Mi-e dor de tatal meu

Raspunsuri - Pagina 2

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns mcrmiki spune:

Multumesc pentru raspunsuri. M-ati ajutat, m-ati adus cumva cu picioarele pe pamant. L-am visat intr-o noapte si m-a imbratisat, eu tot ii povesteam cat de greu ne-a fost cand a murit si cat de greu suportam moartea lui, iar el mi-a spus ca stie si m-a imbratisat strans, m-am trezit cu un sentiment asa fain.
Si eu sunt interesata de cartile de care povesteste Joklk.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns joklk spune:

Deci referitor la cartile de care spuneam, sunt carti in care se relateaza marturii ale unor persoane care s-au aflat in moarte clinica si care apoi si-au revenit. Mie personal mi-au facut conceptul de moarte mai palpabil si m-au facut sa inteleg ca este doar o despartire temporara. Ce am citit eu era in limba germana se numea "Das Leben Danach" (Viata de apoi) - Bernard Jakoby. Ce am gasit in romanesete pe net este "Viata dupa viata" - Raymond Moody, si sigur mai exista si altele si in librarii. Pe net exista si ceva documentare despre viata dupa moarte.



Johanna mami de strengarita Karla Luiza (14.09.2008)
pozele noastre
Povestea piticului nostru drag Karla-Luiza
universul meu de copil - poze

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Simina1980 spune:

Offfffffff.M-am bucurat cand am vazut acest subiect pentru ca asa sper sa pot impartasi si eu ce simt-tatal meu a murit pe 11 decembrie in urma unui stop cardiorespirator-mi-e f greu sa scriu simt o mare durere in piept-eu cu tatal meu am avut o relatie fff speciala in sensul ca ne simteam unul pe celalalt-adik cand mie imi era rau nici tatal meu nu se simtea bine si invers.Dupa ce am nascut(si am avut o nastere teribila cu un travaliu de 20 de ore cu perfuzii de oxitocina,in fine fff dureros) tatal meu m-a sunat si mi-a spus ca nu e nevoie sa-i mai povestesc cum a fost-stia!Mie anul 2009 mi-a dat un suflet drag pe baietelul meu si mi l-a luat pe tatal meu.Imi pare tare rau ca nu am inteles mai inainte de a se intampla ca il voi pierde pe tatal meu-ce vreau sa spun este ca ar fi trebuit sa-mi dau seama ptr ca nu-l mai "simteam".La botez la puiul meu nu a putut sa vina ptr ca se simtea rau si i-a spus mamei ca eu voi intelege insa eu nu am inteles si m-am suparat.acum imi reprosez ca nu am inteles .......nu vreau sa ma gandesc ce ar fi fost daca..ca oricum nu mai rezolv nimic.Simt o mare apasare pe suflet-singura consolare este ca-l visez pe tatal meu la 2-3 nopti-la inceput imi zicea ca-i e bine ba chiar mi-a spus si ca ma iubeste.Imi dau lacrimile si nu prea mai pot scrie!Va rog sa nu va suparati dar voi mai intra pe aici sa mai scriu despre cel mai bun tata din lume.

Mamica de Razvan-Alexandru(24.08.2009)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns mcrmiki spune:

Joklk multumesc pentru indrumari. Am cautat si eu pe net si m-am uitat la documentare, interesante. Am sa caut si cartea in librarii.
Simina imi pare tare rau pt voi, pt tatal tau, stiu cum este. Si eu simt ca ma doare sufletul, este tare, tare greu si mi-am dat seama ca nu trece, doar te obisnuiesti cu senzatia. Eu merg destul de des la cimitir, chiar simt nevoia, si atunci mai vorbesc cu el, mai plang si imi face bine. Oricum nici acum nu pot accepta ca nu mai este ,ca nu mai vine niciodata, este foarte, foarte greu.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns maria-86 spune:

Bunica mea a murit acum aproape 3 ani. in anul acela , la cateva luni am ramas insarcinata si cu 2 zile inainte de a se implini anu' mortii bunicii, a venit pe lume buburuza mea. Poate nu e acelasi lucru, da e aceeasi durere, cred eu. Daca eu nici dupa 3 ani nu mi-am revenit si inca plang cd imi aduc aminte de ea, nu te poti astepta dupa 2 luni sa-ti fie sufletu mai usor. Durere inca e, da parca sufletu e mai linistit. Pe mine ma ajutat mult nasterea puiului mea. Vreau sa cred, ca asta a fost felul lui dumnezeu de a ma ajuta sa trec peste. Si acum ma gandesc ca e lnga mine si mai vorbesc cu ea, si cred ca se bucura de familia mea.
Am vazut subiectu si ....si mi-am adus aminte de bunica mea cea draga.
Va pup.
Lupta iubita, lupta.


Maria, mamik de Adinutza

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns mcrmiki spune:

Azi am asteptat un martisor de la tata, dar ...
Mi-e tare greu, ma doare sufletul. Te iubesc tata!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns housepocket480 spune:

Si eu imi aduc aminte cu drag, nostalgie si suparare in acelasi timp de monetele in care ne aducea tata martisoare - mie si mamei mele, si imi amintesc ca de 8 Martie ne aducea cate o lalaea in chiveci.
Ne adecea la amandoaua la fel - una mai mare si una mai mica, dar ma simteam asa de importanta...

In fiecar an, de 1 si 8 martie imi aduc aminte acele flori si cum venea el cu ele pe drum.....

Mama lui Matei Alexandru

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns mcrmiki spune:

De 8 martie venea intotdeauna cu buchete de flori, ii placeau tare mult florile. Probabil ca in fiecare an o sa astept florile de la el, dar ma gandesc, ca anul acesta fiind primul an in care nu mai imi aduce flori, va fi mult mai greu. Nu ma pot obisnui cu gandul ca nu mai este, ca nu mai vine niciodata. Ma doare tare rau sufletul... Te iubesc, tata!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns nikole spune:

Citat:
citat din mesajul lui mcrmiki

De 8 martie venea intotdeauna cu buchete de flori, ii placeau tare mult florile. Probabil ca in fiecare an o sa astept florile de la el, dar ma gandesc, ca anul acesta fiind primul an in care nu mai imi aduce flori, va fi mult mai greu. Nu ma pot obisnui cu gandul ca nu mai este, ca nu mai vine niciodata. Ma doare tare rau sufletul... Te iubesc, tata!

Un cuvant plin de iubire pretuieste atat de mult si totusi el costa atat de putin." N. Iorga
Familia mea
Miha&Sorin&Bogdan(24.12.2000)&Vlad(17.11.2003)&Alexandru(29.09.2006)







Nikole, mami lui Albastrel/Kevin Alexander(4.08.2007) si fericita 36+cu...Albastrica/Luana
"To born, to live, to die, to reborn and to keep progressing. That is the law"
Allan Kardec

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns columbiana spune:


sunt alaturi de voi; tata s-a stins saptamina trecuta, marti seara, am fost linga el cu luminarea in mina; a fost atit de dureros-saptamina trecuta l-am vegheat in fiecare clipa; sunt impacata ca am fost alaturi, ca ne-am luat rams bun; o boala cumplita- un cancer de plamini galopant l-a topit si incovoiat de dureri, atit de mari ca vreo patru saptamini n-a dormit deloc;
Tata n-a fost foarte credincios, si cind am incercat sa-i sugeram impartasania initial n-a vrut sa auda; apoi a acceptat sa vina preotul pe care l-am invitat cu pretextul unei festanii; pina atunci noptile au fost cumplite, putea sta doar in fund-culcat il chinuiau durerile; in noaptea de dinainte a tot asteptat ziua, si preotul; a luat impartasania, si la scurt timp vroia sa doarma; s-a intins pe pat si a adormit ca niciodata de cind e bolnav si seara s-a stins in somn, fara dureri;


http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=137759

Mergi la inceput