Cum va descurcati (cu copii de varste f apropiate)

Cum va descurcati (cu copii de varste f apropiate) | Autor: gaia.nevia

Link direct la acest mesaj

Noi suntem:
Ada, 34 ani (inca )
mama lui Teo (10.04.2007)si a lui Radu (22.10.2008)

Sunt curioasa cum se descurca alte mamici cu doi copii atat de mici, si altele pe aceeasi tema (cum a reactionat fratele mai mare? cum iesiti cu 2 in parc? cum va organizati timpul? si altele care inca nici nu-mi trec prin cap, hi, hi, cum va ODIHNITI de exemplu?!)

Raspunsuri

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns Fomalhauti spune:

Eu ti-as recomanda un carucior de gemeni. Exista unele pentru doi copii de varste diferite, dar eu zic ca mai comod pentru amandoi si pe termen lung este unul de gemeni unul langa altul (mai bine decat unul in spatele celuilalt...). Inainte masoara latimea usii....

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ymca spune:

ada,in primul rand felicitari si sa iti traiasca!

eu nu m-am descurcat singura.
diferenta si la noi e mica(1.9 ani intre fete): 2.7 ani, cea mare si 10 luni cea mica.

cum a reactionat cea mare?
am respectat toate sfaturile din carti: vorbit inca de cand era bb in burta, interactionat cu bb desi nu intelegea mare lucru la vremea respectiva, adus jucarii cand am iesit cu bb din spital si informat ca sora cea mica i le-a adus cadou. Concluzia: i-a placut la sosire, dar dupa 5 minute deja protesta ca o asez in patutul de bebe, in care culmea, refuzase sa doarma pana atunci, o mangaia bagandu-i mana in ochi, o trezea, etc. Ce faceam: le luam pe amandoua in brate, mai explicam, alaptam, comentam, oboseam, ma resemnam.

cu amandoua la parc?
nu mi-a mers decat in primele 3 luni cand o garam pe cea mica in landou intr-un colt al parcului si ma jucam cu cea mare in leagane si la nisip. Dupa aceea a venit vara si mi s-a parut inuman sa o tin pe cea mica nemiscata in carut in timp ce cea mare se distra de mama focului. Ce am facut: cu resurse limitate am angajat o bona; ea pleca la plimbare cu bebe si eu distram fata mare (niciodata mai mult de 3 ore si mereu prin apropiere pentru ca alaptam in continuare). Bona o plimba si dimineata si dupa-amiaza cam cate 2 ore,si eu mergeam la parc cu cea mare cam tot asa.

cum ma odihneam/ odihnesc/ voi odihni?
GREU. nici macar nu mai sper ca voi dormi candva pe saturate. timp de 3 luni dupa ce-am nascut cea mica dormea cat stateam la parc si cand ne intorceam de acolo, incalzeam mancarea pentru cea mare, o asezam la masuta ei, eu alaptam si in acelasi timp o hraneam pe cealalta cu lingurita atunci cand eram solicitata (cu pastele se descurca mai greu). dupa masa, cea mare dorea somn, cea mica alintare ca deh, era proaspat trezita si mancata/schimbata. de cand le-am nascut si pana in prezent nu cred ca au dormit de 3 ori in acelasi timp la pranz. Cu bona a fost huzur: lasam bb dupa masa de pranz cu ea si eu plecam in dormitor cu cea mare la un somn de 2 ore. noaptea, ma simteam vinovata fata de bb, mi se parea ca nu stau destul in preajma ei in timpul zilei, asa ca eram prezenta noaptea la orice solicitare.

