Copilul captiv (7)

Copilul captiv (7) | Autor: Deus

Link direct la acest mesaj

<<<Topic precedent



Buna dimineata doamnelor

Sa aveti o zi buna si plina de iubire

devii ceea ce practici
www.de-azi.ro
http://oscarfriends.wordpress.com/

Tot ce poti cumpara cu bani e ieftin! Erich Maria Remarque.

Raspunsuri

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns bonta_bonta spune:

Nelia, ai vorbit frumos si sunt de acord cu ce spui tu. exista forme de iubire care nu au legatura cu pamantul pe care traim si cu oamenii pe care ii intalnim. cred ca am intalnit asta in 3 instante pana acum:

intr-o noapte in care am avut o revelatie de-a dreptul mistica si in care am simtit atata iubire si lumina incat daca nu s-ar fi terminat, si acum cred ca as fi murit cumva, oamenii nu sunt facuti sa suporte ceva atat de intens si de pur multa vreme. Cred ca la asta va referiti voi cand vorbiti de dragostea lui dumnezeu, nu stiu, eu am aici ceva ce nu ma lasa sa ma apropiu de credinta si/ sau religie insa stiu ca e ceva mai presus de noi si e atat de intens si patrunzator incat nu poate fi transpus in cuvinte sau inchis intr-o forma reala de manifestare fara a se pierde APROAPE in intregime. Putin mai ramane dupa verbalizarea acestui intreg si putinul acela se traduce in ritualuri, credinte, arhitectura (clopotnita vs. minaret), micie umana si constrangeri, incat ajungem in cu totul alta directie decat cea adevarata.... si de aceea mai bine raman la distanta si fara afilieri. Dar cred ca aceea e esenta care guverneaza lumea, acea iubire care te arde si te mistuie cred daca nu esti pur si puternic incat sa te alaturi ei, sa te lasi patruns si in acelasi timp sa o reflecti in ceilalti. Si tocmai pentru ca ne-am indepartat de esente este atat de greu de suportat incat adesea preferam sa traim prin imitatie. Ce ar face cei capabili de o astfel de iubire? ar lumina lumea. Ce facem noi cei incapabili? incercam actiuni palide de imitare cu efect limitat, dar care ne impaca totusi: sa fim mai buni, va crestem in loc sa distrugem, sa vindecam in loc sa ranim, sa mangaiem sufletul si nu doar corpul de langa noi... insa toate toate sunt de scurta durata, nereusite, stangace fiindca avem doar actiunea fara esenta adevarata in noi.

apoi o forma de mai mica intensitate simteam acum multi ani cand scriam si aici ma duc inapoi si din nou recunosc ce spune nelia despre arta insa aici se inscriu cei mai buni dintre noi care sunt si cei mai aproiape de prima iubire de mai sus


si apoi ceva ce nu e neaparat iubire, ci o transcedere peste timp, poate o recunoastere a unui eu din alt secol? mergeam intr-o zi pe strada si un strain mi-a zambit; i-am zambit inapoi insa am stiut ca ne cunoastem de secole si acelasi lucru l-am vazut si in privirea lui. Nu vorbesc de "dragoste la prima vedere" sau vreun fel de atractie fizica, ci o constiinta a faptului ca undeva ne-am mai intalnit si memoria acestei intalniri a supravietuit timpului incat ne-am recunoascut si nu stiu cum sa explic dar si persistenta aceasta e tot o forma de iubire

despre iubirea de orice fel intre un barbat si o femeie nu mai am teorii, poate sunt cumva in barca iliei, poate sunt in situatia in care la un alt subforum as primi o multime de pietre si/ sau incurajari... nu stiu

ce stiu este ca nu mai sunt sigura pe nimic. da, o forma de iubire intre tine si cel cu care ti-ai ales sa imparti tot restul vietii cu siguranta exista, dar CE si CUM anume este acea iubire? e respect, e inncredere, e loialitate, dedicare, prietenie, un amestec de toate + best buddy kind of sex? (nu cu scantei, dar cu rezultate deosebite :))

cat poate o femeie sa iubeasca? de cate ori? ne nastem cu o singura mare iubire pentru un singur barbat sau putem iubi de mai multe ori? si avem dreptul de a ne lasa antrenate in alte iubiri? revenind la partea de cutume, obiceiuri, morala, percepte religioase, structura sociala evident ca nu. Dar totusi se intampla si atunci care e starea naturala? ce este cel mai aproape de esenta umana adevarata si cat avem obligatia de a fi "true to self" si cat sa ne modelam spre binele si acceptanta celorlalti?

