PEDEPSE PENTRU COPII DE 2-3 ANI

anya spune:

Din cate stiu, la gradinitele de stat e interzis sa pupe copiii. O mai fac, de dragul lor, dar daca le prinde directoarea sau sanepidul..
Pe mine nu ma deranjeaza ca una din educatoare si una din ingrijitoare il "iubesc" pe baiatul meu cel mic. E de soiul lui un lipicios si pupacios, asa ca le inteleg.

ovidiu_d2001 spune:

Subscriu si eu la intrebarea precedenta.Ce intelegem prin greseli adevarate? Exista si greseli mai putin adevarate? Cred ca ideea este de greseli grave sau mai putin grave.Va spun din proprie experienta ca parintii cad intr-una din extremele urmatoare : ori fac un capat de tara ca cel mic si-a murdarit bluza in nisip, ori nu se sinchisesc nici macar cand copilul devine agresiv si loveste pe un altul.
Sunt parinti mai rigizi care considera greseala si faptul ca ii cade copilului din mana un pateu.Am vazut cazuri pe strada si sunt sigur ca si voi ati vazut mame care isi apostrofau copilul caruia ii cazuse pateul mult prea mare pentru manutzele lui mici...E greseala copilului etichetat ca " neatent" sau a mamei care nu a cantarit bine situatia sa ii rupa o bucatica pe masura degetelor lui?Este evident greseala mamei, care se rasfrange asupra copilului.Sau eternul " vezi ce ai facut? s-a spart paharul"...nenorocire, sfarsitul lumii...si nesuferita si absurda cearta cand copilul se murdareste la joaca.E simplu ..la joaca, imbraca-l de joaca, nu de teatru.Mama e mai linistita, copilul fericit.
Ceea ce noi consideram "greseli" si aici includ toate categoriile ( grave,usoare, etc), pentru copil sunt de multe ori niste imitatii ale comportamentului adultilor sau a ceea ce vad la televizor.De aceea este necesar sa ii explicam copilului ce anume ne deranjeaza la comportamentul lui.Bine, acum intram intr-o discutie mai ampla...o sa va dau mai bine exemplu cum fac eu si cui crede ca ii este de folos poate sa aplice.
De exemplu ,intotdeauna ii spun ce as vrea sa faca si nu ce as vrea sa NU faca.Evit pe NU cat mai mult.Il las sa isi exprime sentimentele: tristete, furie, frica. Acestea sunt considerate, din pacate, sentimente "rusinoase".Copiii nu sunt lasati sa se manifeste conform trairilor prin propozitii ca " vai ce urata esti cand plangi", "baietii nu plang", " nu are de ce sa iti fie frica de un gandac"," o sa rada copiii de tine daca mai plangi","daca mai tipi o data mami nu te mai iubeste"...etc.Asta se mai numeste si DESCONSIDERAREA EMOTIILOR SI SENTIMENTELOR.Trebuie sa luam in serios tristetea unui copil si sa i-o alinam. Sa il lasam sa planga cat are nevoie dupa vreo jucarie pierduta sau pentru o cazatura.Sa ii explicam care e treaba cu gandacii, ca el e mare si gandacul mic, sa nu il umilim in fata nimanui si mai ales sa nu ii amenintam ca nu ii mai iubim sau ca ii lasam in parc sau ca nu ii mai luam de la gradinita.Teama de abandon este una din fricile cel mai des intalnite la copii.Eu cred in comunicarea cu copilul inca de la nastere.Ati observat desigur cu bucurie cum va intelegea inainte chiar de a merge.
Copilul meu nu a plans niciodata la plecarea din parc.Inca de foarte mic obisnuiam( eu sau sotia)sa il anuntam cu un sfert de ora inainte ca plecam.Apoi la 10 minute si la 5.Desigur copilul nu are notiunea timpului insa va fi pregatit de plecare fara comentarii si plansete.Acum ca este mai mare ii "las" lui decizia :" Tudor,cat mai vrei sa stai la joaca? 5 sau 10 minute?"Indiferent ce alege, dupa ce minutele trec si dupa ce a mai fost anuntat cel putin o data de scurgerea timpului ma ridic, strangem jucariile si plecam linistiti acasa.NU SE MAI NEGOCIAZA ALTE 5 MINUTE!
Ceea ce eu personal as considera o greseala sau ma rog un comportament cu care nu sunt de acord este ori agresivitatea fata de alti copii sau animale sau agresiviatea fata de propria persoana.Atunci ii explic consecintele faptelor sale si ii spun ca nu tolerez un asfel de comportament.
Insa la gradinita, problema educatoarelor este ca cel mic nu sta "cuminte" si vrea sa se joace, sau sa se ridice pur si simplu de la masuta unde este pus ( inca) sa stea cu mainile la spate.Copilul cauta atentie si atunci se pune pe shotii.Noi toti functionam la fel.Cautam atentie si recunoastere si cand nu o obtinem facem atfel incat sa iesim in evidenta cu ceva.Sunt PENTRU gradinitele unde copiii sunt iubiti si li se arata asta, unde sunt in contact fizic cu alte persoane( imbratisari, mangaieri, pupat), pentru ca fara asta nu au cum sa functioneze si sa se dezvolte emotional.Nu sunt de acord cu mama careia nu ii convine ca baiatul sa ii fie pupat si luat in brate.Daca femeia aceea de la gradinita poate sa il stearga la fund si sa ii dea sa manance , atunci cu siguranta are si dreptul sa isi manifeste iubirea fata de el.Atentie ca aceste "gelozii' pot avea repercursiuni mai grave pe mai tarziu.
Oricum ,subiectul cu greselile ramane deschis.Ar trebui sa inchidem pedepsele...