Alte detalii/ activitati si organizare:
- schimbam pampersi cand la bb cand la cea mare, spalam la fund pana nu mai puteam
- de-abia apucam sa ma imbrac cand ieseam afara, cea mare se plictisea pana o pregateam pe cea mica; din fuga luam pampersi de schimb, servetele, apa, etc
- la cumparaturi: ma duceam mereu in zilele cu bona si in orele in care cea mare dormea la pranz...da!da! imi sacrificam somnul de dupa-amiaza
- nu ieseam seara la nici o distractie (si nu o fac nici acum) pentru ca imi este extrem de greu sa recuperez somnul pierdut
- dorm cam 5 ore pe noapte
- nici una din fetele mele nu a fost genul care sa adoarma singura sau in patutul ei (sau poate nu am reusit eu sa le invat asta desi la teorie sunt extrem de buna); seara facem baie celei mici, alaptare, leganat, iubit, soptit la ureche, mangaiat, adormit dupa care bagat la baie cea mare, facut lapte, pus pijama, spus poveste, iubit, adormit.

alte detalii:
1. gateste soacra mea dar au existat zile in care nu reuseam sa-mi incalzesc o portie de mancare; m-am specializat in mancat in picioare (eventual din oala) in max 5 minute (si silueta mea are de suferit)
2. avem pe cineva care vine la curatenie lunea (prima zi a saptamanii) si vinerea (ca sa avem curat in weekend) si ne si calca
3. masina de spalat merge non-stop miercurea si sambata (ca sa se usuce hainele pana vine tanti de la curatenie)
4. de cand avea cea mica 6 luni, cea mare a mers la gradinita la program scurt ceea ce a eliberat putin diminetile dar eu sunt cea care o pregateste de gradi si o duce (deci ma scol devreme)
5. tot de atunci, m-am intors eu la birou si timp de 2 luni, pana ne-a mers mai bine cu diversificarea, veneam acasa la pranz sa alaptez si aveam program scurt (pe care-l mentin si acum, dar fara alaptarea de la pranz)
6. sotul e implicat intr-un proiect f important la munca si nu reuseste sa ajute decat foarte putin dimineata si ceva la joaca de seara (in ultimele luni are si weekndurile incarcate dar situatia va mai dura numai pana in decembrie)
7. bona rezista in continuare, fetele au crescut, una vrea sa picteze toata ziua (cu mami, bineinteles) iar cealalta a inceput sa mearga si vrea sa misune prin toata casa si sa bage in gura tot ce gaseste pe jos.
8. am fost niste zile la mare, munte, in alte localitati cu amandoua si a fost mai rau decat aici pana s-au acomodat; li s-au dat programele peste cap, plangeau, etc.

din punctul meu de vedere, cu toate ajutoarele mentionate mai sus, cu greu gasesc timp pentru mine (citesc in baie ca sa nu fiu deranjata), ma bucur de orele de la birou pentru ca e liniste fata de ce e acasa, alerg la cumparaturi, plati facturi, bani si alte comisioane, mers pe la doctori cu ele (o viroza, o alergie), pierd timp pretios in trafic, si traiesc cu speranta ca va fi mai bine. deja au inceput sa se joace impreuna, sa se caute prin casa, ceea ce e un semn bun. iar pe forum intru in pauzele de munca si seara tarziu daca nu adorm in fata computerului.

eu le felicit de pe acum pe mamele care reusesc sa creasca singure 2 copii de varste apropiate, sau chiar mai multi copii, si sper sa invat ceva de la ele.



Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Oti_s spune:

