pat din prima zi, al leganatului s.a.m.d. Si uite asa, apar mamici care se plang ca nu pot merge nici la toaleta fara copil dupa ele, ca nu sta copilul singurel in casa nici o secunda.

Sigur ca nu putem controla toate variabilele, si ca depinde pana la urma mult de personalitatea copilului. Dar cred ca putem incerca sa slefuim cel putin.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ela_04 spune:

uite ca baiatul meu a dormit singur in patut de mic... si inca si acum e dupa mine si la toaleta.
Eu aveam somnul foarte greu si mi-a fost frica la baiat sa nu vin peste el noaptea in somn. Acum la fata as fi vrut sa doarma cu mine...dar nu a vrut ea. Intre timp am invatat sa dorm iepureste si sa ii aud chiar si prin somn.
cat despre lasat singur...experienta unor sertare scoase de la comoda si cazute peste picioare, precum si un tv cazut peste copil... ma face sa iti recomand ca niciodata sa nu il lasi singur!
Nu i-am leganat pe niciunul niciodata nici cu,,,carutul nici in brate. Baiatul adormea pe umarul meu cand il puneam iar fata momentan se culca singura in patutul ei.
ei...o sa slefuiesti tu nici o grija... dar nici decum personalitatea copilului
cele care se schimba suntem noi mamele... ne adaptam la nevoile copiilor nostri chiar daca de multe ori e mai greu sa recunoastem

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns izabela88 spune:

citisem odata ca sunt 4 tipuri de temperamente,am gasit aici ceva despre subiect
http://aimee.ro/comunicare/cele-patru-temperamente-cum-sa-ne-cunoastem-pe-noi-insine-si-pe-ceilalti.html
dar mi-aduc bine aminte ca ziceau ca se poate lucra cu acestea,asta ca sa nu scoti in lume un omulet antisocial

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns meb spune:

Carmenstar, m-ai facit sa zambesc
Ce descrii tu e starea fireasca a lucrurilor cand ai copil mic. Ai avut noroc sa ai o perioada cand bebe nu s-a trezit noaptea. Laudabil comportament al bebelusului, bravo baiat! Dar lucrurile se mai schimba, va trece si perioada de acum, cand se trezeste noaptea. E posibil sa-l dejanjeze ceva, tine-l in brate, linisteste-l, alapteaza-l, la varsa asta el nu stie sa minta sau sa te manipuleze, il deranjeaza ceva daca se trezeste, are nevoie de tine, sa-ti auda bataile inimii si sa reziste, sa se linisteasca, asa cum facea cand era in burtica.
E normal ca puiul mic sa vina dupa mami la baie. Cu timpul, cand deja va sti bine ce face ea acolo si daca ea ii va gasi o ocupatie captivanta inainte sa se porneasca la toalata, ii va explica a mia oara unde merge si de ce oameni mari merg singuri la toaleta si il va asigura ca se va intoarce foarte repede, eventual ii va vorbi cu voce tare din toaleta si ii va raspunde la intrebari, atunci poate ca nu va mai veni dupa ea. Altfel,
Dar perioada asta trece atat de repede... crancen de repede.

Ce ai putea sa faci? Pai, sa te conformezi, acum el e starul . Sa il tii in brate daca vezi ca asta vrea, sa ii alaptezi si noaptea, daca ai norocul sa poti si bebe sa vrea doar asta... Unii bebelusi prefera uneori sa fie plimbati in brate prin toata casa. Si sa-l admire pe tati cum alearga cu mingea de gimnastica in brate prin casa, mai ales noaptea.
Cand se trezeste, ii dai ce vrea el, ii spui ca il iubesti, il tii in brate, eventual ii spui fara umbra de dojana in glas, ca deja incepe sa fie mare si degraba nu va mai avea nevoie sa manance noaptea, pt ca oamenii mari nu mananca noaptea. Nici nu se va trezi noaptea deloc, dupa ce ii vor iesi dintisorii care il trezesc. Si tot asa. O zi, o noapte si inca una si se fac mari. Asta e. Imi amintesc ca odorul meu cel mare nu a vrut sa stea deloc in carut. Plangea.. vroia in brate. Luam carutul cu mine afara, dar imi servea mai mult drept baston, tinem puiul in brate, il mai puneam si in sling, in fine au trecut precum o secunda acele luni. Odata s-a apropiat o vecina: "Vai maica, nu-l tine in brate ca se invata asa! eu am crescut trei, da nu i-am tinut in brate! Nici cand ii alaptam! ii puneam pe perna... eeeeee! copiii... acum nici un telefon nu-mi dau!"
Pai...
Curaj, carmenstar! Ascuta-ti bebelusul, respecta-l si sa vezi ce bien o sa fie!


Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Ilinca_M. spune:

Citat:
citat din mesajul lui izabela88

nu l-am leganat deloc,ana
in schimb am leganat la sora mea pana aproape de 2 ani,in brate,in leagan,pe picioare si m-am jurat ca nu o sa-mi legan copii.adormea doar leganata,iar cand incercam sa plec,incepea sa planga si eram nevoita sa o legan cat dormea 1,5-2 ore,pana imi amorteau picioarele... intre timp am gasit si niste informatii cum ca leganatul nu ar face un mare serviciu creierului copilului.
oricum,pentru mine leganatul nu e sinonim cu iubirea




Izabela, imi pare foarte rau ca a trebuit sa treci prin asa ceva, familia voastra a trecut printr-o tragedie sau cum ai fost pusa in situatia sa o ingrijesti tu pe surioara ta? Ce diferenta de varsta e intre voi? Acum te inteleg mai bine, nu cred ca a fost usor sa fii in postura de a creste copilul altuia (chiar daca e sora ta, nu asta e rolul fratilor si cu siguranta nu erai pregatita din niciun punct de vedere pentru asa ceva).