natalia_nica spune:

Ovidiu, nu consider nici eu greseala faptul ca s-a murdarit, sau ca a stricat ceva prin casa, sau a scapat ceva pe jos etc. Atata timp cat nu e in pericol (ex. umblat la priza, sa cada cu un pahar in mana samd) poate sa faca ce vrea. Dar cand incepe sa bata copiii la gradinita (a invatat tot de acolo, dar asta nu mai conteaza), trebuie facut ceva. In prezenta mea l-a lovit pe un coleg, i-am explicat frumos ca nu e bine, ca il doare, ca mai bine ii da un pusi lui Matei... Mi-a promis ca nu mai bate copiii, dar la nici 3 ani nu cred ca stie ce aia promisiune, sau nu vrea sa stie. De aceea sunt de acord cu pusul la colt, nu doare fizic, e indepartarea de grup, cum spunea cineva anterior. Si chiar cu aceste "pedepse" Denis le indrageste pe doamnele de acolo, merge la ele in brate le pupa si spune ca le iubeste

catrinik spune:

E da .... Andrei ( 2 ani si 8 luni ) daca nu-i convine ceva trinteste cu obiectele pe jos. Intentionat!!!
Sau uneori arunca cu mincarea.

Oricit i-am explicat ca nu e bine ce face si ca greseste e inutil.

Ayla21 spune:

Ovidiu o floare pt un tatic adevarat.
Referitor la ce am subliniat din mesajul tau, tu si celelelate mamici, cum considerati ca, unde era fiul meu la gradinita, educatoarea l-a amenintat ca nu-l mai ia mami acasa.
Am avut la noi o fetita (un fel de plasament temporat neoficial) care in final a mers la o familie, care acum este in procese de adoptie, dar ei erau in continuare impreuna la gradinita.
Ca sa stea locului pe scaun, i-a spus educatoarea ca daca nu e cuminte, il da mami cum a dat-o pe fetita. El era oricum marcat pt ca "fetita lui" a plecat la mama ei, in nici un caz "nu am dat-o".
Nopti la rand se trezea plangand. Eu eram in spital, si doar mie a avut curajul sa-mi spuna, si mereu plangea sa vina la mine la spital sa ma intrebe daca il dau.
In final l-am retras de la gradinita respectiva (au mai fost si alte cateva incidente, chiar aceasta faza repetandu-se, de fata cu tatal lui) si acum merge la o gradinita unde doamna il pupa, si este fericit.
Poate asa sunt mamele de baieti dar cred ca de fiul meu nu are nimeni voie sa spuna ceva urat, orice as face. Sunt de acord ca trebuie sa criticam faptele, nu copilul. Noi l-am crescut in ideea ca "te iubesc si daca ai facut ceva gresit", "nu sunt de acord cu ce ai facut", nu cu el ca persoana. Aceasta este o regula la noi in casa.
Cand bona i-a spus "esti rau" prima data (sau prima data cand am auzit-o eu), la orice facea si-i atrageam atentia, gasea justificare "sunt rau" (adica de asta face, el e rau). Am rugat-o insistent sa nu mai foloseasca acel cuvant. I-am explicat ca nu e rau, dar ce face el nu este bine, si de ce anume. Mult timp cand facea ceva imi cerea confirmarea "asa-i mami ca nu sunt rau?", si trebuia sa-i spun ca a nu fi cuminte, nu este acelasi lucru cu a fi rau.


_
Monica, the best mommy for Claudiu, Luana, Alma
Every day brings new blessings.

magghyc spune:

Eu obisnuiam cand ii cautam gradinita lui fimiu sa intreb directoarea/educatoarele cum pedespesc copiii cand fac ceva rau.
Sotul imi reprosa ca sunt sadica, era evident ca parte din cele intrebate nu stiau pe ce lume sunt si nici nu se gandisera vreodata un minut la acest subiect.
Cel mai tare raspuns l-am primit de la o directoare de gradinita, care mi-a spus ca obisnuieste sa ii lase laptopul la "catedra" si ca daca vreun copil i-l atinge, "ii da peste degete" de cateva ori.. Vorbim de gradinita particulara, da?


Mama lui Nic cel Mic
"Omnia mea mecum porto"
Nic cel Mic

alina2006 spune:

Mie mi s-a luat de parintii perfecti de pe forumul asta! De parintii care vorbesc numai din carti, care nu gresesc, care nu fumeaza in parcuri, care nu-si cearta copiii, care niciodata nu se pun in situatia celorlalti ( avand in vedere, in acest caz, educatoarele ) ci doar stiu sa apostrofeze pe altii cu ideile citite de prin nu stiu ce manuale de psihologia copilului, de parintii care au impresia ca ai lor copii sunt buricul lumii si nimeni n-are voie sa le zica nici " da-te mai incolo ".
Si mi s-a mai luat de copiii egoisti ce nu stiu sa imparta nimic cu nimeni, de copiii care imping, bat si musca alti copii pt ca n-au fost certati destul de temeinic de parintii lor perfecti.

Si da, copiii gresesc si inainte de 5 ani cum si noi, ca parinti, gresim chiar daca avem 1 sau 2 sau mai multi copii.

Si,ca sa raspund la topic, la gradinita fetitei mele, la grupa ei cel putin, copiii se pedepsesc cu coltul ( desi nu exista colt efectiv, este mai mult o excludere de 2-3 minute din grup ) cu care eu sunt de acord si care a facut-o pe fata mea sa fie mai constienta de actiunile ei rautacioase.