La noi diferenta de varsta e si mai mica, adica exact 1 an. Acum Teo are 2 ani si 10 luni, iar Ariana 1 an si 10 luni. Norocul meu cel mare a fost ca nu sunt bolnaviciosi, au prins doar vreo 2 raceli in tot timpul asta, si acelea, nu stiu prin ce minune, nu amandoi odata. Tot norocoasa am fost si ca nu a trebuit sa-i legan. Au dormit fiecare in patutul lui.
Cel mai greu a fost in primele 3 luni, cand de multe ori nu apucam sa dorm nici 4 ore pe noapte si eram terminata. De atunci cea mica a inceput sa doarma mai multe ore la rand si mi-am mai revenit si eu cat de cat.
Problema mare a fost tot timpul cu iesitul la plimbare in zilele saptamanii, ca in weekend iesea tati cu noi, cu 2 carucioare. In primele 4-5 luni am iesit cu ei alternativ, cand dormea unul il plimbam pe celalalt. Tati lucreaza acasa, asa ca daca se trezea bebele, era acolo. Apoi am stat vreo 3 luni la tara la parintii mei si ii scoteam toata ziua in curte. De-abia toamna trecuta am avut curaj sa ies cu amandoi, unul in carut si celalalt tinandu-se de carut, dar mai mult la plimbare si mai putin in parc la joaca, pentru ca nu puteam sa-i supraveghez pe amandoi.
Dupa ce a implinit fetita un an, au inceput sa aiba cam acelasi program, si de masa, si de somn. Pe de o parte a fost mai usor, pe de alta parte mai greu, pentru ca trebuia sa-i hranesc si sa-i culc pe amandoi odata.
La baita ne ajuta tati intotdeauna. Le facem baie in cada la amandoi in acelasi timp.
A fost o perioada foarte grea dupa ce a inceput sa mearga cea mica, pentru ca trebuiau supravegheati non-stop. Baietelul voia sa o traga dupa el, sa mearga mai repede, apoi sa se catere si tot asa.
In rest, eu gatesc, spal, fac curatenie, mai platesc si unele facturi si uneori mai fac si cumparaturi, dar in cazul asta tati sta cu un copil acasa sau cu amandoi.
Despre timpul meu liber, ca sa zic? Nu prea exista. M-am ambitionat sa citesc in fiecare seara cateva pagini inainte de culcare, chiar daca de multe ori nu termin nici 2 pagini si pic de somn. Asta de cand sunt copiii "mai mari", adica de un an incoace. Si...s-au adunat cateva carti. Un film vad rar de tot, aproape totdeauna cu intreruperi. Da' e bun si-asa.
Din septembrie situatia s-a schimbat pentru ca m-am intors la serviciu. Sunt invatatoare, asa ca nu stau la scoala decat maximum 5 ore pe zi, dar aproape totdeauna mai am de lucru 1-2 ore acasa. De atunci Ariana a plecat la bunici, iar Teo sta cu tati pana la amiaza. Dar tati e foarte ocupat, asa ca Teo se ocupa mai mult cu desenele in intervalul 10-13. Asta e. Fiind intr-un oras mic, nu este cresa, iar la gradinita nu-l primesc decat la anul. Atunci sper sa-i pot inscrie pe amandoi si sa nu mai fie nevoie sa-i despart.
In concluzie: greu, dar frumos. Se iubesc foarte tare, vorbesc la telefon aproape in fiecare zi, iar sfarsitul de saptamana ni-l petrecem intotdeauna impreuna.

Otilia, mamica fericita de doi ingerasi(T&A)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ralucis spune:

Daca m-ai fi intrebat acum cateva luni cred ca as fi inceput sa plang tocmai din cauza ca aveam senzatia ca nu ma descurc cu fetele mele,cea mare de 2 ani si aproape 6 luni, cea mica de fix un an. Acum nu mai vad lucrurile asa pt ca imi dau seama ca daca as vrea sa ma descurc chiar bine ar trebui sa existe ziua de 36 de ore ca sa fiu eu si toata lumea multumita. Asa ca, pe scurt, iata ce si cum fac. Sunt in 80% din zile singura de dimineata pana seara cu fetele, ma scol pe la 8, in general, sotul pleaca la munca devreme si la ora aia se scoala cea mare, o zi pe saptamana se nimereste sa plece pe la 9- 9.30 si atunci mai lenevesc si eu putin, sta el cu cea mare, fetita mica se trezeste pe la 9.30-10. pana pe la 1.30-2 cand le culc pe amandoua spal vasele, fac de mancare, de obicei 2 feluri, asta zilnic, fac curat, pun rufe la spalat, le hranesc, spal pe fete. cat timp dorm ele la pranz, cam vreo 3 ore, lucrez de acasa partea 1, dupa ce se trezesc mancam iar, ne jucam, uneori, dar rar, plecam in oras cu tata, daca vine pe la 6, daca nu iesim un pic sa ne plimbam, dar acum nu stiu cat o sa mai iesim ca vine frigul. pe la 9 ne pregatim de somn, baie, lapte, dupa care, de pe la 10/10.30, depinde cat de repede adorm, si pana pe la 1 noaptea, lucrez pt servciu partea a doua. nu e un programm iesit din comun, dar daca nu il respect se duce totul de rapa si nu mai pot sa fac nimic. multa lume ma mai ironizeaza ca ma tin de rutina asta, dar, repet, e singura modalitate sa ma descurc cat de cat. deja ma gndesc cum sa fac la anul, cand cea mare va merge la gradinita, sa vad atunci ce fac cu cea mica, daca o dau la cresa sau nu. cam atat, deocamdata, fug la cea mica, s-a trezit