si ce comitem intr-o casnicie? teoretic si initial totul. Ce faci cand ramai doar cu trupul in acea ecuatie? am voie sa-mi las sufletul si mintea sa traiasca mai departe - si departe - de prezenta si realitatea mea fizica? cel al sufletului e tot adulter atunci cand cel de langa tine iti vrea doar prezenta fizica?

se trezesc copiii. insa sunt sigura ca ma voi intoarce la subiect, vreau sa stiu si parerile voastre. Eu acum nu mai am raspunsuri, am doar intrebari.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ilia_99 spune:

fii-mea e indragostita!!!! are 10 ani jumate. de un coleg de clasa, pe care-l place din clasa a II a.. care n-a dat semne de reciprocitate pina anul trecut.. ieri si-au dat sms-uri pina pe la 10 seara.. (ma uitam la ea si ma gindeam cine e fetita asta care radiaza in fata mea si-mi spune entuziasmata ce-i scrie baiatul in mesaje... ca eu stiam ca am o fetita mica, parca ieri abia ii dadeau dintii si ridea stirb la mine, cu biberonul in mina... asa e ca adolescenta e o perioada grea pt parinti, de fapt? nu pt copii.. cind a crescut asa repede fetita mea?) si, in acest context, s-a gindit sa ma provoace la o discutie despre iubire, pacatele mele... daca ar stii ea cit ma zbat sa aflu raspunsurile pt mine, nu s-ar mai baza pe mami sa-i raspunda.. si mi-a spus cum se gindeste la el tot timpul si cum nu-l recunoaste de la o vreme, ca el nu era asa romantic si trepida toata la gindul ca urmeaza banchetul de sfirsit de clasa a 4 a si pleaca in excursie, iar el a invitat-o sa stea linga el in autocar...ma uitam la ea si-mi aminteam de vremurile cind simteam si eu asa, liber, fara teama vreunei dezamagiri, fiindca nu traisem inca niciuna si nu stiam ce grele sunt si cum ma va transforma durerea lor. (si ma gindeam si cum o sa-l calc cu masina pe ala care o sa-i fringa inima, dar asta e alta discutie!)
si de la iubire am ajuns la casatorie si la motivele pt care oamenii se casatoresc si am gasit loc sa-i strecor ca nu toti oamenii casatoriti se iubesc.. si a facut ochii mari... si mi-a venit repede exemplul salvator in cuplul Moni-Virinel. a, aici da, e vorba despre bani, nu despre iubire, a zis ea. deci, vezi, nu toti oamenii se casatoresc fiindca se iubesc, unii mai au si alte criterii. si nu stiu cum ma dribleaza si ma intreaba daca il mai iubesc pe tatal ei vitreg, pt ca ei nu i s-a parut niciodata ca as fi fost indragostita de el, cum e ea acum.. si am bagat-o pe mineca, fiindca nu mi-a venit sa zic da, dar nici sa-i spun adevarul. desi un prieten drag m-a sfatuit sa-i spun, ca e mai sanatos pt ea. de acord. teroretic, dar practic n-am putut sa deschid gura. asa ca am inceput niste explicatii referitoare la felul in care dezamagirile si loviturile vietii te fac sa lasi uneori emotiile deoparte si sa gindesti, in loc sa simti, fiindca ai invatat ca a simti cu toata fiinta, fara calcule, poate sa fie periculos..
si ma intreb de adeara incoace... oare am putea face altfel, am putea sa ignoram cicatricile pe care le capatam dupa iubiri ucise, ca sa ne lasam in voia sentimentelor cind apare o noua iubire? am putea sa ne anulam instinctul de conservare, care suna alarma de fiecare data cind ceva nu pare in regula? pt ca... oare nu ne pacaleste alterindu-ne comportamentul? caci daca nu l-am face pe celalalt vinovat de pacatele celui de dinainte, oare n-am avea mai multe sanse sa ne ferim de dezamagiri ulterioare?
investindu-l pe cel pe care il cunoastem azi si de care ne indragostim, cu posibilitatea sa ne raneasca mai tirziu, asa cum a facut-o cel de dinaintea lui, nu-i punem deja in brate tiparul de comportament? si atunci nu ne va rani invariabil, pt ca asta il impingem sa faca? (profetia autoimplinita de care vb psihologii)
ce dau asta primesc... daca dau teama si circumspectie oare celalalt, care va simti ce-i dau, nu va riposta subconstient si atunci imi va da ce astept?
pe scurt, nu cumva e vina noastra fiindca proiectam in partener, de la inceput, dezamagirile viitoare?