La revedere!
Aruncati acum!

mama_lui_alex spune:

subscriu si aplic!


http://www.learn2b.ro
"Invat sa devin..." - program de dezvoltare personala a copilului cu varsta cuprinsa intre 2 si 14 ani

magghyc spune:

mama a lui alex,
vreau si io ceva detalii.ce e learn2be de fapt...ca gradinita vad ca nu-i

Mama lui Nic cel Mic
"Omnia mea mecum porto"
Nic cel Mic

ariel_7000 spune:

Ovidiu, . Sper din tot sufletul sa fie cat mai multi parinti perfecti ca tine, de care eu NU M-AM SATURAT, din contra, ii caut si ii admir!
Draga Alina, nu arunc cu nimic, ca stiu ca nu as rezolva nimic. Eu sunt anti principiul "fight fire with fire" sau pe romaneste zis "combate violenta cu violenta". Iubirea, compasiunea, vorba buna, aduc mult mai multe rezultate.
Ti-o spune asta o mama in primul rand, un fost educator, in al doilea rand si un prezent-viitor militant pentru drepturile copiilor.
Copilul nu se dreseaza, copilul se muleaza dupa felul in care noi il educam. Un copil tratat violent (nu ma refer strict la bataie, caci asta nu o tolerez sub nicio forma!, ci la asa-zisele "corectii" verbale), va deveni violent si mai tarziu un adult abuzator. Toti adultii abuzatori, au fost victime la un anumit moment, ale unora care i-au "corectat". Copiii nu trebuie corectati, ci trebuie modelati, precum lutul. De voi depinde daca va iesi o opera de arta sau doar ceva obisnuit.
V-as sugera sa cititi cartile "Totul se intampla inainte de 6 ani" a Anei Savin, Kuzma Kay - "Intelege-ti copilul" si sa reflectati putin la cele de mai jos:

"De ce scatoalcele asa-zis „inofensive” sunt daunatoare?
1. Scatoalcele îl învata pe copil violenta (foarte devreme si adesea cu efect pe viata).
2. Scatoalcele distrug la bebelusi si la copiii mici certitudinea de a fi iubiti.
3. Scatoalcele nasc frica: asteptarea urmatoarei pedepse.
4. Scatoalcele perpetueaza o minciuna, pretinzând ca sunt în scop educativ, când în realitate parintii pedepsesc astfel deoarece si ei au fost batuti în copilarie.
5. Scatoalcele provoaca mânie si dorinta de razbunare, care sunt mai întâi reprimate, pentru a-si gasi mult mai târziu (cu tapi ispasitori) expresia distructiva.
6. Scatoalcele programeaza copilul sa accepte argumente lipsite de logica („daca-ti fac rau, este pentru binele tau”) si sa nu înregistreze durerea umilintei ca durere.
7. Scatoalcele distrug la copii sensibilitatea si compasiunea fata de altii si fata de ei însisi, iar în acest fel le rapesc acestora posibilitatea de a se dezvolta.
Ce mesaje le sunt transmise copiilor prin batai?
1. Ca un copil nu merita respect.
2. Ca tortura are sens (ceea ce este principial gresit, deoarece tortura experimentata de copil îl învata pe acesta numai sa tortureze si el pe altii).
3. Ca propria suferinta nu are voie sa fie simtita, ca trebuie ignorata (ceea ce este periculos pentru sistemul imunitar).
4. Ca violenta merge mâna în mâna cu iubirea (originea perversiunii).
5. Ca negarea sentimentelor este sanatoasa (iar de cele mai multe ori corpul plateste mai târziu pretul pentru aceasta greseala). " - Alice Miller.

In primul rand trebuie sa va "corectati" voi, apoi sa va redescoperiti copiii. Sunt atat de minunati! Sunt doar o varianta miniaturala a voastra. Ei fac doar sa va imite...sunteti modelul si reperul lor in viata!

In incheiere - am luat decizia corecta de a-mi duce fetita la gradinita Waldorf, gradinita unde se pune pret pe copilarie si pe inocenta, unde pupicurile si mangaierile se ofera des, in defavoarea "corectiilor". Singura corectie aplicata acolo este punerea pe un scaunel separat a copilului care a gresit, dupa ce i s-a explicat de ce, pe o durata scurta de timp si fara a i se atribui apelative jignitoare.



mami de alexutza (10.04.2003)si Teodor Mihai (10.04.2008)
" SAVE THE EARTH, IT'S THE ONLY PLANET WITH CHOCOCLATE!"