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns gaia.nevia spune:

Tocmai de aceea am deschis acest subiect. Cred ca sunt sute de mamici ca noi, si fiecare se descurca altfel, cu ajutor sau fara.
Schimbul de informatii intre noi va fi sigur de ajutor.

Eu m-am organizat cam asa: socrul meu vine zilnic si sta cu Teo, adica ii da de mancare de dimineata, gustarea si pranzul, il scoate la plimbare si il culca de pranz. Il schimba si vorbeste mult cu el, cam atata poate face.
In prima luna a lui Radu a fost cosmar pentru ca nu dormeam deloc noaptea, si incercam sa fur ceva somn in cursul zilei, profitand de socru. Dar asta insemna ca nu-l vedeam pe Teo aproape deloc, nu apucam sa intru prea des in bucatarie si mancam pe apucate. Stau cu Radu in alta camera, iar Teo are camera lui unde doarme noaptea cu tati.
Acum (de vreo 2 zile) am inceput sa dormim noaptea mai bine, si as vrea sa ma reorganizez, inclusiv cu iesitul la plimbare, pentru ca deocamdata iesim separat, si daca ma vede Teo cu Radu imbracat plange si se catara pe mine, de mi se rupe sufletul.
Incep incet incet sa fac si de mancare (acum am ceva pe foc), iar curatenia o fac in weekend, pe etape. Aspiratorul o data, spalat pe jos in baie bucatarie holuri alta data, si tot asa, iar daca ceva arata chiar jalnic ma ocup pe loc de problema.
Nu e bec, dar e sa zicem ok.
Rufe spal mereu caci sunt foarte multe, doar la masina, si de calcat nu calc, daca are sotul meu nevoie de camasi i le calca mama lui.
Sotul meu face cumparaturile in weekend cu Teo in carca (avem un rucsac special pentru copil, si ii place mult sa vada lumea de acolo de sus) astfel se alege si cu putin iesit la aer liber si timp cu tati. Acesta e timpul cand fac eu curatenie, Radu va dormi sigur daca bag aspiratorul.
Facturile slava Domnului le pot plati toate prin online banking si nu am nevoie de nicio deplasare. Impozitele si parcarea vor necesita cate un drum, nu mi-e prea clar cum dar voi vedea.
Carucior de gemeni m-a tot batut gandul sa iau (chiar ma intrebam cum mai scap din cele 3 carucioare pe care le are Teo daca vreu sa il iau pe al 4-lea), dar iata ca Teo nu mai vrea sa stea in carucior, deja din septembrie ieseam cu el de manuta prin Tineretului.
O sa fie complicat sa ies cu amandoi singura. Maine am un mare hop, ma duc cu amandoi la doctor, cu masina (doar eu am carnet si conduc asa ca nu am cum sa fac altfel). Fiecare are scaunelui lui, si daca urla vreunul, aia e, cred ca ne descurcam.
Cu Radu am inceput sa ies si cu masina (am fost la MAll, hi, hi) dar mi-e ciuda il exclud pe Teo, luna asta de la 8 la 6 dupamasa a fost ca si cum as avea doar un copil
Sper ca dupa ce mai creste Raducu sa imi gasesc si eu o rutina ca a ta, ralucis...
Cand am venit de la maternitate cu Radu, Teo a spus pentru prima oara bebe si a fost foarte extaziat. Ii tot povestisem si eu in timpul sarcinii ce si cum e cu bebe, dar nu reactiona deloc.
Asa ca m-am bucurat sa vad reactia pozitiva (prematur desigur). Cand a vazut ca bebe ramane si nu mai are de gand sa dispara...a inceput distractia si la noi. Plans cand ma vedea cu el in brate, mangaiat dragastos si apoi bagat degetele in ochi, furat biberoanele, etc.
Totusi ne indreptam spre vremuri mai bune, ieri cand s-a trezit a zis adu, adu, adu pana l-a adus tati sa il vada pe cel mic.
A... noi inca umblam cu suzeta, si cand l-a vazut pe cel mic cu suzeta langa el i-a confiscat-o
Baie nu le fac zilnic, si intotdeauna ne ajuta tati, mai putin cand e plecat. In zilele acelea (nu a lipsit mai mult de 3 zile) lui Teo ii fac dus, iar lui Radu baie doar daca au trecut mai mult de 3 zile de la baia precedenta. Altfel in spal pe corp cu buretele si gata.
De dormit am dormit cu amandoi in camera cat am fost singura noptile, dar nu e prea grozav caci cel mic il trezeste pe cel mare cand plange, daca nu apuc sa ii bag ceva in bot repede. Si atunci tine-te de distractie, cu Teo umbland prin casa descult si in pijamale si cu mine cu Radu la san sau la biberon neputand sa iau masuri...
Cam atat, sper din suflet sa imbunatatesc in favoarea lui Teo, si fug la mancarica.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ralucis spune:

vreau sa mai spun ca ma mai ajuta si mama cand poate, dar ea are 2 joburi, pleaca dimineata pe la 8 si vine de cele mai multe ori pe la 8-9 seara, iar de vreo cateva luni e si in week-end ocupata, cam 2-3 week-enduri pe luna, depinde de program, face niste cursuri, si, cum toti cursantii au si ei serviciu, fac aceste cursuri doar le sfarsit de saptamana. daca se intampla sa se iveasca o portita si sa prinda si ea o dimineata sau o dupa amiaza libera, ma duc si eu repede la un epilat sau o manichiura, daca e liber la coaforul respectiv si nu sunt programari, mereu imi face bine la moral o iesire din asta, dar asta e destul de rar. de calcat sotul mai nou isi calca singur camasile, restul calc eu, dar cand pot, ca sa fiu sincera mai mult cand e o urgenta.
gaia, imi aduci aminte de cum era la mine cand o alaptam pe cea mica, de-abia acum o luna am intarcat-o, dormea fff putin in timpul zilei, cea mare se culca frumos de pe la 2 la 5, iar cea mica dupa 45 de minute se trezea si nu o puteam adormi decat la san. sa vezi atunci cum alergam si eu prin casa sa nu o trezeasca pe cea mare, si mai repetam figura o data, ca sa fiu sigura ca doarme si ea macar 2 ore si ceva ziua.
de plecat fara ele nu prea am plecat, desi as fi vrut, ca atunci cand mergem la cumparaturi cu amandoua, de exemplu, trebuie sa facem totul in viteza, cea mica se plictiseste, trage totul de pe raft, nu mai sta deloc nici in caruciorul ei, nici in cosul de la supermarket, cealalta mai mare pleaca sa studieze jucariile si alte alea, asa ca nu ne prea tihneste. nu spun ca o data am incercat sa mancam la un restaurant de la hipermarket si a trebuit pana la urma sa cerem mancarea la pachet, nu se putea sta.
dar, oricum ar fi, eu una nu regret deloc ca am ales sa le fac la diferenta mai mica, deja se joaca frumos impreuna, se pupa, se iubesc, Slava Domnului ca nu a fost cea mare deloc geloasa pe cea mica, de cateva ori a mai pocnit-o, dar atat. uite si niste poze sa ne vezi
http://flickr.com/photos/20241237@N00/

una peste alta, eu sunt multumita ca fetele sunt sanatoase, dorm si mananca bine, chiar daca nu mai ies restul lucrurilor la fel de bine ca inainte de a le avea. si, dca nu ne pierdem curajul, speram ca peste cativa ani (sa imi revin un pic) vom mai fece un bebe, speram ca va fi baietel.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Incadescence spune:

Un lucru pot sa-l spun sigur - dupa vreo doi ani veti reveni la normal, si cu somnul, si cu timpul liber. Cred ca e mai greu pina implineste copilul un an. Si eu am doi - o fetita, Steluta (2003), si un baiat, Denis (2004), cu o diferenta de 1 an si 4 luni. Sincer vorbind, nu mi-a fost chiar greu, desi n-am avut niciun ajutor, decat din partea sotului. Atat mama mea, cat si socrii stau in alte orase si, respectiv, lucreaza. Am avut norocul ca Denis s-a nascut vara, cand profesorii au vacanta, asa ca fata a plecat la bunica, doar pe o luna. Iar cand mi-au adus-o, am intrat in panica si cand am ramas singura doar cu ei, a inceput a plinge cel mic, apoi fata, iar apoi si eu. A venit sotul de urgenta acasa de la servici si mi-a zis ca daca nu ma ispravesc, luam o bona.
A doua zi m-am luat in maini si am hotarat sa-mi fac program. Mancau pe rand, de culcat amandoi odata. Pana la moment pe fetita o leganam, dar fiindca micu era cam plangacios trebuia sa-l legan pe el. Asa ca am rugat-o pe Steluta sa se culce langa mine pana adoarme fratiorul si pana adormea el, adormea si ea. De o problema scapasem. Cel mai greu imi era cu plimbarea. Dar venea sotul la masa si ieseam putin impreuna, apoi seara ne plimbam mai mult.
Chiar de la inceput mi-am zis ca totul o sa fie bine si asa a fost. Intotdeauna mi-am dorit sa am cel putin doi copii unul dupa altul si visul meu s-a implinit. Totusi am facut o greseala - i-am dat la gradinita pe amandoi odata, am asteptat sa creasca baiatul. Iata aici am gresit. Trebuia sa dau fetita mai devreme, sa nu astept. Foarte greu s-a acomodat, chiar si acum mai plange. Iar baiatul (avea 1 an si 11 luni)s-a acomodat de minune. Sfatul meu - cu cat merg mai repede la gradinita, cu atat mai bine.
Dragi mamici, timpul trece repede si in curand o sa uitati de noptile nedormite, asa cum am uitat si eu, si au fost foarte multe. Aveti nevoie doar de putina rabdare, in rest sa fie copilasii sanatosi.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ymca spune:

cel mai greu este cand sunt bolnava.

este perioada virozelor si se pare ca anul asta n-am ocolit nici una...sunt asadar pe la a saptea si nu mai pot...inca alpatez si nu prea vreau sa iau medicamente...consult de fiecare data medicul si mai iau cate ceva cand nu mai pot...dar pur si simplu sunt momente in care ma ustura in gat, tusesc sec si-mi curg ochii, momente in care simt ca nu ma pot ocupa cum trebuie de nici un copil. stau cu masca pe fata, ma incalzesc de la ea, cea mare trage de mine ca vrea sa se joace, cea mica trage de bluze ca vrea lapte...e cel mai nasol moment.

asadar, la capitolul cu 2 copii mici+ diferenta mica intre ei, va urez multa sanatate

gaia, cum mai merg treburile?

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns gaia.nevia spune:

Multumim de intrebare, merge bine. Imi pare rau ca esti bolnava, ymca.
Eu ii dau lui Teo de vreo 3 luni Oscillo si Imunorezistan si nu a mai racit, multumesc lui Dumnezeu. Racea mai mereu (lunar). Am luat si eu oscillo si parca nu am mai racit nici eu asa de des.
Exista si Imunorezistan pt adulti, cat si Junior, de la PlantExtract, e foarte bun, la noi a mers.
Am inceput sa ii dau si lui Radu atat Oscillo cat si Imuno (baby de la Erbavita, au si Colicbaby, Lassbaby (constipatie) si Calmababy pe care le folosim zic eu cu succes.

