Ce naiba faci cand afli ca te inseala? El.

ladyJ spune:

Cred ca mai grav si mai greu si...mai dureros decat a fi inselata de sotul sau iubitul tau ,este a afla ca defapt el nu te mai iubeste. Pentru ca s-a indragostit de alta femeie.

Se poate intampla oricui.

Cred ca frustrant in cazul tau, Zouzou, este faptul ca nu prea ai cum sa te descarci, n-ai de ce sa tipi, sa-i dai cu ceva in cap..dezamagirea este de ordin sentimental, foarte adanca, si de obicei o experienta din asta te lasa fara vlaga.

Tu il iubesti?Sau te temi de singuratate ?Spune-mi, ca sa stiu ce sfat sa-ti dau

balerrina spune:

Urate si proaste ne simtitm toate din cand in cand :)
De asta cred ca este important sa te inconjori in momentele in care esti vulnerabila cu oameni care te iubesc sincer asa cum esti.

Viitorul sperie pe multa lume. Depinde insa de cum te uiti la el. Faptul ca nu stii ce se va intampla poate insa sa insemne si ca ceva bun va veni.

-- C.

s_ellia25 spune:

zouzou in aceste momente tu vezi partea goala a paharului..si esti si tare deprimata (asta citesc eu in mesajul tau)de ce te vezi singura la 70 de ani pe o banca in parc??de ce nu te vezi peste 3-4 ani in vacanta in insulele canare for example!!!!!!!!!!!!si eu zic sa privesti atenta in oglinda...si sa vezi femeia care are o printzesa de crescut,care are un job,care chiar daca are o varsta este o adevarata doamna etc..iar lui mister parerea mea e sa ii arunci lucrurile direct pe fereastra ca nu se merita sa te deranjezi sa ii faci bagajele..a fost frumos cum ai spus dar sincer vrei sa dormi langa el si sa te hranesti cu amintiri?sau preferi sa te gandesti cu nostalgie la niste clipe minunate??
tu decizi ..

conchita spune:

iubita, si daca in momentul ala trece pe alee maritul EL, sufletul pereche, inseamna ca te-ai asezat pe banca potrivita si ca niciodata nu e prea tarziu. vezi, sunt mai multe variante de poveste.

balerrina spune:

Statul pe banca la 70 de ani nu e asa de rau, daca esti inconjurata de prieteni, ai nepoti care te iubesc, ai o viata plina, si te gandesti cu entuziasm la ziua de miine. Poti sa fi intr-o relatie si extrem de nefericita, este in puterea ta sa faci alegerea. Apoi, asa cum zicea Conchita, cine stie cine se aseaza pe banca langa tine :)

Important este sa iesi din starea in care esti acum. Este normal sa te simti asa cum te simti acum, si va trece o vreme pana te vei simti mai bine. Este insa temporar, vei trece peste asta, si atunci iti vei da seama ca esti mult mai puternica, si mai frumoasa, si mai desteapta decat crezi.

-- C.

Zouzou spune:

Aseara, cand veneam spre Bucuresti impreuna cu el, am apucat sa-i spun cam tot ce aveam eu pe suflet. N-a fost nici un repros ci erau ganduri despre ce se intampla acum amestecate cu amintiri, pentru ca am simtit nevoia sa ii amintesc de unde am plecat, cum eram noi, de fapt.

Dupa ce a plecat, am simtit ca in sfasit sunt linistita, suparata si amarata dar linistita. Acum m-am trezit plangand si foarte furioasa.

Stiu ca nimeni nu e vinovat de sentimentele lui. Daca nu ma mai iubeste, asta e. Dar sa-mi spui mie, dupa atata vreme in care eu ti-am zis ca ma simt singura in relatia asta, ca vreau sa facem ceva impreuna sa iesim din starea asta de oboseala permanenta si de rutina iar tu dai din umeri si daca iti propun ceva te dai frant, rupt, mort-copt...ca dintr-o data relatia asta nu mai poate sa mearga?

Eu simt ca pe undeva, pe drumul nostru impreuna, el m-a abandonat, n-a mai avut grija de iubirea pentru mine. Pai ce, eu il iubesc in continuare pentru ca este el super-perfect? de unde...dar parca am avut in suflet o imagine a lui de care am avut grija. N-am lasat-o sa se prafuiasca, n-am lasat-o sa se stearga..chiar si in rutina asta care ne-a daramat..Pe cand el, parca si-a inchis camarutza aia in care era imaginea mea si a lasat-o asa...sa se duca cu timpul..iar eu, dincolo de usa inchisa..am facut ce-am putut si evident, n-a fost suficient..