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns conchita spune:

Citat:
citat din mesajul lui ilia_99
pe scurt, nu cumva e vina noastra fiindca proiectam in partener, de la inceput, dezamagirile viitoare?


dar poate nu e mereu vorba despre proiectie. poate e vorba despre RECUNOASTERE. exact cum alegem acelasi tip de parteneri over and over again, aproape semanand cu parintele/parintii abuzatori, ca sa rezolvam un conflict neincheiat din copilarie, poate de aceea ne si purtam cu el cum ar fi trebuit sa ne purtam in copilarie, dar nu am avut puterea si instrumentele.

cel mai safe e sa iubesti platonic, am zis. :-)) in afara oricaror manifestari de "iubire" lumeasca. iubesti fara sa vrei nimic, fara sa astepti nimic, intr-o prietenie pura si senina. fara drame si alte minuni.

nelia, tu spui ca iubirea neimpartasita e iubire neimplinita. eu spun ca e perfect implinita asa cum e, atata vreme cat nu pretinde sa fie impartasita! ce-i lipseste iubirii, altceva decat ea insasi, ca se hraneste din sine, nu din ce primeste cadou de ziua indragostitilor. eu raman la parerea mea ca iubirea o purtam cu noi, uneori ii punem capac cand pare ca nu mai avem resurse, alteori o risipim fara noima, ne inaltam, cadem in numele ei...dar de inteles, doar Dumnezeu poate, pentru ca El e dragoste si asta e principiul prim, adica ala din care izvorasc minunile, dar si tentatiile caderii.

cat despre fetita ta, ilia, e superba prima iubire, atata inocenta si tumult...raspunde-i cum ti-e sufletul, oricum isi va gasi raspunsurile singurica, nu le va imprumuta pe ale tale de-a gata. vorbeste-i de la indragostita la alta indragostita. in fond, si tu esti indragostita, nu?, de ea.

bonta, ai scris minunat, am ramas visand la mesajul tau... chiar, sa te intorci sa mai scrii. eu cred ca nu persoana x imi starneste o dragoste pasionala, iar persoana y o dragoste caldicica. ci cred ca daca iubirea mea e de tip pasional, atunci inseamna ca daca simt caldicel, se cheama ca nu iubesc, doar mi se pare. parerea mea. :-)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns mihuta spune:

Eu cred ca alegem inconstient pe acei oameni a caror angoase se armonizeaza cu ale noastre, fie se completeaza fie se aseamana fie se opun.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Deus spune:

Buna ziua doamnelor

ce liniste s-a lasat aici? Conchita pe unde esti?


Va doresc o zi buna si calda

devii ceea ce practici
www.de-azi.ro
http://oscarfriends.wordpress.com/

Tot ce poti cumpara cu bani e ieftin! Erich Maria Remarque.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Delia21 spune:

Conchita,se sarbatoreste ,e ziua ei de nastere.LA MULTI ANI scumpa si munti de pofta de viata,de voie buna,de iubire si tot ce-ti doresti tu!Te pupam!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Deus spune:


La multi ani draga

devii ceea ce practici
www.de-azi.ro
http://oscarfriends.wordpress.com/

Tot ce poti cumpara cu bani e ieftin! Erich Maria Remarque.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns olympia spune:

La multi ani Conchita!

Pene colorate... cate putin din toate!

album
gradina

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Mariaa spune:

La multi ani, Conchita!



mamica de Fluturas
_

“Before you speak, listen. Before you write, think. Before you spend, earn. Before you invest, investigate. Before you criticize, wait. Before you pray, forgive. Before you quit, try. Before you retire, save. Before you die, give.”

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns mihaela_s spune:

multi multi ani conchita!!!!

fii alaturi de Mihaita


vorbe de copil...

Hobby

www.talentedenazdravani.ro/" target="_blank">talentele nazdravanilor

calator de profesie

Mergi la inceput