Multumesc si fetelor care au mai impartasit din experienta lor, sper sa fie cat mai multe in continuare.

Noi am mai facut asa:
- iesit singura cu ambii pitici, cel mic in marsupiu (grupa zero, de la 3.5 kg, al meu are 6 ) si cel mare in carucior sau pe tricileta cu "parent handle"
- iesit cu tati, Teo la el in spate, in rucsac, cel mic la mine in marsupiu, era urat afara si noroi pe jos, asa ca faceam varza caruciorul.
- stat singura acasa cu ambii pitici, s-a intamplat ca cel mic sa urle de foame exact cand ii dadeam celui mare sa pape... asa ca l-am pus in scoica de masina si l-am leganat cu un picior, in timp ce linguream la Teo in gurita.
- la doctor am fost doar cu cel mic, si bine am facut. Era plin de copii bolnavi care tuseau rau, asa ca am asteptat afara sa ne vina randul, cu 2 era mai greu.
- jucat cu cel mare in timp ce cel mic urla si vrea sa ragaie? nimic mai simplu, l-am pus pe Radu pe antebrat cu fata in jos si cu mana printre piciorusele lui, si cealalta mana era libera pt Teo, inclusiv oprit actiuni subversive la adresa celui mic de genul furat papuci Radu, tras caciula de pe cap, etc.
- avem paturi suprapuse, jos doarme Teo sus nu doarme nimeni inca; Daca trebuie sa ii las singuri in camera ca sa ma duc la baie sau la bucatarie, sau chiar pana la masina afara, il pun pe cel mic in patul de sus, inca nu se misca si nu are cum sa cada, iar Teo nu se poate catara la el caci am scos fusteii de la scara din 2 in 2 si putem doar noi adultii sa ne urcam. Altfel, unul intr-o camera si altul in cealalta, cu monitorul pornit. Am monitor pentru o camera si supraveghere video pentru cealalta, aud si vad tot ce misca

Daca tati e dispus sa ajute, si bebe mananca mixt, l-am lasat vreo 2 nopti pe sotul meu sa stea cu cel mic si sa ii dea biberon, iar eu am dormit la Teo in camera = 2 nopti cu 8 ore consecutive de somn (12 - 8). Boiereala!!!

Va recomand sa investiti (sau sa "incropiti") intr-o portita plianta pentru a izola diversele spatii in care nu vreti sa intre copii. Noi nu avem usa la bucatarie, si am instalat o poarta din asta. Teo are o pasiune pentru bucatarie, de cate ori scapa inauntru nu-l mai pot scoate, asa ca portita aceea e perfecta pentru cand nu ma pot uita la el si nu vreau sa intre acolo. Pot astfel sa il las singur o vreme fara teama, are acces doar in spatii safe.

Cam asta, deocamdata. Urmatoarele zile voi fi singura cu amandoi de seara pana dimineata, tati e plecat in delegatie. Probabil voi dormi ziua intre supturi, cand nu am alte treburi si e bunicul la noi. Noaptea, doar daca am noroc .
Va pup.

Nevia

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns gaia.nevia spune:

PS. am vizionat tone de carucioare de gemeni, din pacate nu m-a satisfacut nici unul. Mari, grele, late de nu incap pe usa, sau prea scunde (eu sunt inalta si stau de parca calc camasi daca e prea jos carutul, ma doare spatele ucigator) iar tandem, 2300 lei sau prin zona... cumpar mobila de banii astia.
Cred ca mai astept pana trece zapada care va sa vina.
Anul trecut nu am putut naviga cu caruciorul de nametzi si am iesit doar cu marsupiul, desi Teo avea 8 luni. Poate o sanie pt gemeni sa gasim
Bineinteles, daca nu va ninge... facem o vizita pe la Chicco or something.

Nevia

Mergi la inceput