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Ilinca_M. spune:

Citat:
citat din mesajul lui carmenstar


Am observat ca pentru mamele din Romania, iubirea este echivalentul statului cu bebele in pat din prima zi, al leganatului s.a.m.d. Si uite asa, apar mamici care se plang ca nu pot merge nici la toaleta fara copil dupa ele, ca nu sta copilul singurel in casa nici o secunda.




Ce spirit de observatie acut ai! Nu ar fi mai constructiv sa-l indrepti asupra propriului tau copil, sa observi care sunt nevoile lui reale, ce il face multumit/ fericit, ce va duce la o dezvoltare spirituala armonioasa a lui?

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Alex@Sara spune:

Eu o iubesc pe femeia aceasta.
Citeste blogul ei,si poate iti vei schimba pozitia in multe
http://www.emigrantintenerife.info/2013/02/scheme-pentru-somnul-bebelusului-sau-cum-ne-impunem-sa-n-adormim-copilul-la-tata/

Luminita,mami de 3 nazdravani:
tero Stefan-Alexandru 02.09.2005
shoricica Sara-Maria 30.05.2008
trompetzica Daria-Ioana 03 08 2009
Desaga Mosului,plina de surprize,va asteapta cu mare drag ...

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ch_dana spune:

Dupa parerea mea, tenerifeanca are cam mult timp liber si multe stoluri de zburatoare in cap. Dar asta e numai parerea mea, ofcors.

Carmen, nici o zi/noapte nu seamana cu alta. La noi a dormit bustean pana la 6 luni si de atunci numar noptile cand mai doarme legat...nu cred ca s-au facut 2 saptamani. De obicei trezirea e la 3 noaptea (asa facea si in timpul sarcinii, la 3 noaptea ma trezeam eu cu lovituri in burta), lapte, joaca 2 ore, dupa aia somn. De 2 nopti vad ca a schimbat, se trezeste la 12 noaptea, lapte si intr-o juma de ora adoarme (oh, joy !!). Am incercat de toate : racit camera, dat mai multa mancare seara, "impins" ora de culcare catre 21-22, degeaba.

Eu astept cu speranta varsta de 3 ani care cica le regleaza somnul. Doar ca pana atunci mai am un an si 4 luni...

Later edit: am uitat sa spun ca si a mea tot doar la san adormea, insa s-a lepadat singura de obiceiul asta cand a scazut "productia". Parerea mea e ca toate retetele prefabricate sunt fix zero. Daca ai noroc sa functioneze una, bafta ta. La mine nu a functionat...am lipsit o saptamana de acasa, toata lumea zicea ca o sa se intarce singura. Guess what, primul lucru pe care l-a facut cand m-am intors a fost sa se mufeze.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns izabela88 spune:

ilinca,nu ma consider o victima,dar faptul ca am fost,de la 11 ani,mare parte din timp, dadaca pentru sora mea vitrega(pe care o iubesc enorm in prezent),e cel mai grav lucru pe care l-as putea reprosa mamei mele...dar nu o fac,pentru ca am ajuns sa-i inteleg situatia de atunci,ea ducea greul unei gospodarii de la tara,cu animale multe,cu treaba tot timpul anului,mai ales vara,iar tatal vitreg era plecat la servici si venea saptamanal(in cel mai bun caz) acasa.
parintii mei naturali s-au despartit cand eram mica(nu stiu exact cat aveam),ne mai vizita tata,din cand in cand,pana la varsta de 9 ani,cand am aflat ca a murit(nu am realizat,nu am plans,nu am suferit). mama era recasatorita deja de 1 an,cu un om care nu a tinut 100% locul unui tata,dar nu m-a atins odata.daca avea ceva de reprosat in legatura cu mine,discuta cu mama si ea intervenea cu explicatii sau cearta.il iubesc,ii sunt recunoscatoare si il voi respecta mereu pentru felul in care s-a raportat la mine,copilul altuia.
de bunica vitrega,soacra mamei,nu e cazul sa revoltam audienta,e o femeie foarte dificila si multumita ei am oroare de soacre,indiferent cat de bune,tot soacre sunt si ma gandesc automat la tot ce i-a facut ea mamei in 15 ani.de gelozia intre surori s-a ocupat in mare parte tot bunica vitrega,a rasfatat-o excesiv,iar toate oalele se spargeau in capul meu,doar eram mai mare.
sa stiti ca nu ma trage trecutul in jos,e acceptat,multe situatii au fost luate ca fiind normale,dar mi-a creat niste idei despre educatia copiilor ce nu-mi ies din cap(nici nu incerc sa scap de ele)
asta ca o paranteza,odata cu cresterea,sora mea sa nu credeti ca a iubit-o si respectat-o mai mult pe bunica ei,dupa cat i-a facut voile,din contra,simtea cum incearca sa o manipuleze,sa o "cumpere"(dupa care ii reprosa),iar fata o trateaza mizerabil in prezent.poate va intrebati de ce nu intervenea mama sau eu,cat am mai fost acolo??? pentru ca merita bunica sa simta reversul medaliei unui copil prea rasfatat
mii de scuze pentru poluarea subiectului

Mergi la inceput