Simt atat de puternic asta de parca as fi deschis realmente usa imaginara si acolo...vad o imagine plina de panze de paianjen si praf si pe care as vrea sa o iau cu mine; asta vreau: sa ma iau inapoi si de-asta ma doare atat.

Oricum, poate scap de teama de viitor care ma ingheata, serios, ma termina...si...in sfrasit, probabil ca increderea si imaginea se vor reface...

O sa ma gandesc la fetita, mi se pare ca i-am facut un lucru ingrozitor, am stat cu omul asta atatia ani in loc sa fiu mai atenta, sa-l citesc mai bine, sa fiu mai responsabila...off Doamne, ce aiurea e totul...

Va multumesc pentru tot..nu pot acum sa scriu mai mult despre cum m-au ajutat mesajele voastre...dar asa de bine imi fac...

Zouzou spune:

Sa-i raspund lui Lady, ieri il iubeam, azi...nu mai stiu; or fi dezamagirea si frustrarea care incurca totul si nu mai vad clar..habar n-am...Iar pentru viitor - ma tem si de singuratate pentru ca simt foarte, foarte puternic ca nu mai pot avea incredere intr-un barbat. Nu ma mai vad pe mine capabila sa fiu cu cineva..parca mi s-a uscat sufletul dintr-o data.

ann1907 spune:

zouzou, un barbat nu mai iubeste pe cea de langa el atunci cand i se pune pata pe alta.. cine stie de cand i s-au aprins lui calcaiele dupa coana zoitica si tu nici nu ai stiut.. nu te mai invinovati.. o sa iti treaca si o sa vezi ca exista viata si dragoste si la 40 de ani..

Rufus spune:

Ei, nu...asta-i prea mult...
Imi place mult cum scrii...reusesti sa ai umor chiar si atunci cand "ai sufletul uscat". Poate ca un fin psiholog ar gasi o sumedenie de lucruri bune de semnalat din atitudinea ta culmea!...pozitiva.
De aceea, din tot ce ai scris aici, faza cu raul facut copilei nu se prea potriveste. Raul a fost facut cand a ramas fara tatal natural...nu cunosc imprejurarile si nici nu conteaza...acum copila e partenera ta si ceilalti nu sunt familia.
Inteleg insa la ce te referi. Si ei (si tie) ii trebuie stabilitate, dar asta nu depinde doar de tine, ci si de partener si de soarta, chiar nu esti responsabila de tot ce-i rau pe lumea asta.
In rest...o poveste banala, iarta-ma, se intalneste la tot pasul. Undeva, cum spui, l-ai pierdut pe drum...si esti bulversata doar de mirare ca nu stii cand a cotit-o pe alta poteca. Matematic vorbind, ai pierdut niste timp, dar daca bilantul e pe plus, poate ca nu-i chiar asa. Oamenii care apuca 70 de ani ar trebui sa se mandreasca daca in viata lor au avut parte de ani frumosi, chiar daca asteptarile lor n-au fost finalizate intocmai cu dorintele sau cu modelul vecinilor.
Asa ca, dupa ce frustrarea femeii parasite (are dreptate-ca de obicei-ladyJ) dispare, ia partea buna a lucrurilor (gasesti tu ceva...) si nu te mai condamna atata, proasta sigur nu esti...si pariez ca nici urata. Esti doar tradata...si nici nu-i asa, de ce sa condamni un om ca nu mai simte ce simti tu?
Cred cu tarie ca nimic nu-i intamplator pe lumea asta...o fi, intr-un mod ciudat, un lucru bun care sa ti se intample...dar, oricum, daca faptul e consumat, de ce sa suferi mai mult decat e cazul?

Cuvintele mele nu te vor face sa uiti de supararea ta. Sper doar sa te faca sa-ti doresti, sa astepti cu nerabdare sa-ti treaca aceasta suparatoare stare umana de nemultumire, ca sa beneficiezi cat mai repede de lucrurile bune care sunt sigur ca exista (si vor exista) in viata ta. Stii, viata aia pe care o traim doar o data...

RUFUS, TORA si cele 3 minuni ale lorwww.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=80cd684043d64e6bf268f6&skin_id=701&utm_source=otm&utm_medium=email br / " target="_blank"> Surpriza 2008

andacos spune:

Rufus,nu-s de acord cu ceea ce spui tu aici!

Asa ar insemna ca tptzi care am trecut printr-un divortz sa avem sentimentul de vinovatzie eterna,ca am facut acest rau!

Ma rog,nu mai insist .ca sunt sigura ca intzelegi tu ce am vrut sa spun!Situatzii si situatzii!

Zouzou...e dureros sa stii ca cel de linga tine nu te mai iubeste,tu insa esti singura care stie daca merita sau nu sa luptzi pentru relatzia asta!

Dana